Sentința Judecătoriei în procesul amenzilor din 8 și 15 noiembrie 2020

Judecătoria Timișoara a finalizat de redactat și sentința din procesul amenzilor primite de mine în 8 și 15 noiembrie 2020 (am contestat 2 amenzi într-un singur proces). Una dintre amenzi – cea din 15 noiembrie 2020 pentru nepurtarea măștii – a fost anulată, cealaltă – din 8 noiembrie 2020 pentru participare la adunare de protest neautorizată – a fost menținută. Acum la toate cele 6 amenzi ale mele luate în perioada pandemică care au fost contestate la Judecătoria Timișoara s-au dat sentințele. 4 amenzi au fost anulate, 2 menținute. Mai am un proces pe aceeași temă la Judecătoria sectorului 5 București. Voi face apel la această sentință cu privire la amenda care a fost menținută.
Vedeți articolele anterioare legate de acest proces:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
Încă o amendă, primită de mine prin poștă
Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”

Remarc în motivarea judecătoriei ideea că refuzul primăriei, adresat persoanei care a cerut aprobarea adunării de protest din 8 noiembrie 2020, nu e un act cu caracter individual, deci excepția de nelegalitate invocată de mine legat de refuzul primăriei este inadmisibilă, cît și faptul că ce a scris jandarmul în procesul verbal se bucură de prezumția de veridicitate, deci nu există vreo nevoie ca jandarmeria să aducă dovezi despre cele afirmate – în speță faptul că am fost somat să părăsesc adunarea, că am refuzat să semnez procesul verbal și că persoanele din jur au refuzat cooperarea cu jandarmii, motiv cu care se explică lipsa unui martor la procesul verbal. Prezența mea la adunarea de protest a fost recunoscută de mine, deci nu era subiect de dispută.

Redau mai jos sentința Judecătoriei Timișoara:

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA TIMIŞOARA
Secţia I Civilă Cod operator 2881
Dosar nr. 31647/325/2020

SENTINŢA CIVILĂ NR. 14201
Şedinţa publică din data de 06.07.2022 Instanţa constituită din:
PREŞEDINTE: GORUN ROXANA-DENISA-CRISTINA GREFIER: COROGEANU MARIANA DORINA

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile privind petentul Mioc Marius Remus şi intimatul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş, având ca obiect plângere contravenţională.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 10.06.2022, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 22.06.2022, respectiv 06.07.2022.

INSTANŢA,

Deliberând asupra plângerii de faţă, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată la data de 02.12.2020 pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 31647/325/2020, petentul Mioc Marius Remus în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Timiş a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună admiterea plângerii împotriva procesului verbal de contravenție seria JO nr. 1927896/15.11.2020 și a procesului verbal de contravenție seria JO nr. 2078317/08.11.2020, anularea acestor procese verbale menționate și a amenzilor contravenționale iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzilor cu sancțiunea avertismentului.
Petentul a arătat cu privire la procesul verbal de contravenție seria JO nr. 1927896/15.11.2020, că în data de 15.11.2020 a participat la o adunare de protest organizată în Piața Victoriei din Timișoara împotriva restricțiilor impuse de Guvernul României sub pretextul pandemiei Covid 19.
A menționat că el a fost prezent în piață pentru a arăta oamenilor filmări cu manifestațiile de protest din orașul Wuhan din anul 2019, când Partidul Comunist Chinez a folosit problema Covidului ca un pretext pentru a potoli populația revoltată din Wuhan.
Petentul a precizat că agenții intimatului au apreciat că instigă populația adunată în piață, astfel fiindu-i întocmit procesul verbal menționat pentru o pretinsă ,,nepurtare a măștii,,. Petentul a solicitat ca la rubrica martori să fie trecut domnul Haios Robert dar agentul constatator a refuzat acest lucru.
A mai arătat că cele reținute în procesul verbal nu sunt reale cu privire la purtarea măștii, el având masca, cu atât mai mult a menționat la protest că poartă masca nu pentru a se feri de virus ci pentru a nu primi amendă.
