Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Am mai povestit aici (linc) că după mitingul din 21 decembrie 2021 de la București am primit un proces-verbal din partea jandarmeriei din acest al doilea oraș al țării (care este al doilea oraș al României? La această întrebare clujenii răspund Clujul, constănțenii răspund Constanța, ieșenii răspund Iașiul iar timișorenii răspund Bucureștiul) prin care mi se stabileau 2 amenzi: una pentru participare la miting, că există o hotărîre de guvern conform căreia datorită „pandemiei” sînt interzise adunările publice cu mai mult de 100 de persoane, iar pe 21 decembrie 2021 numărul participanților la protest a depășit acest număr) și alta pentru nepurtarea măștii. Cîte 500 lei amendă pentru fiecare din aceste contravenții, deci total 1000 lei.

Am trimis la judecătoria sectorului 5 București o contestație față de aceste amenzi. Redau această contestație și aici, cu gîndul că poate fi de folos și altora care au fost amendați la acea adunare de protest, care pot avea un model despre cum se pot contesta amenzile. În această contestație invoc și „idealurile revoluției din 1989” cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituție pentru o excepție de neconstituționalitate legată de dreptul guvernului de a restrînge adunările de protest care este prevăzut în legea 55/2020. Aș fi curios să știu, și poate cititorii mă vor ajuta, dacă în practica Curții Constituționale există vreun precedent de interpretare a expresiei „idealurile revoluției din decembrie 1989”.

Către Judecătoria sectorului 5 București
Splaiul Independenței nr. 5, sector 4, București

Domnule președinte,

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timișoara (…), în contradictoriu cu Unitatea Militară 0575 București, avînd sediul în București, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, depun

PLÎNGERE CONTRAVENȚIONALĂ
împotriva Procesului Verbal seria JO nr. 0613016 din 21 decembrie 2021 emis de pîrîtă
și primit de mine prin poștă în 3 ianuarie 2022

Vă cer ca prin hotărîrea pe care o veți pronunța să anulați respectivul proces verbal și cele 2 amenzi de cîte 500 lei, în total 1000 lei, care mi-au fost stabilite ca obligații de plată. În subsidiar cer înlocuirea amenzilor cu avertisment. Cu cheltuieli de judecată.

ÎN FAPT:
Prin procesul verbal respectiv mi se stabilesc două amenzi de cîte 500 lei (total 1000 lei). Prima amendă e pentru participarea la o adunare publică de protest în 21 decembrie 2021 la care ar fi participat aproximativ 2000 de persoane, și se invocă art. 65 lit. k din Legea 55/2020 și art. 1 pct. 15 din anexa 3 din HG 1242/2021, iar a 2-a e pentru nepurtarea măștii de protecție și se invocă art. 65 lit. h din Legea 55/2020 și art. 1 din Anexa 2 a HG 1242/2021.
Art. 65 din Legea 55/2020 prevede:
„Constituie contravenţii (…) următoarele fapte săvîrşite pe durata stării de alertă: (…)
h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d) (…)
k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstraţii (…), interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a)”;
Iar art. 5 alin. (2) și (3) din Legea 55/2020 se prevede:
„(2) Măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sînt: (…)
d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu;
(3) Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sînt:
a) restrîngerea sau interzicerea organizării şi desfăşurării unor mitinguri, demonstraţii (…)”.
Art. 1 pct. 15 din Anexa 3 din HG 1242/2021 prevede:
„se permite, în condițiile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice, republicată, cu modificările ulterioare, organizarea de mitinguri și demonstrații cu un număr de participanți de maximum 100 de persoane și cu purtarea măștii de protecție. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sînt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2”.
Art. 1 din Anexa 2 din HG 1242/2021 prevede:
„În condițiile art. 5 alin. (2) lit. d) și ale art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 (…), în (…) spațiile publice deschise cu aglomerări de persoane (…) se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție, astfel încît să acopere nasul și gura, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului sănătății și al ministrului afacerilor interne (…)”.
Precizez că am participat la adunarea de protest din 21 decembrie 2021 în locul pomenit de pîrîtă, însă n-am fost legitimat de nici un jandarm cu acest prilej, nu mi s-a atras atenția de nici un reprezentant al forțelor de ordine că adunarea ar fi nelegală ori că n-aș purta mască. Jandarmeria are însă datele mele de identificare, fiindcă sînt cunoscut ca autor al lucrării de popularizare a științei „Covid, minciuna veacului” (alătur copie după copertă) iar pe internet am publicat deasemeni multe articole în care am arătat caracterul neștiințific, ineficient, nelegal și pe alocuri criminal al măsurilor de combatere a covidului adoptate de guvernul României. Am încă 6 amenzi primite de la jandarmerie pentru încălcarea așa-ziselor reguli de combatere a covidului, toate contestate în instanță. Deocamdată abuzul jandarmeriei s-a dovedit doar la una din aceste amenzi (Tribunalul Timiș, prin Hotărîrea nr. 2 din 3 ianuarie 2022 a respins apelul Jandarmeriei și a menținut sentința civilă 8952/2021 a Judecătoriei Timișoara de anulare a amenzii care mi-a fost aplicată de jandarmerie; alătur extras de pe portalul instanțelor pentru dovedire, hotărîrea judecătorească nu am primit-o încă pînă acum), iar pentru celelalte 5 încă nu există hotărîre judecătorească definitivă.
Consider procesul verbal netemeinic și nelegal din următoarele considerente:

