Cauze penale ale revoluției


Anul trecut, între 26 și 28 noiembrie, asociația „Memorialul Revoluției” a organizat, împreună cu Forumul Democrat al Germanilor din Banat, conferința internațională „După 30 de ani. Moștenirea otrăvită a comunismului”. Despre acea conferință am scris la momentul respectiv pe blog (linc).

Recent la editura Memorialul Revoluției a apărut, sub coordonarea lui Gino Rado, un volum care cuprinde comunicările prezentate la acea conferință. Și eu am prezentat acolo o comunicare – „Cauze penale ale revoluției”, pe care o public acum și pe blog. Pe lîngă mine, mai semnează capitole în carte: Ioan Fernbach, Lucian Vasile Szabo, Gino Rado, Romeo Bălan, Plamen Dimitrov (Bulgaria), Eusebiu Narai, Traian Dragan, Darian Koci (Albania), Virgiliu Bîrlădeanu (Republica Moldova), Ludmila Cojocaru (Republica Moldova), Petru Mirciov, Liviu Țăranu, Adrian Szakacs, Cristian Borz. Cartea nu se găsește în librării, dar se poate găsi la asociația „Memorialul Revoluției”. Puteți achiziționa cartea și de la mine (vezi pagina Cărți de vînzare – linc), dar am un număr foarte mic de exemplare disponibile dintre cele primite ca drept de autor.