Cu privire la procesul verbal de contravenție seria JO nr. 2078317/08.11.2020 a arătat că în data de 17 sau 18 noiembrie 2020 a primit prin poștă un alt proces verbal prin care a fost amendat pentru „participarea la adunarea publică interzisă”. Cele reținute în procesul verbal nu sunt reale cu privire la faptul că a fost anunțat că va fi amendat și el ar fi refuzat să participe la completarea procesului verbal.
În motivare a arătat că s-a interesat cu privire la această participare la domnul S. T. care i-a confirmat că cererea pentru avizarea evenimentului s-a înregistrat la primărie în data de 3.11.2020 cu nr. OP2020-000345 și i s-a transmis prin mesagerie facebook copie după înscrisurile care dovedesc depunerea cererii la primărie și avizul negativ al Primarului Timișoarei. Despre aceste înscrisuri a luat cunoștință după ce a primit procesul verbal de amendare prin poștă.
Petentul a solicitat anularea celor două procese verbale pentru nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 1 din OG nr.1/2001 pentru că nu cuprinde ocupația și locul de muncă al contravenientului și nerespectarea prevederilor art. 16 alin. 7 din OG 1/2001 pentru că nu s- a adus la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni. Totodată nu s-au respectat prevederile art.19 alin. 1 din OG nr. 1/2001 care trebuie să fie confirmate de cel putin un martor.
În temeiul art. 4 din Legea 554/2004 a invocat excepția de nelegalitate a documentului pe baza căruia intimata a considerat că adunarea publică din 08.11.2020 a fost interzisă.
În drept a invocat Legea 55/2020, Ordonanța 2/2001, art.1 alin. 2 din Hotărârea nr.71/08.11.2020 a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Timiș, Legea nr.60/1991, art. 1 alin. 3 și 39 din Constituția României, art. 4 din Legea 554/2004.
În susținerea plângerii a depus la dosar înscrisuri.
Intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea plângerii ca netemeinică și menținerea proceselor verbale de contravenție.
Cu privire la procesul verbal de contravenție seria JO nr. 2078317/08.11.2020, a arătat că în data de 08.11.2020 jandarmii intimatei au asigurat măsuri de ordine publică la o manifestație publică/un protest în zona centrală a Timișorii-Piața Victoriei.
Anterior desfășurării protestului, organizatorii acestuia au formulat un demers la Primăria Timișoara.
Comisia de avizare a adunărilor publice a avizat negativ acest protest, decizia fiind comunicată persoanelor organizatoare. Cu toate acestea decizia a fost ignorată și organizatorii s-au deplasat la locația menționată cu boxe, microfoane proiectoare cu toate că au fost avertizati si de agentii intimatei.
Petentului i s-a adus la cunoștință că participă la o adunare publică interzisă încălcând art.26 alin. 1 lit. d) din Legea 60/1991, dar acesta a refuzat să părăsească adunarea publică interzisă, astfel fiind sancționat prin pv sus menționat.
Cu privire la procesul verbal de contravenție seria JO nr. 1927896/15.11.2020 au arătat că pe timpul desfășurării adunării publice organizată în Piața Operei din Timișoara s-a reținut că petentul nu purta mască de protecție sau o purta necorespunzător, deși i s-a atras atenția în repetate rânduri, în contextul participării la respectiva adunare și existența stării de alertă pe teritoriul României și instituirii măsurilor privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid 19.
Astfel, petentului i s-a întocmit procesul verbal de contravenție seria JO nr. 1927896/15.11.2020 prin care a fost sancționat pentru fapta prevăzută de art.65 lit. h) din legea 55/2020 și i s-a aplicat sancțiunea minimă prevăzută de legiuitor.
Intimata a mai arătat că procesul verbal este legal întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de lege. Doar lipsa mențiunilor enumerate în art. 17 din OG nr.2/2001 atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție nefiind incidente astfel de situații în prezenta cauză.
În ceea ce privește solicitarea petentului privind înlocuirea amenzilor cu avertismentul este neîntemeiată, conduita nesinceră a acestuia nejustificând o eventuală clemență a instanței de fond, nefiind îndeplinite criteriile expres prevăzute de legiuitor pentru aplicarea avertismentului, sancțiunile care au fost aplicate întrunind exigențele de proporționalitate prevăzute de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.