1. Motive comune de anulare a amînduror amenzilor

1.1. HG 1242/2021 a fost anulată de Curtea de Apel București
Amîndouă amenzile fac trimitere la HG 1242/2021. Conform Hotărîrii nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curții de Apel București, pronunțată în dosar 8178/2/2021, această hotărîre de guvern a fost anulată în întregime. Alătur extras de pe portalul instanțelor pentru dovedire. În consecință, toate actele juridice întemeiate pe HG 1242/2021 trebuie anulate.
Cer instanței să se adreseze Curții de Apel București pentru a primi o copie certificată după Hotărîrea nr. 1 din 4 ianuarie 2022 pronunțată în dosar 8178/2/2021.
1.2. Nu s-au respectat prevederile art. 16 alin. (1) din OG 2/2001 care spune că procesul verbal trebuie să cuprindă în mod obligatoriu, printre altele, „ocupația și locul de muncă al contravenientului”.
1.3. Nu s-au respectat prevederile art. 16 alin. (7) din OG 2/2001: „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sînt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal. Nu doar că nu mi s-a adus la cunoștiință că am dreptul de a face obiecțiuni, dar habar n-am avut că voi fi amendat, fiindcă n-am avut nici o discuție cu vreun reprezentant al forțelor de ordine pe această temă.
1.4. Nu s-au respectat prevederile art. 19 alin. (1) din OG 2/2001 conform cărora „în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. Nu există nici un martor care să certifice că am refuzat să particip la întocmirea procesului verbal, nu m-am aflat de față ori n-am putut să semnez. Este notat că procesul verbal s-a întocmit la sediul unității, motiv pentru care n-am putut face mențiuni, dar nici un martor nu certifică aceasta. Întocmirea la sediul unității, pentru a i se răpi posibiltiatea de a face mențiuni pe procesul verbal, este un abuz. Dacă pîrîta nu găsea nici un martor la sediul unității trebuia să găsească alt loc de întocmire al procesului verbal, unde asemenea martor să existe – cel mai firesc ar fi fost să întocmească procesul verbal chiar la locul unde se desfășura adunarea de protest și să mi-l înmîneze pentru a putea face mențiuni. Pîrîta nu poate invoca propria culpă pentru a justifica lipsa martorului cerut de art. 19 alin. (1) din OG 2/2001.