Redau mai jos capitolul din carte care constituie contribuția mea

Cauze penale ale revoluţiei

Timișoara
1. “Procesul celor 25″. Inculpaţi: Activiști PCR: general (r) Ion Coman, şef al secţiei militare şi de justiţie al CC al PCR, Radu Bălan, prim secretar PCR în judeţul Timiş, Ilie Matei, fost prim secretar PCR al judeţului Timiş, Cornel Pacoste; securiști: general Emil Macri, colonel Ion Popescu, şeful Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne, colonel Traian Sima, şeful securităţii Timiş, colonel Filip Teodorescu, locotenent-colonel Gabriel Anastasiu, locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie, maior Tinu Radu; milițieni: colonel Ion Deheleanu, şef al Miliţiei Timiş, locotenent-colonel Ion Corpodeanu, colonel Nicolae Ghircoiaş, colonel Ion Baciu, maior Iosif Veverca, maior Gheorghe Avram, căpitan Valentin Ciucă, căpitan Laurenţiu Preda, căpitan Eugen Mişea, căpitan Tiberiu Grui, locotenent-major Eugen Peptan, căpitan Viorel Bucur; ofițeri în rezervă: colonel de securitate Gheorghe Ganciu, controlor la secţia cimitire şi crematoriu uman din Bucureşti, maior de miliţie Emilian Zamfir Iosef, administrator al crematoriului din Bucureşti. Doi dintre inculpaţi (Radu Bălan şi Emil Macri) au murit înainte de finalizarea procesului, 8 au fost condamnaţi la închisoare (Ion Coman, Cornel Pacoste, Ion Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Ion Corpodeanu, Iosif Veverca, Ilie Matei), în 10 cazuri (Nicolae Ghircoiaş, Valentin Ciucă, Ion Baciu, Gheorghe Avram, Laurenţiu Preda, Eugen Mişea, Tiberiu Grui, Eugen Peptan, Gheorghe Ganciu, Emilian Zamfir Iosef) instanţa a constatat vinovăţia dar a stabilit că faptele se încadrează într-un decret de amnistie sau graţiere emis de CFSN şi în 5 cazuri s-a pronunţat achitare pentru neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii (Filip Teodorescu, Tinu Radu, Gabriel Anastasiu, Gheorghe Atudoroaie, Viorel Bucur)[1]. Ulterior, au fost graţiaţi Ion Coman (de Emil Constantinescu), Ion Corpodeanu şi Iosif Veverca (de Ion Iliescu).
2. Procesul Chiţac-Stănculescu. Inculpaţi generalii M.Ap.N. Mihai Chiţac şi Victor Atanase Stănculescu, osîndiţi la cîte 15 ani închisoare prin Sentinţa nr. 9/1999 a Curţii Supreme – secţia penală şi Decizia nr. 8/2000 a Curţii Supreme – completul de 9 judecători. În 2001 procurorul general a înaintat recurs în anulare, care a fost aprobat, cauza fiind trimisă la rejudecare[2]. După rejudecare, finalizată în 2008, s-au păstrat aceleaşi pedepse.
3. General M.Ap.N. Constantin Rotariu, locotenent-colonel M.Ap.N. Ion Păun şi căpitan M.Ap.N. Constantin Gheorghe, acuzaţi pentru deschiderea focului împotriva manifestanţilor din Calea Lipovei, în 17 Decembrie 1989. În zonă s-au înregistrat 6 morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare. Prin Sentinţa nr. 147 din 19.10.1994 a Tribunalului Militar Teritorial (judecători: Constantin Lucescu, avocatul apărării în procesul Ceauşescu, şi Ştefan Pistol) acuzaţii au fost achitaţi pentru neîntrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracţiunii[3]. La recurs, prin Decizia nr. 8 din 26.01.1996 a Curţii Supreme – secţia penală, cauza a fost trimisă spre rejudecare. Prin Sentinţa nr. 200 din 16.11.1998 a Tribunalului Militar Teritorial, inculpaţii au fost iar achitaţi[4]. După recurs, acuzaţii au fost condamnaţi de Curtea Supremă (Decizia nr. 539 / 31.01.2002) pentru omor deosebit de grav şi tentativă de omor la 10 ani închisoare – generalul Rotariu, 8 ani închisoare – lt.-col. Păun şi 12 ani închisoare – căpitan Gheorghe. La scurt timp preşedintele Ion Iliescu i-a graţiat (Decretul nr. 727, publicat în Monitorul Oficial nr. 589 din 8 august 2002).
4. Locotenent securitate Florin Dragomir – învinuit de cercetare abuzivă faţă de Ion Dan Ciataraş, Grigore Beniamin Biscos şi Petru Enache. În noaptea de 18/19 decembrie 1989 cei trei lipiseră afişe anticeauşiste la întreprinderea Garofiţa, unde lucrau. Locotenent Florin Dragomir i-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc şi i-a călcat cu picioarele pe degetele de la mîini pînă la sîngerare, încercînd să obţină astfel informaţii despre organizatorii acţiunilor revoluţionare. Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 4 ani şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 44 / 2 aprilie 1990), Florin Dragomir va fi eliberat în urma recursului judecat la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (Decizia nr. 139 / 12 iulie 1990). În motivarea hotărîrii, pe lîngă faptul că învinuitul nu avea calitatea de ofiţer însărcinat cu cercetarea penală, se reţine că pentru a putea exista infracţiunea de cercetare abuzivă o condiţie este ca urmărirea penală să fie începută. Or, “conform art. 228 al. 1 şi 3 c. pr. pen. începerea urmăririi penale are loc numai prin rezoluţia sau procesul verbal emise de organul competent”. Cum asemenea act lipsea, bătaia încasată de cei 3 revoluţionari nu se numeşte “cercetare abuzivă” ci “purtare abuzivă”, infracţiune amnistiată prin decretul CFSN din 4 ianuarie 1990.
5. Plutonier major miliţie Constantin Ţeghiu şi plutonier miliţie Dumitru Asaftei – învinuiţi de împuşcarea mortală a lui Marius Nemţoc şi Ioan Măriuţac, în faţa Catedralei în 18 decembrie 1989. Achitaţi (Sentinţa nr. 2 din 17 iunie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Timiş, definitivă prin nerecurare).
6. Căpitan miliţie Traian Cozma – învinuit că a completat în fals buletine de identitate pentru generalii Nuţă Constantin (pe numele Negrilă Constantin), Mihalea Velicu, Macri Emil şi coloneii Ghircoiaş Nicolae şi Deheleanu Ion. Conform declaraţiei inculpatului, ordinul de a întocmi aceste buletine false a venit de la generalul Nuţă. Instanţa îl condamnă la 3 ani şi 6 luni închisoare, dar constată că pedeapsa este graţiată prin Decretul-Lege nr. 23/1990. (Sentinţa nr. 24 din 26 februarie 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 120 din 28 mai 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti). Ulterior, Traian Cozma şi-a continuat cariera în cadrul Ministerului de Interne, ajungînd şef al Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei din judeţul Timiş.
7. Plutonier major miliţie Vasile Bandula – învinuit că, în 18 decembrie 1989 a rănit prin împuşcare pe Vasile Moldovan, în Piaţa Badea Cîrţan. Inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru vătămare corporală gravă (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).
8. Căpitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu – învinuit de împuşcarea lui Vasile, Lepa şi Ioana Bărbat în 17 decembrie 1989 în Piaţa Libertăţii, Lepa Bărbat murind ca urmare a rănii. Tribunalul Militar Extraordinar Timiş, prin Sentinţa nr. 1 din 15 februarie 1991, îl va osîndi pe Joiţoiu la 18 ani închisoare. Sentinţa va fi anulată de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti care va restitui cauza la procuratură pentru completarea urmăririi penale (Decizia nr. 2 / 21 mai 1991). Prin ordonanţa nr. 62/P/1990 din 21.07.1992 a Procuraturii Militare Timişoara s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului. Apoi, prin ordonanţa nr. 62/P/1990 din 13.10.1997 a Parchetului Militar Timişoara s-a infirmat scoaterea de sub urmărire penală şi cauza a fost trimisă la Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pentru continuarea cercetărilor. Prin rechizitoriul nr. 1668/P/1997 din 04.11.1997 s-a dispus (re)trimiterea în judecată a cpt. (rez.) Vasile Joiţoiu. Prin sentinţa nr. 110 / 11.06.1999 Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti s-a dispus achitarea. Apoi, prin decizia penală nr. 66 din 08.06.2000 Curtea Militară de Apel a dispus restituirea cauzei la Parchetul Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti pentru completarea urmăririi penale. Împotriva acestei decizii Parchetul Militar a declarat recurs, care a fost respins de Curtea Supremă de Justiţie – secţia penală, prin decizia penală nr. 1153 din 06.04.2001. Dosarul a fost înregistrat în evidenţele Parchetului Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti sub nr. 1668/P/1997, iar prin adresa din data de 19.11.2001 a fost trimis la Parchetul Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Timişoara, pentru a fi repartizat unui procuror militar delegat să efectueze urmărirea penală. Prin rezoluţia nr. 97/P/1990 din 12.04.2007 a Secţiei Parchetelor Militare s-a dispus preluarea dosarului la Secţia Parchetelor Militare, avînd în vedere “… complexitatea acestei cauze şi faptul că la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare se efectuează cercetări cu privire la aceleaşi aspecte…”. Prin ordonanţa nr. 37/P/2009 din 02.07.2009, Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial. Prin ordonanţa 28/P/2009 din 14 octombrie 2010 Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial[5] dispune scoaterea de sub urmărire penală a numitului Vasile Joiţoiu. Victima Vasile Bărbat a fost deputat în legislatura 1990-1992 (ales pe lista Partidului Democrat al Muncii).
9. Locotenent major miliţie Petru Voican (şchiopul) – învinuit de cercetare abuzivă împotriva lui Ioan Geangu, Mihai Grigore şi Doru Berejovschi. Achitat (Sentinţa nr. 92 din 7 august 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 238 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).
10. Locotenent securitate Florin Iaru şi civil Stelian Drăgoi, după 22 decembrie 1989 s-au pus la dispoziţia Garnizoanei Timişoara pentru a ajuta la lupta “antiteroristă”. Învinuiţi de furt – în 25 decembrie 1989 organizînd o percheziţie la locuinţa cetăţeanului iordanian Jarrar Bassel, şi-ar fi însuşit unele bunuri ale acestuia. Instanţa a schimbat încadrarea juridică în “abuz în serviciu”, osîndindu-i pe învinuiţi la cîte 1 an şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 162 din 4 septembrie 1991 a Tribunalului Militar Timişoara).
11. Ofiţer M.Ap.N. Ilie Andreoiu – învinuit că a împuşcat 3 persoane (Drăgoi Mihai – fost preşedinte al Asociaţiei “17 Decembrie”, Şeitan Ion şi Simion Ion) în noaptea de 22/23 decembrie 1989 lîngă Poligrafia din Timişoara, avînd impresia greşită că acestea sînt terorişti. Condamnat la 4 ani închisoare (Sentinţa nr. 223 din 22 decembrie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, Decizia nr. 111 din 4 octombrie 2000 a Curţii Militare de Apel şi Decizia nr. 1093 din 1 martie 2001 a Curţii Supreme – secţia penală). Despre cazul Andreoiu am scris prima oară în articolul “O confuzie în timpul revoluţiei”, ziarul “Timişoara” din 17 iulie 1991.
12. Prin ordonanţa nr. 197/P/1991 din 05.02.1993 a Procuraturii Militare Timişoara, plutonierul Odon Varga a fost scos de sub urmărire penală pentru uciderea lui Dominic Paraschiv, pe motiv de legitimă apărare. Victima, șef al gărzilor patriotice de la întreprinderea timișoreană „Azur”, în 24 decembrie 1989 a avut o cădere psihică, trăgînd cu arma în direcția unor colegi din întreprindere, care au cerut ajutorul armatei pentru a-l dezarma. Paraschiv nu a dorit să arunce arma la somația subofițerului, care văzîndu-l cu arma îndreptată spre el, l-a împușcat mortal.
13. Prin rezoluția nr. 14/P/1990 din 30 septembrie 1990 a Procuraturii Militare Timișoara s-a dispus neînceperea urmăririi penale asupra subofițerului de miliție Radu Atomii, care l-a împușcat mortal pe Mircea Blîndu, în 17 decembrie 1989 în zona Gării de Est din Timișoara, pe motiv că victima ar fi avut bunuri furate.
14. Maiorul M.Ap.N. Paul Vasile (avansat general după revoluție) a fost scos de sub urmărire penală pentru evenimentele din Calea Girocului din 17 decembrie 1989, unde condusese dispozitivul armatei. A cerut continuarea procesului în ciuda acestei soluții de scoatere de sub urmărire penală și a obținut o hotărîre judecătorească de achitare. Procesul s-a desfășurat fără înștiințarea victimelor și în condițiile în care procuratura susținea soluția de achitare, deci practic nu s-a respectat pricipiul contradictorialității în acest proces.
15. Cauzele în care s-au reclamat violențe exercitate de lucrători ai Ministerului de Interne împotriva revoluționarilor au fost soluționate în serie prin neînceperea urmăririi penale, pe motiv că infracțiunea de purtare abuzivă este amnistiată prin decretul CFSN nr. 3 din 4 ianuarie 1990. Precedentul fusese creat prin procesul lui Florin Dragomir, amintit mai sus. Eu însumi sînt unul dintre cei care, imediat după revoluție, au reclamat violențele la care am fost supus în timpul revoluției, cînd am fost reținut la miliție și penitenciar, plîngerea mea constituind obiectul dosarului nr. 619/P/1989 al Procuraturii Militare Timișoara, finalizat cu neînceperea urmăririi penale. Similar au fost soluționate și alte plîngeri, al căror număr nu îl cunosc, dar au existat asemenea plîngeri atît în Timișoara, cît și în alte orașe.