În susținerea întâmpinării a depus înscrisuri, și înregistrarea video.
Petentul a depus precizare invocând excepția de neconstituționalitate a art. 13 lit. a) din Lege 55/2020. A apreciat că obligativitatea purtării măștii de protecție este neconstituțională deoarece înseamnă o restrîngere de drepturi, un atac la dreptul la sănătate, totodată încalcă art.22 alin. 1 și 2, art.26 alin. 2 și art. 53 din Constituția României.
Petentul a precizat că art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 nu este trecut în procesul verbal contestat ca temei al sancționării, motiv pentru care solicită respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate.
Petentul a mai invocat excepția de nelegalitate a avizului negativ emis de Primăria Timișoara cu privire la adunarea populară din 08.11.2020 . A arătat că Hotărârea 43/15.10.2020 a Prefecturii Timiș, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență nu mai era în vigoare în data d e8.11.2020, fiind înlocuită cu Hotărârea CJSU nr.52/29.10.2020.
În drept a invocat Legea 60/1991, Legea 24/2000, Constituția României.
Intimatul a solicitat respingerea ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra acestei excepții și prin decizia nr. 381/08.06.2021 publicată în MO 836/01.09.2021 a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate și a constatat că disp. art. 5 alin. 2 lit.d) ale art. 13 lit.a) ale art. 65 lit.h) ale art. 66 lit.a) în ceea ce privește trimiterea la art.65 lit.h) și ale art. 67 alin. 1 și alin. 2) lit.b),c) și d) din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid 19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
La termenul de judecată din data de 17.12.2021, instanţa a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. a din Legea nr. 55/2020.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială cu martorul H. R.
Analizând cu prioritate excepţia de nelegalitate invocată de către petent, instanţa reţine următoarele:
Petentul a invocat excepţia de nelegalitate a avizului negativ emis de Primăria Timişoara pentru desfăşurarea evenimentului – Manifest pentru Libertate. Astfel, petentul a susţinut faptul că acest aviz invocă Hotărârea nr. 43/15.10.2020 a Prefecturii Timiş, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, deşi hotărârea respectivă nu mai este în vigoare la data de 08.11.2020, fiind înlocuită cu hotărârea CJSU nr. 52/29.10.2020.
Instanţa reţine că excepţia de nelegalitate invocată de către petent este inadmisibilă pentru motivele expuse în continuare.
Astfel, potrivit art. 4 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede că „legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate, iar conform alin. 2 al aceluiaşi articol, instanţa învestită cu fondul litigiului şi în faţa căreia a fost invocată excepţia de nelegalitate, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunţe asupra excepţiei, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunţa în cauză”.
De asemenea, art. 4 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 prevede că „actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepţiei de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanţa de contencios administrativ în cadrul acţiunii în anulare, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.
Având în vedere aceste dispoziţii legale, instanţa constată că pentru ca o excepţie de nelegalitate să fie admisibilă, trebuie să fie îndeplinite cumulativ trei condiţii, respectiv: 1. să vizeze un act administrativ individual; 2. actul administrativ individual să nu fie exceptat de la controlul judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 126 alin. 6 din Constituţia României şi art. 5 din Legea nr. 554/2004; 3. soluţia ce urmează a fi pronunţată asupra litigiului să depindă de actul administrativ cu caracter individual.
Prin urmare, prima condiţie care trebuie îndeplinită este aceea ca excepţia de nelegalitate să vizeze un act administrativ individual. În prezenta cauză, instanţa constată că petentul a invocat excepţia de nelegalitate a avizului negativ emis de către Primăria Timişoara pentru desfăşurarea evenimentului din data de 08.11.2020 – Manifest pentru Libertate.
Instanţa constată că avizul negativ a cărei nelegalitate se invocă nu constituie un act administrativ cu caracter individual.