2. Motive de anulare a amenzii pentru participare la adunarea de protest

2.1. Nu am fost somat de organele de ordine ori de organizatori să părăsesc adunarea de protest
Art. 1 pct. 15 din Anexa 3 din HG 1242/2021 prevede că adunările publice de protest sînt îngăduite în condițiile Legii 60/1991, impunîndu-se însă niște condiții suplimentare.
Pe de altă parte, art. 26 alin. (1) lit. d) și f) din Legea 60/1991 prevăd anumite situații cînd participanții la asemenea adunări trebuie să le părăsească. Astfel, este contravenție conform art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea 60/1991 „participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise și urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfășurare a acestora, la avertizările și somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii”, conform lit. f) „refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de conducătorii acțiunilor, și conform lit. i) „refuzul de a părăsi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii”.
Convingerea mea este că adunarea de protest din 21 decembrie 2021 a fost declarată și nu a fost interzisă. Dar, indiferent dacă acest lucru e adevărat sau nu, cîtă vreme organele de ordine nu mi-au atras atenția că adunarea ar fi nelegală și nu m-au somat să o părăsesc, nu se poate afirma că am săvîrșit o contravenție. Art. 26 alin. (1) lit. d) și i) din Legea 60/1991 prevede fără echivoc că simpla participare la o adunare de protest nedeclarată sau interzisă nu constituie singură o contravenție, ci doar dacă este însoțită de refuzul părăsirii adunării la somațiile organelor de ordine făcute potrivit legii.
Eu n-am avut nici o discuție cu vreun reprezentant al forțelor de ordine în care să mi se atragă atenția că ar fi ceva nelegal legat de acea adunare de protest și să fiu somat să părăsesc adunarea. Totodată, n-am auzit nici vreo somație făcută de organele de ordine la modul general către participanții la adunare, în care să li se ceară acestora să părăsească zona. N-am fost legitimat de nici un reprezentant al forțelor de ordine, nu am fost întrebat de nimeni dacă sînt vaccinat, dacă am rezultat negativ la test RT-PCR ori la test antigen rapid.
Totodată, nici conducătorii respectivei acțiuni nu mi-au cerut părăsirea zonei.
Pîrîta ar fi avut dreptul să aplice sancțiuni contravenționale pentru participare la adunare numai după ce ar fi respectat cerințele din art. 26 alin. (1) din Legea 60/1991, anume m-ar fi somat să părăsesc zona, ori dacă organizatorii adunării mi-ar fi cerut să părăsesc zona.

2.2. Restrîngerea ori interzicerea dreptului de a participa la mitinguri și demonstrații este neconstituțională
Invoc excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea 55/2020 care dau dreptul autorităților să restrîngă ori să interzică dreptul la manifestații de protest sub pretextul limitării riscului de molipsire cu vreo boală. Respectivul articol golește practic de conținut dreptul de liberă manifestare, căci o adunare de protest cu maxim 100 de persoane nu are cum să fie eficientă. Aceste prevederi încalcă, pe de o parte, art. 1 alin. (3) din Constituție, care prevede că idealurile revoluției din 1989 sînt temeiul organizării juridice a statului român, art. 39 din Constituție care prevede libertatea mitingurilor și demonstrațiilor și art. 53 din Constituție care prevede că orice restrîngere de drepturi și libertăți trebuie să respecte principiul proporționalității.
Art. 1 alin. (3) din Constituție garantează faptul că organizarea juridică a statului român se face „în spiritul idealurilor Revoluției din decembrie 1989”. E o prevedere cuprinsă în Titlul I „Principii generale” ale Constituției, deci toate celelalte norme juridice trebuie să se subordoneze acestor principii generale. Atunci cînd drepturi și libertăți cuprinse în alte norme juridice, inclusiv în Constituție, vin în contradicție cu prevederile din Titlul I „Principii generale” ale Constituției, care includ „idealurile revoluției din decembrie 1989”, atunci respectivele norme juridice sînt neconstituționale.

Printre idealurile Revoluției din decembrie 1989 se află și „dreptul de a manifesta liber”, lucru care-l dovedesc cu manifestul „A căzut tirania!” tipărit în 22 decembrie 1989 la Timișoara, și unde acest drept apare la punctul II subpunctul 8.
Ca urmare, art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea 55/2020 care dă dreptul autorităților să restrîngă ori să interzică dreptul la manifestații de protest este în contradicție cu art. 1 alin. (3) din Constituție. Deasemenea este în contradicție și cu art. 39 din Constituție care prevede libertatea mitingurilor și demonstrațiilor, dar consider că încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție are prevalență.
Spre exemplificare a principiului că preambulul Constituției prevalează în fața tuturor celorlalte prevederi constituționale, a se vedea Hotărîrea din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale din Republica Moldova, țară în a cărei Constituție e prevăzut, la art. 13 alin. (1), că „limba oficială este limba moldovenească”. Însă, deoarece în textul Declarației de Independență a Republicii Moldova se afirmă că limba acestei țări este limba română, iar preambulul Constituției face referire la Declarația de Independență, orice alt articol din Constituție trebuie interpretat în conformitate cu Declarația de Independență, și prin urmare articolul constituțional conform căruia „limba oficială este limba moldovenească” se interpretează că limba oficială este româna.
Citez din Hotărîrea Curții Constituționale a Republicii Moldova:
„Curtea Constituţională a hotărît că, în sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate. De asemenea, Curtea a statuat că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează. Hotărîrea este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”.
https://www.constcourt.md/libview.php?l=ro&idc=7&id=512&t=/Media/Noutati/Textul-Declaratiei-de-Independenta-prevaleaza-in-raport-cu-textul-Constitutiei-Sesizarile-nr-8b2013-si-41b2013/