București
1. Procesul soților Ceaușescu, isprăvit cu condamnarea la moarte și executarea inculpaților. Nu dezvolt acest subiect, care e cunoscut.
2. Procesul membrilor C.P.Ex. Al C.C. Al PCR, învinuiţi printre altele, că au aprobat reprimarea revoluţiei din Timişoara în şedinţa C.P.Ex. din 17 decembrie 1989. Inculpaţii au fost condamnaţi, apoi graţiaţi de preşedintele Ion Iliescu.
3. Procesul Postelnicu-Bobu-Dincă-Mănescu. Inculpaţi fostul ministru de interne Tudor Postelnicu şi membrii biroului permanent al C.P.Ex. Ion Dincă, Emil Bobu şi Manea Mănescu. Prin sentinţa nr. 2 din 2 februarie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti toţi inculpaţii au fost osîndiţi la închisoare pe viaţă şi confiscarea averii pentru genocid. Recursurile inculpaţilor au fost respinse prin decizia nr. 14 din 25 mai 1990 a Curţii Supreme – secţia militară. Procurorul general a declarat recurs extraordinar, iar prin decizia nr. 64 a Curţii Supreme de Justiţie s-a schimbat încadrarea juridică din genocid în complicitate la omor deosebit de grav şi la tentativă de omor deosebit de grav, inculpaţii primind următoarele pedepse: Tudor Postelnicu – 17 ani închisoare, Ion Dincă – 15 ani închisoare, Emil Bobu şi Manea Mănescu – cîte 10 ani închisoare[6].
4. Fratele lui Nicolae Ceaușescu, Nicolae Andruță Ceaușescu, comandant al școlii de securitate de la Băneasa, a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru că a dat ordine repetate de deschidere a focului asupra manifestanților din 21 decembrie 1989 din București, trăgînd și personal 30 de focuri, prin care au fost omorîte 7 persoane. A primit 15 ani închisoare, fiind eliberat mai repede pe motive medicale.
5. Generalul Iulian Vlad, șeful securității, condamnat la închisoare, a ieșit din închisoare după 4 ani. Subliniază prin interviuri că a fost eliberat de o instanță judecătorească, în fapt i s-au aplicat reduceri de pedeapsă pentru vîrstă înaintată și bună purtare, eliberarea din închisoare neavînd semnificația unei dovezi a nevinovăției.
6. Marin Bărbulescu, comandantul miliției București, a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru lipsire de libertate a unui mare număr de revoluționari, în 21 decembrie 1989 (dosar 25/P/1990). A executat 2 ani.
7. Generalul de securitate Gianu Bucurescu, adjunct al șefului securității statului, a fonst condamnat la 4 ani închisoare pentru lipsire de libertate, executînd efectiv 2 ani și 2 luni.
8. Gheorghe Goran, locțiitorul șefului securității capitalei, a fost condamnat la 2 ani și 6 luni pentru infracțiunea de lipsire de libertate, executînd efectiv 11 luni[7].
9. Locotenent colonel de miliție Gheorghe Rodeanu a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru împușcarea lui Ilie Roma (tentativă de omor), la București în 21 decembrie 1989[8].
10. Prin rezoluţia nr. 39/P/1990 din data de 25.06.1990 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de frt. Ionel Silea şi sold. Petre Ghiţă ambii din cadrul UM 01305 Bucureşti, aflaţi în dispozitivul de apărare al Palatului Telefoanelor, pentru împușcarea mortală a actorului Horia Căciulescu și rănirea prin împușcare a surorilor Vica și Milica Gavriliuc, în 24 decembrie 1989, lîngă Palatul Telefoanelor din București. Căciulescu și cele 2 surori se aflau în mașină cînd asupra mașinii s-a tras de către militarii care păzeau Palatul Telefoanelor de „teroriști”. S-a reţint că în cauză există o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor, respectiv eroarea de fapt.
11. Prin Rezoluţia nr. 1005/P/1991 din 18 mai 1993 s-a dispus neînceperea urăririi penale, considerîndu-se că a fost eroare de fapt, în cauza privind pe soldat Fănică Lepădatu, care în 24 decembrie 1989, în București, l-a împușcat mortal de Florică Murariu, membru al echipei naționale de rugby a României. „Din analogia împrejurărilor în care s-a produs fapta, rezultă în mod cert că militarul, în momentul săvîrşirii acesteia, s-a aflat în eroare de fapt… atunci cînd victima, în mod imprudent a lăsat mîinile în jos, putînd crea impresia că va scoate o armă”, este explicat în rezoluție.
12. Dosar 1131/P/1991 cu rechizitoriu din 14 noiembrie 1996 privind pe colonel Gheorghe Marinescu, fost comandant al serviciului circulaţie din M.Ap.N., învinuit de instigare la omor deosebit de grav.
13. Dosar 1007/P/1991 cu rechizitoriu din 21.10.1996 privind pe fruntaş Dan Hăinaru din UM 02210 Bucureşti, învinuit de ucidere din culpă.
14. Dosar 1276/P/1991 privind pe căpitan Costel Lazăr din UM 01057 Bucureşti – Mihai Bravu, învinuit de instigare la omor.
15. Dosar 340/P/1995 cu rechizitoriu din 23 iulie 1996 privind pe civil Ion Bătrânu pentru furt şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Otopeni
1. Generalul Dumitru Drăghin, generalul de securitate Grigorie Ghiță, comandant al trupelor de securitate și căpitanul Ionel Zorilă au fost trimiși în judecată pentru moartea a 40 de militari și 8 civili la aeroportul Otopeni în 23 decembrie 1989. Prin Decizia penală nr. 20/2001 a Curții Supreme de Justiție au fost condamnați: Grigorie Ghiță 6 ani închisoare; Dumitru Drăghin la 8 ani închisoare și Ionel Zorilă la 4 ani închisoare. Procurorul general Tănase Joița a promovat recurs în anulare care a fost respins în 27 ianuarie 2003 de Curtea Supremă de Justiție. În aprilie 2003 președintele Iliescu a dat un decret de grațiere.
2. Prin sentința nr. 481 din 23 august 1993, Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat la 3 ani închisoare pentru omor din culpă pe soldatul Neculai Grosu. Acesta l-a împușcat mortal în incinta unității militare pe căpitanul Vasile Brebenel, în 23 decembrie 1989, prin manevrarea imprudentă a armei. Sentința a rămas definitivă prin nerecurare.