Astfel, actul administrativ cu caracter individual reprezintă o manifestare de voință care creează, modifică sau stinge drepturi și obligații în beneficiul sau în sarcina unei persoane determinate. Actul administrativ individual poate lua mai multe forme: acte prin care se stabilesc drepturi și obligații determinate pentru destinatarul său; acte atributive de statut personal (diploma, decizia de pensionare); acte prin care se aplică constrângerea administrativă (procesul-verbal de contravenție).
În prezenta cauză, numitul S. T. a solicitat aprobarea desfăşurării evenimentului numit Manifest pentru Libertate, însă Comisia de Avizare a Adunărilor Publice nu a aprobat desfăşurarea acestui eveniment, fiind emis aviz negativ.
Avizul negativ emis nu reprezintă un act administrativ cu caracter individual, nefiind un act care creează, modifică sau stinge drepturi şi obligaţii în beneficiul sau în sarcina unei persoane, ci doar nu s-a aprobat desfăşurarea unui eveniment de către Comisia de Avizare a Adunărilor Publice.
Având în vedere faptul că cele trei condiţii sunt cumulative, nefiind îndeplinită una dintre condiţii, respectiv ca excepţia de nelegalitate să vizeze un act administrativ individual, instanţa constată că nu se mai impune analizarea celorlalte condiţii.
Pe cale de consecinţă, pentru aceste motive, instanţa va respinge excepţia de nelegalitate invocată de către petentul Mioc Marius Remus, ca inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 1927896 din data de 15.11.2020, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 66 lit. h din Legea nr. 55/2020. În sarcina petentului s-a reţinut că în data de 15.11.2020, ora 18:10, în Piaţa Victoriei din Timişoara nu a purtat mască de protecţie obligatorie.
De asemenea, prin procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d din Legea 60/1991. S-a reţinut că, în data de 08.11.2020, ora 16:00, petentul a participat în Piaţa Victoriei din Timişoara la o adunare publică interzisă, deşi i s-a în vedere de către agentul de ordine publică să părăsească locaţia.
Cu titlu preliminar, instanţa constată că plângerea a fost formulată în termenul prevăzut de lege de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei, în conformitate cu art. 34 alin. (1) raportat la art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Sub aspectul legalităţii proceselor-verbale atacate, analizată din perspectiva cerinţelor prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, instanţa constată că acesta conţine toate menţiunile obligatorii prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute exprese, respectiv numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită şi data comiterii acesteia, precum şi semnătura agentului constatator.
Potrivit art. 16 din O.G. 2/2001, „(1) Procesul-verbal de constatare a contravenţiei va cuprinde în mod obligatoriu: data şi locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator; numele, prenumele, domiciliul şi codul numeric personal ale contravenientului, descrierea faptei contravenţionale cu indicarea
datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea împrejurărilor care pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia; indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie; posibilitatea achitării, în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac şi instanţa la care se depune plângerea.
În ceea ce priveşte condiţiile de valabilitate enunţate de art. 16 din O.G. 2/2001, instanţa reţine că acestea sunt prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii relative virtuale, astfel încât nulitatea procesului-verbal intervine numai în măsura în care petentul invocă şi dovedește o vătămare determinată de lipsa unei asemenea menţiuni, vătămare ce nu poate fi remediată decât prin anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, astfel cum prevede art. 175 C. proc. civ.
Astfel, petentul a invocat faptul că procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020 este lovit de nulitate, întrucât nu s-a consemnat ocupaţia şi locul de muncă al contravenientului. Instanţa constată că acestea nu reprezintă menţiuni obligatorii prevăzute de prevederile legale citate anterior, iar petentul nu a dovedit existenţa vreunei vătămări determinate de lipsa acestor menţiuni, astfel încât instanţa constată că această susţinere este neîntemeiată.
Cu privire la acelaşi proces-verbal de contravenţie, petentul a invocat faptul că nu s-au respectat prevederile art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, respectiv nu i s-a adus la cunoştinţă dreptul a de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului sancţionator.
Petentul a susţinut faptul că la întocmirea procesului-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020 nu au fost respectate dispoziţiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, motiv pentru care se impune anularea acestui act. Instanţa constată că această susţinere este neîntemeiată pentru motivele expuse în continuare.