Astfel, „dreptul de a manifesta liber”, fiind un ideal al revoluției din 1989, are întîietate față de alte drepturi, cum ar fi „dreptul la viață” ori „dreptul de a nu te îmbolnăvi”. Revoluția din 1989 a pus libertatea pe primul plan, chiar și înaintea dreptului la viață, după cum zice una din lozincile scandate la revoluție: „Libertate te iubim! Ori învingem, ori murim!”. Respectiva lozincă este și titlul unei cărți scoase de Asociația „17 Decembrie” Timișoara a răniților și familiilor îndoliate din revoluție (din comitetul de conducere al căreia fac parte), carte la care sînt unul dintre coautori. Alătur copie după pagina de titlu a respectivei cărți.
Arăt că am participat la evenimentele din 16 decembrie 1989 de lîngă casa pastorului Laszlo Tokes, cunoscute în istoria României ca „lucrul bine făcut”, fiind apoi reținut de forțele de ordine, care aveau, și în 1989 ca și în 2021, greșita impresie că adunarea de protest la care participam era nelegală. Curtea Supremă – Înalta Curte de Casație și Justiție, prin hotărîri penale definitive care au autoritate de lucru judecat, a stabilit că adunările de protest din decembrie 1989, deși nedeclarate în prealabil, au fost legale. O parte din aceste hotărîri se găsesc în lucrarea de specialitate „Curtea Supremă (practică judecătorească) – Procesele revoluției din Timișoara, adunate și comentate de Marius Mioc”, editura Artpress, 2004. Sînt autor a 13 cărți despre revoluția din 1989 și coautor a altor 7. Totodată, mi s-a conferit titlul de „luptător în revoluția din decembrie 1989 – rănit” conform Legii 341/2004 (alătur certificatul doveditor; numele meu se găsește și în Monitorul Oficial nr. 467 bis din 7 iulie 2010 cu lista răniților din revoluție), pentru a dovedi că sînt o persoană competentă în a interpreta sintagma „idealurile revoluției din decembrie 1989” cuprinsă în art. 1 alin. (3) din Constituție.
Aceeași idee – că libertatea este valoarea supremă în statul român, venind chiar și înaintea dreptului la viață, reiese și din cuvintele imnului național: „Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, decît să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pămînt”.
Ca o concluzie, drepturi care își au obîrșia în idealurile Revoluției din 1989, cum este dreptul la liberă exprimare ori dreptul de a manifesta liber, fiind prevăzute în chiar preambulul Constituției, nu pot fi restrînse sub pretextul apărării unor drepturi cu caracter secundar.

2.3. Am fost printre cei 100 de participanți la adunare care aveau dreptul legal de a protesta
Norma juridică invocată de pîrîtă prevede limitarea adunărilor de protest la maxim 100 de persoane, procesul verbal făcînd mențiunea că la adunarea la care m-am aflat erau aproximativ 2000 de persoane, adică peste numărul maxim admis. Eu am fost însă printre cei 100 care au protestat legal, jandarmeria ar fi trebuit eventual să-i amendeze pe cei care au venit după mine și cu care s-a depășit numărul legal de 100 de participanți. Nu pot fi răspunzător de conduita altora, care s-au alăturat protestului după ce acesta a depășit 100 de participanți, și nici nu aveam vreo obligație legală de a spune altor persoane prezente acolo să plece (nefiind organizator al protestului).
3. Motive de anulare a amenzii pentru nepurtarea măștii
3.1. Procesul verbal nu este motivat în drept în ceea ce privește obligativitatea purtării măștii
Amenda este motivată în drept prin art. 65 lit. h din Legea 55/2020 și art. 1 din Anexa 2 a HG 1242/2021.
Respectivele norme juridice nu prevăd obligativitatea purtării măștii ci doar posibilitatea instituirii obligativității purtării măștii. Conform art. 1 din Anexa 2 a HG 1242/2021 doar dacă se emite un ordin comun al ministrului sănătății și al ministrului de interne această posibilitate devine o realitate juridică.
Procesul verbal nu conține nici o referire la un asemenea ordin comun al ministrului sănătății și ministrului de interne. Ca urmare, amenda trebuie anulată fiindcă procesului verbal care instituie sancțiunea îi lipsește motivarea juridică.
3.2. Purtarea măștii nu este o măsură de diminuare a tipului de risc asupra sănătății