Lugoj
1. Plutonierul M.Ap.N. Pavel Dumitru a fost pedepsit cu 20 de ani închisoare pentru deschiderea focului în 20 decembrie 1989 asupra manifestanților din acest oraș, acțiune în urma căreia au fost uciși Valentin Rosada și Daniel Brocea și răniți Mircea Nicolae Bejan și Nicolae Stoica. Pedeapsa a fost menținută prin decizia nr. 1 din 18 martie 1991 a Tribunalului Militar Teritorial București, cît și după recursul în anulare, respins prin decizia nr. 80 a Curții Supreme – secția militară.
2. Locotenentul Remus Cîmpan, care a comandat un dispozitiv de pază de la U.M. 0389 Lugoj, a fost scos de sub urmărire penală pentru omorîrea lui Dorel Boară în noaptea de 22/23 decembrie 1989, prin rezoluția 134/P/1990 din 19 decembrie 1990 a Procuraturii Militare Timișoara. Victima, angajată a penitenciarului din Turnu Severin, se aflase în misiune la Timișoara și primise aprobarea de a rămîne peste noapte la sediul U.M. 0389 Lugoj, dîndu-i-se ordin să nu părăsească încăperea. Dorel Boară a nesocotit ordinul, apărînd în fața locotenentului Remus Cîmpan, care nu știa de prezența sa în acel loc și care a deschis focul.

Cluj
1. Prin Sentința nr. 329 din 23 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat pedeapsa de 10 ani închisoare pentru generalul Iulian Topliceanu, 8 ani închisoare pentru fostul primsecretar PCR Cluj Ioachim Moga, 9 ani închisoare pentru colonel Valeriu Burtea și lt-col. Ioan Laurențiu Cocan și 15 ani închisoare pe maior Ilie Dicu, achitîndu-l totodată pe fruntașul Marian Bolboș. Sentința a fost menținută la recurs (Decizia ÎCCJ nr. 121 din 20 martie 2006).
2. Tot pentru revoluția din Cluj a fost cercetat lt-col. Florian Caba (general după revoluție), care spusese subalternului Ilie Dicu (care a fost condamnat). “Dicule, dacă trece cineva de tine, te fac trădător de ţară!”. Procurorii militari au considerat că Florian Caba a folosit expresii dure fiind forţat de împrejurări şi că adresarea către Dicu “nu a avut caracterul unui ordin militar care, în conformitate cu regulamentele militare, se exprimă prin comanda «îţi ordon!»”. Ulterior, după ce Dicu trăsese asupra manifestanților, Caba l-a premiat cu 2000 lei și l-a numit pe Dicu, într-o ședință a cadrelor militare, „erou național”. Soluția procurorilor a fost atacată în instanță, dar Înalta Curte l-a scos din cauză pe Caba pe motiv de prescriere a faptelor. Ulterior, achitarea lui Caba a fost atacată și la CEDO, dar CEDO a respins această plîngere[9].
3. La Cluj există și un caz de securist condamnat pentru cercetare abuzivă. Maiorul de securitate Gheorghe Herța, care a interogat cu violență, în 21 decembrie 1989, pe numiții Marius Lucian Măruțiu și Șerban Tiberiu Hațegan, care discutaseră cu Doina Cornea. Inițial, exact ca în cazul Dragomir de la Timișoara, infracțiunea securistului a fost încadrată la „complicitate la purtare abuzivă” (sentința nr. 5 din 6 martie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Cluj), dar s-a dat totuși o pedeapsă de 3 ani închisoare. La recurs, Tribunalul Militar Teritorial București a schimbat încadrarea juridică în 2 infracțiuni de purtare abuzivă, aplicînd însă decretul de amnistie nr. 3 din 4 ianuarie 1990. S-a declarat însă recurs extraordinar, care a fost admis de Curtea Supremă – secția militară (decizia nr. 19 din 16 aprilie 1991), schimbîndu-se încadrarea juridică din purtare abuzivă în cercetare abuzivă – la care nu se mai aplică decretul de amnistie, și astfel inculpatul a primit o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Caransebeș
1. În 21 decembrie 1989 s-a deschis focul asupra manifestanților de către cadre de miliție, rezultînd 1 mort (Viorel Cimpoeș) și 13 răniți. Au fost trimiși în judecată cpt. Gheorghe Roseti, lt. maj. Vasile Ploștinaru, lt. Paul Pădeanu, Ion Ferenț, lt. maj. Sorin Bratu, lt. Mihai Marcu, plt. adj. Ioan Margine, serg. maj. Ion Miron, serg. maj. Vasile Ihnatiuc, plut. Dumitru Negrii, lt-maj. Liviu Horga. Prin Sentința nr. 13 din 2 aprilie 1991 a Tribunalului Militar Extraordina Caraș Severin, au fost condamnați inculpaţii Marcu Mihai, Miron Ion şi Ihnatiuc Vasile, pentru rănirea părţilor vătămate Sălceanu Valeriu, Covaci Lascu, Pascu Ion, Stîngu Cristina, Puraci Samfir, Onişa Vasile şi Carp Ionică, la pedeapsa de cîte 3 ani închisoare, fiecare, iar inculpatul Horga Liviu, pentru rănirea părţii vătămate Irimescu Martin la 1 an închisoare. Totodată, instanța apreciază că rănirea victimelor Ciuteanu Andrei, Cîrpaci Ion, Rusu Sever, Sucală Liviu şi Brănişteanu Marian s-a produs în legitimă apărare, excesul fiind justificat, din punct de vedere subiectiv inculpaţii au săvîrşit fapta sub imperiul puternicei tulburări şi temeri, urmînd a se înlătura caracterul penal al faptei ce depăşeşte limitele unei agravări proporţionale. La Caransebeș mulțimea dăduse foc la sediul miliției. În cauză a fost promovat un recurs în anulare, iar prin Decizia nr. 39 din 9 octombrie 1995 Curtea Supremă de Justiție a achitat toți inculpații, pe motiv de legitimă apărare.

Sibiu
1. Tribunalul Militar Teritorial București l-a condamnat în septembrie 1990 pe fostul primsecretar PCR Sibiu Nicu Ceaușescu la 20 de ani închisoare pentru instigare la omor deosebit de grav (încadrare juridică schimbată din cea de genocid cu care fusese acuzat inculpatul în rechizitoriu) și 5 ani închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În iulie 1991 Curtea Supremă a schimbat din nou încadrarea juridică, revenindu-se la cea de genocid, dar a redus pedeapsa la 16 ani închisoare. În urma recursului extraordinar din 1992, Curtea Supremă a păstrat condamnarea la 5 ani închisoare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, restituind cauza la Parchet, pentru completarea cercetărilor, în ceea ce privește celelalte acuzații. Tot în 1992 Nicu Ceaușescu este eliberat din închisoare pe motiv medicale. A murit în 1996 fără a apuca să prindă clipa lămuririi situației sale juridice cu privire la acuzațiile de genocid, omor deosebit de grav și instigare la aceste infracțiuni
2. Prin rezoluția nr. 200/P/2007 din 1 martie 2010 au fost scoși de sub urmărire penală colonelul M.Ap.N. Aurel Dragomir, pentru participație improprie la omor deosebit de grav, omor, distrugere calificată și neglijență în serviciu, și încetarea urmăririi penale ca urmare a prescripției față de colonel Aurel Dragomir și căpitan M.Ap.N. Francisc Tobă, pentru lipsire de libertate în mod nelegal.
3. Dosar 20/P/1998 cu rechizitoriu din 13 martie 1998 privind pe colonel Marius Bruno Palade din UM 01606 Sibiu, învinuit de instigare improprie la omor deosebit de grav (s-a tras la o grădiniţă de copii, a fost ucis doctorul Vicaş).