Conform art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, „procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia”, iar potrivit alin. 3 al aceluiaşi articol, „în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod”.
Potrivit textului legal menționat anterior, rolul martorului se rezumă doar la a confirma faptul că petentul a refuzat să semneze procesul-verbal de contravenţie, iar în cazul în care un asemenea martor lipsește, agentul constatator va proceda totuși la încheierea procesului- verbal, urmând să facă mențiuni și cu privire la lipsa martorului asistent.
În prezenta cauză, instanţa constată că s-a consemnat în procesul-verbal de contravenţie faptul că petentul a refuzat să semneze actul sancţionator. Totodată, a fost menţionat şi motivul pentru care nu a putut fi identificat un martor asistent, respectiv persoanele aflate în apropiere au refuzat să aibă calitatea de martor.
Pe cale de consecinţă, instanţa constată că au fost respectate dispoziţiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, fiind consemnat atât refuzul petentului de a semna procesul-verbal de contravenţie, cât şi motivul pentru care actul sancţionator a fost încheiat în lipsa unui martor asistent.
Totodată, petentul a invocat faptul că nu au fost respectate prevederile art. 16 alin. 7 din OG 2/2001, respectiv nu i s-a adus la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni. Instanţa constată că aceste susţineri sunt, de asemenea, neîntemeiate, pentru motivele expuse în continuare.
Potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare, iar obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica „Alte mențiuni”, sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
În prezenta cauză, lipsa obiecţiunilor este justificată de întocmirea procesului-verbal de contravenţie în lipsa contravenientului. Astfel, în procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020 s-a consemnat faptul că petentului i s-a adus la cunoştinţă faptul că urmează să fie sancţionat, însă acesta a refuzat să participe la complementarea actului sancţionator.
Totodată, potrivit Deciziei nr. XXII/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, s-a stabilit că sancțiunea la care face referire art. 16 alin. (7) din OG 2/2001 este aceea a nulității relative.
Prin urmare, nerespectarea dispoziţiilor legale antemenţionate ar putea să atragă nulitatea relativă a actului sancţionator, nulitate care, conform art. 175 alin. (1) C.proc.civ., este condiționată de existența unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului.
În cauza de faţă, instanţa reţine că nu există nicio vătămare cauzată petentului de lipsa posibilităţii de a formula obiecţiuni la data întocmirii procesului-verbal contestat, având în vedere că acesta a avut deschisă calea plângerii contravenţionale pentru a formula toate criticile pe care le-a considerat relevante, cale de care s-a folosit, putând în acest fel să expună situaţia de fapt în condiţii de egalitate cu intimatul.
Pentru motivele anterior arătate, instanța constată că procesele-verbale atacate sunt întocmite cu îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de lege, nefiind incident niciun motiv de nulitate prevăzut de art. 17 sau de art. 16 din OG nr. 2/2001.
Sub aspectul temeiniciei proceselor-verbale, instanţa îşi va circumscrie analiza prin prisma dispoziţiilor art. 6 din C.E.D.O., constatând că amenda contravenţională aplicată petentului echivalează cu formularea unui acuzaţii în materie penală faţă de caracterul general al normei juridice încălcate şi având în vedere gravitatea şi preeminenţa caracterului represiv al sancţiunii.
În acest sens, instanța amintește că procesul-verbal de constatare a contravenției este un act administrativ, întocmit de un agent constatator, ca reprezentant al autorităţii administrative, învestit cu autoritate statală pentru constatarea şi sancţionarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de o prezumţie de autenticitate şi veridicitate. Această prezumţie este una relativă şi trebuie interpretată în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în cauzele Anghel contra României (hotărârea din 4.10.2007) şi Constantin Neaţă contra României (decizia din 18.11.2008), Curtea a statuat că prezumțiile de fapt și de drept sunt inerente oricărui sistem de drept, iar Convenția nu derogă de la ele în măsura în care acestea sunt folosite în limite rezonabile, ţinând cont de gravitatea faptelor și de respectarea dreptului la apărare. De asemenea, s-a mai reţinut că, pentru asigurarea echilibrului procesual între părţi, petentului trebuie să i se acorde posibilitatea de a răsturna prezumţia de legalitate şi temeinicie prin asigurarea garanțiilor care se regăsesc în art. 6 CEDO, respectiv prin asigurarea dreptului de a propune probe şi de a invoca orice argument necesar pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor. Tot în jurisprudenţa sa constantă, Curtea a statuat că prezumţia de legalitate şi temeinicie are o greutate mai mare atunci când agentul constatator a perceput faptele cu propriile simţuri, asistând personal la comiterea contravenţiei.