Art. 65 lit. h) din Legea 55/2020 face trimitere la art. 5 din Legea 55/2020, dar nici acolo nu e vorba de purtarea măștii de protecție. La art. 5 alin. 3 din Legea 55/2020 sînt enumerate restrictiv „măsurile pentru diminuarea tipului de risc” (de infecție cu coronavirus) astfel:
„Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: a) restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise; b) restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite; c) interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice; d) restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite; e) închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat; f) limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici; g) participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale.”
Se observă din textul legal că purtarea măștii nu face parte din măsurile enumerate. Doar la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 se vorbește despre posibilitatea instituirii obligativității purtării măștii, numai dacă există un ordin comun în acest sens al ministrului de interne și ministrului sănătății. Însă din procesul verbal pe care-l contest lipsesc referirile la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 și nu se indică vreun ordin comun al ministrului de interne și al ministrului sănătății care să fi prefăcut posibilitatea instituirii obligativității măștii într-o obligativitate.
Așadar, independent de faptul că aș fi avut ori nu mască facială, lipsa indicării temeiului juridic prin care s-ar fi instituit această obligativitate impune anularea procesului verbal pe motiv de nelegalitate.
Pentru cazul în care s-ar considera că purtarea măștii în data de 21 decembrie 2021 era totuși obligatorie, invoc

Excepția de neconstituționalitate a art. 13 lit. a) din Legea 55/2020
Acest articol este singurul din legea 55/2020 care prevede posibilitatea instituirii obligativității purtării măștii de protecție în public, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne.

Consider că obligativitatea purtării măștii de protecție este neconstituțională, deoarece înseamnă o restrîngere de drepturi, un atac asupra dreptului la sănătate. Fostul ministru al sănătății Nelu Tătaru spunea într-o înregistrare video pe care o depun ca dovadă: masca face rău omului sănătos. Efectul purtării măștii asupra reducerii riscului infectării cu covid-19 e zero, prin urmare nu se respectă principiul proporționalității atunci cînd s-a procedat la restrîngerea de drepturi. Dovedesc aceasta prin expertiză judiciară și ambalaj al unei măști larg răspîndite în comerț, pe care producătorul scrie fără echivoc (chiar dacă cu litere mici, abia citibile): „nu protejează împotriva virusurilor sau bacteriilor”. Această mențiune a producătorului pe ambalajul măștii trebuie să se bucure de prezumția de veridicitate care poate fi răsturnată doar de o dovadă contrarie.

Tot ca dovadă a lipsei de eficacitate a purtării măștilor, care nu numai că nu reduce riscul de infectare dar îl mărește (constituind astfel o atingere a dreptului la sănătate) depun înregistrare video cu o analiză făcută de Tom Woods despre efectele introducerii obligativității purtării măștilor în diferite zone.