Brașov
1. Prin sentința nr. 224 din 28 decembrie 1999, căpitanul M.Ap.N. Grigore Petrea (fost Căldăraru) a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru omor calificat, iar soldat Ion Purcaru la 3 ani închisoare pentru omor, săvîrșit asupra lui Neculai Covașă. Victima intrase în discuții contradictorii cu o casieriță de la magazinul „Universal”, ceea ce a făcut niște cetățeni să ceară intervenția armatei. Găsindu-se la percheziția asupra victimei livrete CEC cu sume considerabile de bani, inculpatul Grigore Petrea a vrut să afle provenienţa banilor. Covaşă Neculai a refuzat să răspundă, aşa încît inculpatului i s-a întărit bănuiala că respectiva persoană ar fi terorist. Instanța a consemnat: „Pentru a da o mai mare greutate interogatoriului, Grigore Petrea a permis martorului Dragomir Ştefan să-l împingă pe Covaşă Neculai de la spate cu pistolul mitralieră din dotare. Iritat de comportamentul militarilor Covaşă Neculai s-a întors la un moment dat brusc cu faţa către Dragomir Ştefan, a prins cu mîinile ţeava pistolului mitralieră şi a smucit, încercînd să-i smulgă arma”. În aceste împrejurări, la ordinul lui Grigore Petrea, soldatul Purcaru a deschis focul asupra lui Neculai Covașă, apoi și ofițerul a deschis foc. Prin decizia nr. 102/14.09.2000 a Curții Militare de Apel a fost majorată pedeapsa aplicată soldatului Ion Purcaru la 3 ani şi 4 luni închisoare, rămînînd neschimbată pedeapsa lui Grigore Petrea. Prin Decretul nr. 237/06.04.2004 al președintelui Ion Iliescu a fost graţiat restul de pedeapsă rămas neexecutat din pedeapsa aplicată inculpatului Petrea Căldăraru.
2. Dosar 47/P/2000 cu rechizitoriu din 24 ianuarie 2000 privind pe căpitan Mihai Semeş din UM 01615 Braşov. învinuit de omor.
3. Dosar 70/P/1996 cu rechizitoriu din 16 decembrie 1997 privind pe sergent Toma Avram din UM 01199 Ghimbav, învinuit de omor.
4. Numitul Gheorghe Tibescu a fost reţinut la data de 26.12.1989 în sediul Consiliului Judeţean, existând indicii că ar fi executat foc asupra mai multor persoane, ucigînd pe două dintre acesteia, iar pe ce-a de-a treia rănind-o. În timp ce se afla sub escortă, s-a îndreptat în fugă către unul din militari, împrejurare în care a fost împuşcat mortal de serg. (rez.) Toma Avram. Prin rechizitoriul nr. 70/P/1996 din data de 16.12.1997 al Secţiei Parchetelor Militare s-a dispus trimiterea în judecată a serg. (rez) Toma Avram pentru omor.
5. La data de 23.12.1989, numiţii Boga Carol, Lupu Eugen şi Filip (fostă Sărăţeanu) Adriana Magda se aflau într-un autoturismul lui Boga Carol şi se deplasau pe b-dul Gheorghe Gheorghiu Dej, dinspre Hotelul Capitol către Teatrul Dramatic. Când au ajuns în zona Consiliului Judeţean, întrucât nu au oprit la somaţie, asupra autoturismului s-au executat focuri de armă de către militarii aflaţi în dispozitivul de apărare. Concomitent a răspuns cu foc şi numitul Lupu Eugen, din interiorul autoturismului, care avea asupra sa un pistol mitralieră. În aceste împrejurări a rezultat decesul numiţilor Boga Carol, Lupu Eugen şi rănirea uşoară a numitei Sărăţeanu Magda. Prin rezoluţia nr.122/P/1990, din data de 10.03.1990, a Parchetului Militar Braşov s-a dispus neînceperea urmăririi penale, reţinându-se incidenţa în cauză a disp. art. 51 C.p., privind eroarea de fapt.
6. Prin rezoluţia nr. 175/P/1990 din data de 02.12.1991, Procuratura Militară Braşov a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind decesul numitului Perţache Cătălin şi rănirea numiţilor Bejenaru Ştefan, Stoian Marian şi Gîscă Adrian, reţinându-se că sunt incidente disp. art. 45 C.pen., privind starea de necesitate. Victimele se aflau într-un grup de civili, Perțache Cătălin era înarmat cu un pistol mitralieră pe care-l primise de la unitatea miltiară din Halchiu, și pe strada Sitei a fost implicat într-un schimb de focuri cu un grup de militari.
7. Prin rezoluţia nr. 106/P/1990, din data de 18.05.1990, Procuratura Militară Braşov a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la decesul numitului Zăbavă Ioan şi vătămarea numitului Fecioru Ştefan, reţinându-se că în cauză sunt incidente disp. art. 51 C.pen., privind eroarea de fapt. Zăbavă Ion a fost ucis cînd elevii școlii militare UM 01932 Brașov au deschis focul asupra autoturismului pe care-l conducea, împrejurare în care a fsot rănit și Fecioru Ștefan, care se afla în apropiere.
8. Civilii Emil Ivașcu și Lucian Todoru au fost învinuiți de omorîrea lui Titus Daia în 24.12.1989. Victima se afla la domiciliul său din mun. Braşov, str. Colinei (…), şi se uita cu un binoclu spre centrul oraşului pentru a observa de unde se trage. Pe parcursul cercetărilor au fost identificaţi numiţii Todoru Lucian şi Ivaşcu Emil, persoane civile care au avut asupra lor o puşcă semiautomată cu lunetă şi care, aflându-se în zona Consiliului Judeţean au executat foc în direcţia imobilului în care locuia Daia Titu. Prin rezoluţia cu nr. 1163/P/1996, din data de 27.04.1999, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților, reţinându-se că sunt incidente în cauză disp. art. 45 C.pen, referitoare la starea de necesitate. Prin ordonanța cu nr. 2170/1997, din data de 30.06.1999, Secţia Parchetelor Militare a dispus infirmarea rezoluţiei precedente, redeschiderea urmăririi penale faţă de înv. civ. Todoru Lucian şi înv. civ. Ivaşcu Emil și declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.
9. În ziua de 23.12.1989 mai mulţi cetăţeni care se aflau pe fostul b-dul Lenin din mun. Braşov au relatat militarilor care se aflau în dispozitivul U.M. 01107 Braşov că din podul unui imobil se trage spre stradă. În aceste condiţii, mr. Rusu Cornel, însoţit de sg. maj. Găitan Gabriel, ambii din cadrul U.M. 01107 Braşov şi sold. Rădoi Gheorghe, din cadrul U.M. 01028 Halchiu Braşov, au urcat spre podul imobilului pentru a verifica cele relatate de cetăţeni. Acestora li s-au alăturat civilii Calancea Neculai şi Iacob Iulian. Ajungând la ultimul etaj, militarii au solicitat ca toate persoanele din pod să părăsească încăperea şi, neprimind nici un răspuns, au executat foc asupra uşii cu armele din dotare. După aceasta, mr. Rusu Cornel a solicitat să vină şi un militar care are montat pe armă dispozitivul de lansare grenade. Astfel, la ultimul etaj al imobilului a urcat şi sg. maj. Predescu Aurel, la acea data subofiţer la U.M. 01199 Ghimbav, care a lansat asupra uşii podului o grenadă. Lansarea grenadei sub un unghi neadecvat asupra unei uşi din material lemnos, cu o relativă elasticitate, a avut ca urmare ricoşarea grenadei la impactul cu uşa, rostogolirea acesteia pe scări şi explodarea pe palierul de la ultimul etaj al clădirii. În urma exploziei, schijele rezultate au rănit pe sg. maj. Găitan Gabriel, sg. maj. Predescu Gabriel, sold. Rădoi Gheorghe, civil Calancea Neculai şi civil Iacob Iulian. Prin rezoluţia cu nr. 127/P/1990 a Procuraturii Militare Braşov din data de 01.03.1993 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de sg. maj. Predescu Aurel din cadrul U.M. 01199 Ghimbav sub aspectul săvârşirii infr. de vătămare corporală din culpă.