Totodată, O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziţii exprese cu privire la forţa probantă a actului de constatare a contravenţiei, însă din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada situaţiei de fapt şi a încadrării în drept până la proba contrară, beneficiind astfel de o prezumţie de legalitate şi veridicitate.
Cu privire la prima contravenţie reţinută în sarcina petentului, instanţa reţine că acesta a fost sancţionat prin procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 1927896 din data de 15.11.2020, cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 66 lit. h din Legea nr. 55/2020. În sarcina petentului s-a reţinut că în data de 15.11.2020, ora 18:10, în Piaţa Victoriei din Timişoara, nu a purtat mască de protecţie obligatorie.
În drept, sunt incidente dispozițiile OG 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și OUG 192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Analizând legalitatea procesului-verbal de sancționare contravențională, instanța are în vedere că, prin Decizia nr. 50/2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit. a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, în ansamblu.
Fapta sancționată prin procesul-verbal sus-amintit a fost reglementată de art. 65 lit. h) din Legea 55/2020. Conform acestor prevederi, constituie contravenţii, în măsura în care nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate potrivit legii penale infracţiuni, următoarele fapte săvârşite pe durata stării de alertă: h) nerespectarea de către persoanele fizice a măsurilor individuale de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, stabilite conform art. 5 alin. (2) lit. d).
Conform art. 5 alin. (2) lit. d) din același act normativ, măsurile pentru asigurarea rezilienţei comunităţilor sunt: d) măsuri de protecţie a vieţii şi pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătăţii persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliu.
Art. 13 lit. a) din Legea 55/2020, în varianta sa inițială, prevedea că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.
Articolul menționat a fost modificat prin art. 1 pct. 1 din OUG 192/2020, în data de 6 noiembrie 2020. În varianta modificată, textul prevedea că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măştii de protecţie în spaţiile publice, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Dispoziția legală modificatoare extindea sfera de incidență inclusiv la spațiile publice deschise.
Prin Ordinul nr. 2282/156/2021 din 22 octombrie 2021 privind instituirea obligativităţii purtării măştii de protecţie, efectuării triajului epidemiologic şi dezinfectării mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2, pe durata stării de alertă, în art. 1 alin. (1), s-a instituit obligativitatea purtării măştii de protecţie, astfel încât să acopere nasul şi gura, în toate spaţiile publice închise şi deschise, precum şi la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun.
Efectul declarării neconstituționalității OUG 192/2020, în ansamblul său, este cel prevăzut de art. 12 alin. (1) din OG 2/2001, conform căruia dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenție, ea nu se mai sancționează, chiar dacă a fost săvârșită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
Revenirea la varianta inițială a textului art. 13 lit. a) din Legea 55/2020 echivalează cu posibilitatea instituirii, prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi ministrului afacerilor interne a obligativității purtării măștii numai în spaţiile publice închise, spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Rezultă, astfel, că fapta pentru care a fost sancționat petentul, respectiv omisiunea de a purta mască într-un spațiu deschis, în Piaţa Victoriei din Timişoara, nu mai constituie contravenție.
Faptele care nu au fost sancționate până la intervenția Deciziei Curţii nu mai pot fi sancționate, iar sancțiunile aplicate pentru o contravenție dezincriminată nu mai pot fi executate, astfel cum s-a statuat și prin Decizia nr. 228/2007 a Curții Constituționale prin care art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 a fost declarat neconstituțional în măsura în care prin sintagma nu se mai sancționează prevăzută în text se înțelege doar aplicarea sancțiunii contravenționale, nu și executarea acesteia.