Legiuitorul, în înțelepciunea sa, a prevăzut purtarea măștilor nu ca o măsură de ocrotire a sănătății (altfel ar fi trecut-o la art. 5 alin. 3 din Legea 55/2020), ci ca o măsură cu caracter propagandistic, psihologic și sociologic. După cum arăta C. J. Hopkins în articolul său „Războiul propagandistic (și cum să lupți în el)” apărut în engleză pe saitul consentfactory (Fabrica de Consimțămînt): „De aceea măștile obligatorii au devenit esențiale pentru impunerea ideologiei Noului Normal. A sili masele să poarte o mască care arată de tip medical în public a fost o lovitură măiastră a propagandei. Pe scurt, dacă poți sili oamenii să se îmbrace ca și cînd ar merge să lucreze în zona de boli infecțioase a unui spital în fiecare zi pentru 17 luni… presto! Vei obține o nouă „realitate”… o „realitate” nouă, patologico-totalitară, o „realitate” paranoid-psihotică ca într-o sectă religioasă în care foste persoane semiraționale au fost reduse la slugi care bolborosesc aberații, le este frică să meargă afară fără permisiunea „autorităților” și își injectează copiii cu „vaccinuri” experimentale. Puterea brută a imaginii vizuale a acestor măști și a faptului de a fi silit să repeți ritualul comportamental de a le purta a fost aproape irezistibilă. Da, știu că tu ai rezistat. Așa am făcut și eu. Dar sîntem în minoritate. A tăgădui puterea a ceea ce ni se împotrivește ne poate face să ne simțim mai bine, dar nu ne va duce niciunde, sau în orice caz, nu într-un loc bun. Fapt este că marea majoritate a publicului, cu excepția oamenilor din Suedia, Florida și alte cîteva locuri care oficial nu există, au urmat în mod robotic acest ritual teatral, hărțuind pe cei care refuză să facă la fel și astfel simulînd colectiv o molimă apocaliptică. Noii Normali, adică cei care încă poartă măști în aer liber, țipă despre „cazuri” fără sens, hărțuiesc pe toți să se „vaccineze” și colaborează la segregarea „nevaccinaților”, nu se poartă astfel fiindcă sînt proști. Se poartă așa fiindcă trăiesc într-o nouă „realitate” care a fost construită pentru ei în ultimele 17 luni de o campanie propagandistică masivă, cea mai extinsă și eficace din istoria propagandei”.
https://consentfactory.org/2021/07/19/the-propaganda-war-and-how-to-fight-it/
Obligativitatea purtării măștii încalcă art. 22 alin. 1 și 2, 23 alin. 1, 26 alin. 2 și 53 din Constituție.
Art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992 impune obligativitatea ca dispoziția legală supusă controlului Curții Constituționale să aibe legătură cu soluționarea cauzei. Art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 nu este trecut în procesul verbal contestat ca temei al sancționării, prin urmare cer instanței respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate invocată de mine, ca neavînd legătură cu soluționarea cauzei.
Procesul-verbal pe care-l contest nu face referire nici direct, nici indirect, la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020, prin urmare acest articol (singurul din legea 55/2020 care se referă la purtarea măștii) nu are legătură cu soluționarea cauzei.
Este inadmisibilă schimbarea temeiului juridic al amenzii contravenționale față de cel prevăzut în procesul-verbal de contravenție. A se vedea decizia 48/2019 a Tribunalului București: „În cadrul plîngerii contravenționale, instanța este învestită cu cercetarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, așa cum acesta a fost încheiat de către agentul constatator, neputînd opera modificări în ceea ce privește încadrarea juridică a faptei. Spre deosebire de procesul penal, în care instanța de judecată poate dispune schimbarea încadrării juridice a faptei, în dreptul contravențional plenitudinea de competență o are doar agentul constatator. Pe cale de consecință, procesul-verbal fiind nul pentru încălcarea principiului legalității, fiind adusă o atingere dreptului la apărare al contravenientului, instanța va admite apelul formulat de apelantul-petent” https://www.legal-land.ro/incadrarea-juridica-gresita-faptei-contraventionale-consecinte/ ).
Spre dovedire: înscrisuri, înregistrări video, mască cu ambalaj original, sigilată, de tipul celor larg răspîndite în folosința populației în decembrie 2021, expertiză judiciară, martori.
Expertiza judiciară trebuie să lămurească dacă obligativitatea purtării măștii pe față se încadrează în ceea ce legiuitorul numește „măsuri de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor”. Aspecte de lămurit prin expertiză:
– care sînt dimensiunile obișnuite ale virusului SARS-CoV-2, care provoacă boala covid-19?
– care sînt dimensiunile găurilor din măștile faciale obișnuite folosite de populație în decembrie 2021? Poate virusul SARS-CoV-2 să treacă prin aceste găuri? În cazul în care cererea mea de dovadă prin expertiză va fi încuviințată, la cererea instanței voi depune o asemenea mască pentru expertizare.
– cum se compară ratele de infectare cu SARS-CoV-2 și numărul de morți de covid-19 din regiuni în care s-a impus purtarea măștilor pe față și din care nu s-a impus?
– cum au evoluat ratele de infectare cu SARS-CoV-2 și numărul de morți de covid-19 în România, după ce s-a impus obligativitatea purtării măștilor, comparativ cu perioada anterioară, cînd măștile nu erau obligatorii?
– aproximativ cîte specii de viruși au fost descoperite de oamenii de știință în ultimii 10 ani? (pentru lămurirea faptului că descoperirea covidului în 2019 nu este un fenomen excepțional)
– aproximativ (ca ordin de mărime) cîți viruși există în mod obișnuit în organismul unui om sănătos și cam cîte specii de viruși sînt cunoscute că obișnuiesc să locuiască în organismul uman?
– măștile purtate pe gură și nas timp îndelungat pot avea efecte negative asupra sănătății?
– obiectivele expertizei pot fi completate cu alte aspecte pe care instanța le-ar considera necesare