Buftea, Ilfov
1. În ziua de 25.12.1989, în timp ce se afla în localitatea Buftea, Ion Dincă a fost oprit pentru control de către lucrătorul de miliţie lt. Niculae Anghel. Urmare unei mişcări bruste, a fost împuşcat de către lucrătorul de miliţie. Prin rezoluţia nr. 308/P/1990, din data de 28.05.1990, Parchetul Militar Bucureşti a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind vătămarea numitului Dincă Ion, reţinându-se că fapta a fost comisă fără vinovăţie.

Blaj, județul Alba
1. La data de 23.12.1989, în jurul orei 1600, în staţia CFR Blaj, pe fondul unor zvonuri privind faptul că dintr-un tren rapid au coborât terorişti, mai mulţi membri din gărzile patriotice şi civili înarmaţi au deschis foc asupra unor persoane care li s-au părut suspecte. În aceste împrejurări a fost împuşcat mortal numitul Boar Petru şi răniţi prin împuşcare Budiu Mircea şi Tomşa Vasile. Atât Boar Petru cât şi Tomşa Vasile făceau parte din gărzile patriotice. Acţionând însă individual pentru identificarea „teroriştilor” din zona gării şi fiind consideraţi „suspecţi” de către ceilalţi membri ai gărzilor patriotice şi civili înarmaţi, în direcţia lor s-a executat foc, urmarea fiind decesul, respectiv rănirea prin împuşcare. Printre cei prezenţi în staţia CFR Blaj s-a aflat şi Budiu Mircea care conducea un tractor şi care, fiind considerat „suspect” a fost rănit prin împuşcare. Aspectele de mai sus au făcut obiectul dosarului nr. 31/P/1990 al Parchetului Militar Cluj, prin rezoluţia din data de 13.12.1996 dispunându-se neînceperea urmăririi penale cu privire la decesul civ. Boar Petru şi rănirea prin împuşcare a numiţilor Budiu Mircea şi Tomşa Vasile.
2. Învinuiţii Răhăian Ioan sr., Răhăian Ioan jr., Mara Ioan, Deneş Robert, Otvereman Gheorghe, Muntean Teodor şi Benghea Vasile, care în 22 decembrie 1989 au agresat milițieni din Blaj, printre care comandantul miliției maior Nicolae Bodea și sergent major Cornel Jurcă, au fost scoși de sub urmărire penală pentru infracțiunea de ultraj, prin rezoluția 157/P/1990 din data de 21.01.2005 a Parchetului de pe lîngă Tribunalul Alba.

Reșița
1. Căpitan M.Ap.N. Gheorghiță Popa – trimis în judecată pentru împușcarea mortală a soldatului Norbert Pongracz și a locotenentului major Ioan Smaranda și rănirea prin împușcare a soldatului Liviu Pădurean, în noaptea de 22/23 decembrie 1989 la Reșița.
2. Dosar 87/P/1998 cu rechizitoriu din 10 decembrie 1998 privind pe soldat Dorin Toma din UM 01929 Reşiţa, învinuit de omor.

Miercurea Ciuc
1. Prin rezoluția din 23 aprilie 1991 a Procuraturii Militare Tîrgu Mureș, pronunțată în dosar 28/P/1990, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, pe motiv de legitimă apărare, asupra maiorului de miliție Iosif Florea, care în 22 decembrie 1989 în jurul orei 15 l-a împușcat mortal pe Laszlo Gyorgy, în condițiile în care postul de miliție TF fusese atacat de manifestanți.

Tîrgu Secuiesc
1. Pentru omorîrea maiorului de miliție Aurel Agache, care a fost linșat pe data de 22 decembrie 1989 de mulțime, au fost condamnați definitiv de către Curtea Supremă, în 26 martie 2001, Filip Orbán Daniela Kamilla la 7 ani, Paizs Octavian la 4 ani, Héjja Dezideriu la 4 ani, Reiner Anton la 3 ani şi Konrád Ioan la 3 ani[10]. Daniela Filip Orban, Octavian Paizs și Ioan Konrad s-au refugiat în Ungaria, Dezideriu Hejja a fost grațiat de președintele Iliescu după 253 de zile de închisoare ispășite. Anton Reiner a beneficiat de eliberare condiționată după 1 an și 6 luni ispășiți din pedeapsă. În cazul lui Octavian Paizs, acesta a cerut revizuirea procesului, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, la revizuire, a constatat că faptele s-au prescris.

Tîrgu Mureș
1. Prin Ordonanța nr. 2135/1251/III/1/2008 emisă în 15 aprilie 2008, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandru Mascan, din a cărui blindată se deschisese focul asupra manifestanților din 21 decembrie 1989. S-a considerat că militarii au fost în legitimă apărare, „focul de avertisment şi apoi focul de imobilizare era impus atît pentru înlăturarea unui atac material direct, imediat şi injust, cît şi pentru înlăturarea unui real pericol ce îl reprezenta încercuirea maşinilor de luptă şi escaladarea acestora de către manifestanţi”, se afirmă în ordonanță[11].

Cugir, jud. Alba
1. Prin sentința penală nr. 3 din 15 mai 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Alba au fost condamnați, pentru rănirea prin împușcare a 42 de manifestanți din Cugir: colonel de securitate Florian Brihac pentru instigare neurmată de executare la omor deosebit de grav la 8 ani închisoare, maior securitate Gheorghe Lupeș la 7 ani închisoare pentru tentativă de omor, locotenent-colonel securitate Ștefan Ceaușescu la 5 ani închisoare pentru tentativă de omor, căpitan securitate Gheorghe Burian pentru tentativă de omor. Ulterior Tribunalul Militar Teritorial va casa sentința și va restitui cauza la procuratură pentru continuarea cercetărilor. Prin ordonanța din 4 martie 1996 din dosar 854/P/1995 Parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial dispune scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților, fie pentru că fapta nu există, fie (cazul lui Ștefan Ceaușescu – Tatulescu) pentru legitimă apărare.
2. Prin sentința nr. 184 din 30.10.2000, modificată prin decizia nr. 45/23.04.2002 a Curţii Militare de Apel și prin decizia nr. 3067/26.06.2003 a CSJ (ÎCCJ) – Secția Penală, au fost condamnați inculpații civili Dumitru Sivera (12 ani închisoare), Adrian Gheorghe Carica (10 ani închisoare), Aurel Mihu (10 ani închisoare) și Petru Munteanu (10 ani închisoare), pentru omorîrea milițienilor căpitan Valentin Pop și plutonier major Ilie Staicu, în data de 21 decembrie 1989 la Cugir, în condițiile în care sediul miliției și securității din localitate fusese incendiat de manifestanți.