Având în vedere cele statuate anterior, instanța nu va mai analiza celelalte motive de nelegalitate și netemeinicie invocate de petent în cuprinsul plângerii.
În consecință, instanța va admite plângerea contravențională și va anula procesul- verbal de contravenţie seria JO nr. 1927896 din data de 15.11.2020, încheiat de intimat.
În ceea ce priveşte cea de-a doua contravenţie reţinută în sarcina petentului, instanţa reţine că prin procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020, acesta a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 500 lei pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 26 alin. 1 lit. d din Legea 60/1991.
S-a reţinut că, în data de 08.11.2020, ora 16:00, petentul a participat în Piaţa Victoriei din Timişoara la o adunare publică interzisă, deşi i s-a pus în vedere de către agentul de ordine publică să părăsească locaţia.
Potrivit art. 26 alin. 1 lit. d din Legea 60/1991, „Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să întrunească elementele constitutive ale unor infracţiuni: participarea la adunări publice nedeclarate sau interzise şi urmate de refuzul părăsirii locurilor de desfăşurare a acestora, la avertizările şi somaţiile organelor de ordine făcute potrivit legii”.
Conform alin. 2 din acelaşi act normativ „Contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, iar cele prevăzute la lit. d), e), f), g), h) şi i), cu amendă de la 500 lei la 5.000 lei”.
În concret, agentul constatator a perceput această faptă prin propriile simţuri, iar petentul nu a reușit să răstoarne, prin mijloacele de probă propuse şi încuviinţate de instanţă, prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal întocmit.
Simpla contestare a stării de fapt, în lipsa unor probe pertinente şi credibile care să demonstreze susţinerile petentului, nu poate conduce la anularea procesului-verbal de contravenţie pe motiv că acesta nu corespunde realităţii, fiind cunoscut că, până la proba contrară, procesul-verbal încheiat beneficiază de prezumţia de legalitate şi temeinicie.
Mai mult, chiar petentul prin plângerea contravenţională a menţionat faptul că protestul din 08.11.2020 a fost unul paşnic, fără arme, nu a stânjenit folosirea normală a drumurilor publice şi a mijloacelor de transport în comun, rezultând că acesta a recunoscut faptul că a participat la acest protest.
Cu privire la susţinerea petentului conform căruia sarcina probei revine intimatei, respectiv este în sarcina acesteia să dovedească faptul că petentul a fost somat să părăsească adunarea publică, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, în cazul în care agentul constatator a perceput fapta în mod direct, procesul-verbal beneficiază de o prezumţie de legalitate şi veridicitate, revenind petentului sarcina de a face proba contrară.
Totodată, instanţa reţine că sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina petentului, având în vedere faptul că nu se pot organiza şi desfăşura adunări publice fără obţinerea avizului din partea Comisiei de Avizare a Adunărilor Publice din cadrul Primăriei Timişoara. În cauză, se observă că adunarea publică din 08.11.2020 a fost interzisă de către Comisia de Avizare a Adunărilor Publice din cadrul Primăriei Timişoara, conform avizului negativ emis (f. 32).
Astfel, instanţa constată că, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, sunt întrunite elementele constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina petentului, iar acesta nu a reușit să răstoarne, prin mijloacele de probă propuse şi încuviinţate de instanţă, prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură un proces-verbal întocmit pe baza propriilor simţuri ale agentului constatator.
În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ şi trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanţa reţine că agentul constatator a aplicat şi individualizat în mod corect sancţiunea relativ la fapta reţinută in procesul verbal de contravenţie, aceasta fiind în concordanţă cu prevederile art. 21 alin 3 din OG 2/2001 şi prin urmare va respinge capătul subsidiar de cerere privind înlocuirea sancţiunii aplicate cu cea a avertismentului.
Instanţa consideră că nu se impune înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului, pe de o parte pentru că legiuitorul a apreciat că o astfel de conduită ilicită este necesar a se sancţiona cu amendă, iar pe de altă parte, petentului i-a fost aplicată amenda în cuantum minim prevăzut de lege, respectiv 500 lei.