ÎN DREPT: OG 2/2001, Legea 55/2020, Legea 60/1991, Legea 47/1992, Constituția României, Codul de procedură civilă. Ca exemplu juridic: Hotărîrea din 5 decembrie 2013 a Curții Constituționale din Republica Moldova

Alătur:
– copie carte de identitate
– copie proces verbal contestat și plic poștal
– extras de pe portalul instanțelor cu anularea HG 1242/2021. Cer instanței să ceară Curții de Apel București să trimită o copie a Hotărîrii nr. 1 din 4 ianuarie 2022, pronunțată în dosar 8178/2/2021
– extras de pe portalul instanțelor care arată năravul Jandarmeriei de a mă hărțui prin amenzi nelegale
– copie copertă a cărții mele „Covid, minciuna veacului”
– Copie pagină de gardă a cărții „Libertate te iubim! Ori învingem, ori murim!” la care sînt coautor, scoasă de Asociația „17 Decembrie” a răniților și familiilor îndoliate din revoluție.
– Copie copertă a cărții mele „Curtea Supremă (practică judecătorească) – Procesele revoluției din Timișoara (1989)”
– copie manifest „A căzut tirania!” tipărit la Timișoara în 22 decembrie 1989 care arată idealurile revoluției din 1989
– Înregistrare video cu fostul ministru al sănătății Nelu Tătaru, care spune că masca face rău omului sănătos. Dacă autenticitatea înregistrării e contestată cer audierea ca martor a lui Nelu Tătaru, care să fie citat la locul de muncă, Camera Deputaților, București, Palatul Parlamentului, Strada Izvor, nr. 2-4, sector 5.
– Mască de tipul celor răspîndite în comerț, pe al cărei ambalaj scrie că nu protejează de viruși și bacterii.
– înregistrare video cu analiză făcută de Tom Woods despre efectul impunerii obligativității purtării măștilor în diferite zone. Pentru ușurința instanței, alătur pe hîrtie și graficele prezentate în această înregistrare.
– articol de pe saitul national.ro „Oamenii de știință strîng rîndurile. Încep ofensiva împotriva pandemiei politice” cu afirmațiile reputatului profesor doctor Leon Zăgrean, șeful Catedrei de Fiziologie și Neuroștiințe din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din București, conform cărora masca „este inutilă din punct de vedere medical” și e doar „o unealtă pentru inducerea fricii”.
– Taxă de timbru de 20 lei

Reclamant
Mioc Marius Remus

Mai citește:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă
– Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Autoritatea Electorală Permanentă m-a exclus din corpul experților electorali
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Am contestat în instanță hotărîrea Autorității Electorale Permanente de a mă exclude din corpul experților electorali
– Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
– Întîmpinarea Jandarmeriei în procesul despre 2 din amenzile mele
– Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
Am mai încasat o amendă
De ziua națională am fost reținut, încătușat și amendat de jandarmerie
Contestația mea față de amenda primită de Ziua națională. „Legiuitorul, în înțelepciunea sa, a prevăzut purtarea măștilor nu ca o măsură de ocrotire a sănătății, ci ca o măsură cu caracter propagandistic, psihologic și sociologic”
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
O primă hotărîre definitivă în procesele mele cu Jandarmeria: Amenda din carantină anulată
Curtea de Apel Timișoara a stabilit: Amenda pentru nepurtarea măștii nu poate fi temei pentru excluderea din corpul experților electorali
– alte articole legate de problema c0r0navirusului la pagina c0vid-19.

2 gânduri despre „Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

  1. „Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” ….”
    -bine,
    foarte bine,
    cam la nivelul asta trebuie jucat!
    (cica inainte de ’89 nfemeile de la „adesgo”,”apaca”,industria ushoara in general,
    erau cautate periodic prin pasarel dupa galbenush,
    vezi „testarea” de azi;nu exista „testul barza”…..).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.