Galați
1. Sergentul Constantin Ifrim e condamnat pentru omor din culpă, cu suspendare, pentru că tancul pe care l-a condus a trecut peste autoturismul lui Dumitru Budescu, ucigîndu-l pe acesta[12].

Buzău
1. Dosar 1742/P/1999 cu rechizitoriu din 12 ianuarie 2000 privind pe locotenent-colonel Vasile Oglavie de la Inspectoratul Judeţean de Miliţie Buzău, care în 24 decembrie 1989 a deschis focul asupra unui autoturism în care se aflau Constantin Dumitrescu (fost Bucă), căpitan Dorin Hagimă de la U.M. 02470, lt. Marin Săndel de la grupul de pompieri și civil Constantin Firon. Constantin Dumitrescu a fost rănit prin împușcare cu acel prilej.
2. Plutonierul adjutant Ştefan Jipa din UM 02176 Buzău a fost trimis în judecată pentru omorîrea prin împușcare a subofițerului Vasile Antemir, în noaptea de 24/25 decembrie 1989, în incinta U.M. 01671 Buzău. Prin sentința nr. 197 din 13 noiembrie 1997, Tribunalul Militar Teritorial București restituie cauza la Parchet pentru completarea urmăririi penale. Prin ordonanţa nr. 476/P/1996 din data de 23.04.1998, Parchetul Militar Teritorial Bucureşti a dispus scoaterea de sub urmărire penală a înv. Jipa Ştefan, reţinându-se că acesta s-a aflat în eroare de fapt.
Prin ordonanţa nr 97/P/1990, din data de 25.05.2007, Secţia Parchetelor Militare a dispus infirmarea soluţiei de scoatere de sub urmărire penală şi conexarea dosarului nr. 476/P/1996 la dosarul nr. 97/P/1990.
3. Dosar 1622/P/1997 cu rechizitoriu din 13 noiembrie 1997 privind pe plutonier major Eugen Udrea din UM 01671 Buzău, învinuit de tentativă de omor.
4. Dosar 1732/P/1997 cu rechizitoriu din 9 decembrie 1997 privind pe colonel Ioan Alexandrescu din UM 02470 Buzău, învinuit de omor.
5. Dosar 1424/P/1995 cu rechizitoriu din 22 decembrie 1998 privind pe civil Costel Socol, învinuit de omor.

Orşova
1. Dosar 86/P/1998 cu rechizitoriu din 14 decembrie 1999 privind pe colonel Constantin Păcuraru din UM 0580 Orşova, învinuit de omor deosebit de grav.

Hunedoara
1. Dosar 1278/P/1997 cu rechizitoriu din 10 decembrie 1998 privind pe maior Grigore Vădeanu din UM 01852 Hunedoara, învinuit de omor.

Iaşi
1. Dosar 181/P/1998 cu rechizitoriu din 2 aprilie 1998 privind pe maior Gheorghe Giurcă din UM 01175 Iaşi, învinuit de omor.

Focşani
1. Dosar 1600/P/1998 cu rechizitoriu din 9 aprilie 1998 privind pe soldat Marian Niţu din UM 01889 Galaţi, învinuit de omor. Victima – un cetăţean iranian, student în România.
2. Dosar 1601/P/1997 cu rechizitoriu din 9 martie 1998 privind pe locotenent-colonel Gheorghe Vasilof, locotenent-colonel Mircea Simion, căpitan Ovidiu Claudiu Mehedinţi şi plutonier Valentin Ciubotariu (toţi din UM 02280 Coteşti), învinuiţi de omor deosebit de grav.

Tîrgovişte
1. Dosar 723/P/1995 cu rechizitoriu din 28 decembrie 1998 privind pe plutonier Gheorghe Ceacâru, fruntaş Ion Cârstinescu, soldat Gheorghe Dinu, soldat Ilie Burlacu, soldat Adrian Pătraşcu (toţi din UM 02305 Lăcuţele – jud. Dîmboviţa), învinuiţi de tentativă de omor.
2. Generalul Andrei Kemenici (comandantul UM 01417 Tîrgovişte, unde a fost executat Ceauşescu) a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru omor la Tribunalul Militar Teritorial București, prin Decizia nr. 4993 din 2 octombrie 2002 a Curții Supreme – secția penală, sentința e casată și cauza trimisă la rejudecare. La 28 ianuarie 2004 Parchetul dispune scoaterea lui Kemenici de sub urmărire penală pentru omor în forma participației improprii.
3. Dosar 1623/P/1997 cu rechizitoriu din 17 octombrie 1997 privind pe plutonier major Marin Mihai din UM 02262 Tîrgovişte, învinuit de tentativă de omor.

Oradea
1. Dosar 1810/P/1997 cu rechizitoriu din 12 noiembrie 1999 privind pe maior Viorel Purdea din UM 01326 Oradea, învinuit de omor.

Arad
1. Numiţii Duma Pavel, Ursu Liviu, Grada Ionel şi Popa Romeo se aflau în misiune în noaptea de 23/24.12.1989, circulând cu un A.B.I. aparţinând ministerului de interne. Când au ajuns pe str. Dimitrov din mun. Arad, în apropierea Grupului de Pompieri nr l al judeţului Arad, asupra maşinii s-a deschis focul de armă de pe un TAB, aparţinând U.M. 1380 Arad. În urma tirului de armă au rezultat decesul lt. maj. Duma Pavel şi rănirea cpt. Ursu Liviu, lt. Grada Ionel, şi civ. Popa Romeo. Prin rezoluţia nr. 333/P/1989, din data de 18.02.1991, Parchetul Militar Oradea a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cpt. Olariu Mureş din cadrul U.M. 01380 Arad, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor de omor și vătămare corporală.

Basarabi (jud. Constanța)
1. Dosar nr. 578/P/1989 al Parchetului Militar Constanţa în care s-a dispus trimiterea în judecată a inc. sold. Grozea Dorel, fost militar în termen la U.M. 01347 Basarabi pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 alin. 2 C.pen., constând în aceea că în data de 31.12.1989, în urma manevrării imprudente a armamentului din dotare l-a împuşcat mortal pe frt. Moglan Petrică.

Cernavodă (jud. Constanța)
1. Valentin Costescu l-a împușcat în 24 decembrie 1989 pe Corneliu Lungianu, în sediul Întreprinderii Nuclearo-Electrice Cernavodă. Prin rezoluţia nr. 31/P/1992 a Parchetului Militar Constanţa din data de 13.04.1992 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru vătămare corporală, ca efect al lipsei plângerii prealabile a persoanei vătămate.

Delta Dunării
1. Începând cu data de 22/23.12.1989 la unele unităţi militare din Dobrogea s-a primit informaţia că zona oraşului Sf. Gheorghe Delta şi insulele Sachalinul Mare şi Sachalinul Mic a fost survolată de elicoptere neidentificate şi că acestea au aterizat pe insulele sus-menţionate, unde s-ar afla un heliport necunoscut. În aceste condiţii, la data de 23.12.1989, în jurul orelor 11.00, comandantul U.M. 01941 Mihail Kogălniceanu a primit ordinul de a ataca cu bombe baza B.T.T., din apropierea oraşului Sf. Gheorghe Deltă. La ora 12.53 de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu au decolat două avioane MIG 23M.F., având misiunea de a descoperi şi lovi cu bombe obiectivul menţionat. Asupra obiectivului a fost lansată o parte din muniţia de bord şi, datorită faptului că nu s-a înregistrat nici o ripostă, avioanele au revenit la bază. În urma atacului, a fost distrusă prin incendiere discoteca complexului BTT „Satul de vacanţă Roşu”. Prin rezoluţia nr. 43/P/1992 din 18.05.1992 a Parchetului Militar Constanţa s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de lt. col. Oţelea Pavel şi cpt. Popescu Ionel, membrii echipajului avionului de unde s-au lansat proiectilele, faţă de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra avutului obștesc.

Bacău
1. Prin rezoluţia nr. 509/P/1990 din data de 23.04.1991 Procuratura Militară Bacău a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de sold. (r) Faur Marian, fost militar în termen la UM 01975 Bacău, pentru tentativă la infracţiunea de omor săvîrșită față de maistrul militar Tudor Ghiorghe. Prin rezoluţia nr. 509/P/1990 din data de 25.09.1997 Parchetul Militar Bacău a dispus infirmarea primei rezoluţii și începerea urmăririi penale faţă de sold. (r) Faur Marian cît și declinarea competenţei în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial. Prin rezoluţia nr. 1599/P/1997 din data de 17.12.1997 Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial a dispus scoaterea de sub urmărire penală a soldatului. În fapt s-a reţinut că, în data de 23.12.1989, m.m. Tudor Ghiorghe era ofiţer de serviciu la GAZ-ul UM 01975 Bacău. În jurul orei 20,00, din ordinul şefului de stat major al UM 01975 Bacău, mr. Tudorache Dorin, bateria de artilerie antiaeriană a executat o salvă de avertizare pentru a linişti efectivele de militari care susţineau că văzuseră deasupra aerodromului militar, o ţintă aeriană, respectiv un elicopter. Au fost trase 54 de proiectile de artilerie, fapt care a amplificat starea de încordare şi panică, creându-se convingerea că unitatea este atacată de terorişti. Militarii în termen de la GAZ au fost dispuşi de m.m. Tudor Ghiorghe într-un dispozitiv de apărare în partea de vest, lângă peretele grajdului de animale, sold. Faur Marian ocupând poziţie în flancul drept. După ce soldaţii au luat poziţie de tragere, m.m. Tudor Ghiorghe a părăsit dispozitivul şi s-a deplasat către intrarea în sectorul zootehnic. După câteva minute, având pistolul în mână, s-a înapoiat către dispozitivul de apărare, deplasându-se pe lângă peretele grajdului către poziţia ocupată de sold. Faur Marian. Datorită întunericului nu a fost recunoscut de soldatul în cauză care, apreciind că este terorist, l-a somat şi întrucât nu s-a supus somaţiei a executat foc în direcţia sa, rănindu-l în umărul stâng.

Craiova
1. În noaptea de 25/26.12.1989 la UM 01183 Pleniţa, în timpul nopţii, în jurul orei 0200, în mod neaşteptat, un soldat a deschis foc cu armamentul din dotare, acţiune care a provocat panică, motiv pentru care aproape toţi militarii din dispozitivul de apărare al unității au început să tragă spre pădurea aflată la cca. 100 m de gardul unităţii, considerând că acela este locul de unde unitatea ar putea fi atacată de către „terorişti”. În acest context, în urma uzului de armă efectuat de cpt. Davidescu Viorel, aflat la cca. 10-15 m în spatele dispozitivului de luptă, a rezultat rănirea cpt. Milovan Marian și a sold. Ciorîia Toma. Prin rezoluţia nr. 324/P/1990, din data de 16.12.1997, Parchetul Militar Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cpt. Davidescu Viorel pentru vătămare corporală.

[1]     Vezi Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989) adunate şi comentate de Marius Mioc, editura Artpress, Timişoara 2004, pentru textul complet al hotărîrilor judecătoreşti din „procesul celor 25”.

[2]     Vezi Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989) adunate şi comentate de Marius Mioc, editura Artpress, Timişoara 2004, pentru textul hotărîrilor judecătoreşti din procesul Chiţac-Stănculescu, înainte de rejudecarea după recursul în anulare, cît şi pentru textul recursului în anulare.

[3]     Vezi http://documente1989.wordpress.com/2013/02/26/dosarul-calea-lipovei-timisoara-prima-judecare/ pentru textul hotărîrii judecătoreşti.

[4]     Vezi http://documente1989.wordpress.com/2013/03/28/dosarul-calea-lipovei-timisoara-rejudecare-prima-instanta/ pentru textul hotărîrii judecătoreşti.

[5]     Vezi https://mariusmioc.wordpress.com/2013/02/13/deznodamintul-juridic-al-cazului-vasile-barbat/ pentru textul complet al ordonanţei parchetului.

[6]     Vezi https://mariusmioc.wordpress.com/2014/04/11/recursul-extraordinar-in-cazul-postelnicu-bobu-dinca-manescu-ion-dinca-pentru-viata-a-2000-3000-de-demonstranti-nu-trebuie-pusa-in-pericol-societatea-socialista/ pentru textul complet al deciziei.

[7]     Conform propriei sale declarații din 27 ianuarie 2010

[8]     https://jurnalul.antena3.ro/campaniile-jurnalul/decembrie-89/un-militian-singurul-vinovat-528596.html

[9]     https://evz.ro/s-a-inchis-ultima-fila-a-revolutiei-doi-inalti-ofiteri-scapa-definitiv-de-pedeapsa-dupa-m.html

[10]    http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5225&idm=1,24&idl=1

[11]    http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-09-11&id=258378

[12]    https://adevarul.ro/locale/galati/mortii-revolutiei-ajuns-act-eroism-accident-circulatie-comis-prostie-sergent-armatei-1_5857fff55ab6550cb892ea87/index.html

3 gânduri despre „Cauze penale ale revoluției

  1. „S-a reţint că în cauză există o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor, respectiv eroarea de fapt.”

    in cazul actorului caciulescu:omu mergea cu masina (Trabant) cand a fost mitraliat.
    aici se aplica „intentia depasita” si prin urmare cei 2 au savarsit OMOR,cu intentie,cu calificare.praful sa se aleaga de familia procurorului care a dat cu „eroare de fapt” care implica ucidere din culpa:cacatii aia de militari NU SE AFLAU IN AUTO-APARARE,au tras dupa unul care se departa de ei.iarsi,si familiile celor doi sa se duca pe pustie.

  2. „cu privire la decesul civ. Boar Petru ”
    -nu,omu nu mai era demult civil,era „garzile patriotice”
    -a supt-o in cur dupa cum s-a cautat;in momentul in care a pus uniforma pe el si-a semnat condamnarea la moarte,nu stim in ce conditii a semnat….a fost un paduche.
    azi vedem d-astia pe care haina i-a facut ceva-ministru vela cu „top-gun”,arafatu cu uniforma aia de pedofil pe el,etc,etc,etc.

  3. da,ne-am prins pana la urma:
    ati reactionat dur la afirmatia ca „nimeni nu a fost condamnat pentru crimele din ’89”-ati reactionat cu „minciuna” si cu o enumerare de condamnari….
    pai nu e asa:
    AIA TREBUIAU/TREBUIE condamnat pentru genocid si crime impotriva umanitatii-ca la holocaust!
    nu omor,nu ucidere din culpa-direct la genocid!
    posibilitatea asta nu v-a trecut prin cap?!
    deci ne jucam inca de-a comunistii rai si comunistii buni?!facem APOLOGIA?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.