Mai mult, intimatul a făcut dovada faptului că petentul a mai fost sancţionat în trecut pentru fapte similare, astfel încât acesta nu se află la prima abatere.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, instanţa va respinge ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de către petent, în ceea ce priveşte procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020.
Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de petent în cuprinsul plângerii, sunt aplicabile dispozițiile art. 452 și art. 453 din C. proc. civ.. Conform art. 452 C. proc. civ., partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei. Conform art. 453 alin. (1), partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Instanţa reţine că intimata nu are o culpă procesuală în declanşarea procesului, aceasta fiind obligată să constate contravenţia reglementată printr-o lege în vigoare, neputând să revină asupra propriului proces-verbal şi să-l anuleze, aceasta fiind exclusiv prerogativa instanţei de judecată.
Cu toate acestea, consecinţele neconstituţionalităţii unei legi care reglementează contravenţii trebuie suportate de stat, prin intermediul autorităţii publice care a întocmit procesul-verbal, şi nu de către petent. Astfel, intimata este reprezentanta interesului general al societăţii, iar o acuzaţie făcută în temeiul unei legi declarate neconstituţionale trebuie lipsită de orice consecinţe juridice în vederea respectării principiului legalităţii, garantat de art. 1 alin. 5 din Constituţie.
În prezenta cauză, petentul a făcut dovada plății taxei judiciare de timbru în cuantum de 40 de lei (f. 18-19).
Având în vedere că urmează a fi anulat procesul-verbal de contravenţie seria JO nr. 1927896 din data de 15.11.2020, instanţa constată că se impune obligarea intimatului la plata către petent a sumei de 20 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂŞTE:
Respinge excepţia de nelegalitate a avizului negativ emis de către Comisia de Avizare a Adunărilor Publice din cadrul Primăriei Timişoara, invocată de către petent.
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul MIOC MARIUS REMUS, domiciliat în Timișoara (…) în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEȚEAN TIMIȘ, cu sediul în Timișoara, B-dul Gheorghe Barițiu nr.19-21 jud. Timiș.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenţie seria JO nr. 1927896 din data de 15.11.2020, întocmit de intimat.
Menţine procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria JO nr. 2078317 din data de 08.11.2020, ca fiind legal şi temeinic.
Obligă intimatul la plata către petent a sumei de 20 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Timişoara.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 06.07.2022.

PREŞEDINTE GORUN ROXANA-DENISA-CRISTINA
GREFIER COROGEANU MARIANA DORINA

Red.G.R.D.C./Tehnored.C.M.D./19.07.2022/ex.4

Mai citește:
Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă
– Noua amendă primită de mine, ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Autoritatea Electorală Permanentă m-a exclus din corpul experților electorali
Azi la Judecătoria Timișoara începe procesul legat de amenda luată de mine ca locțiitor de președinte de secție de votare
– Am contestat în instanță hotărîrea Autorității Electorale Permanente de a mă exclude din corpul experților electorali
Nouă amendă primită de mine și felul cum am contestat-o. „Sînt cuprins de remușcări pentru faptul că am avut declarație pe proprie răspundere asupra mea”
Întîmpinarea jandarmeriei la unul dintre procesele legate de amenzile mele
Am cîștigat (primă instanță) procesul pentru amenda din carantină
Procesul pentru amenda din carantină: Apelul Jandarmeriei și întîmpinarea mea din apel
Întîmpinarea Jandarmeriei în procesul despre 2 din amenzile mele
Judecătoria Timișoara respinge plîngerea mea împotriva amenzii luată ca locțiitor de președinte de secție de votare. Textul sentinței
Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine
Am mai încasat o amendă
De ziua națională am fost reținut, încătușat și amendat de jandarmerie
Contestația mea față de amenda primită de Ziua națională. „Legiuitorul, în înțelepciunea sa, a prevăzut purtarea măștilor nu ca o măsură de ocrotire a sănătății, ci ca o măsură cu caracter propagandistic, psihologic și sociologic”
Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
Curtea de Apel Timișoara a stabilit: Amenda pentru nepurtarea măștii nu poate fi temei pentru excluderea din corpul experților electorali
O primă hotărîre definitivă în procesele mele cu Jandarmeria: Amenda din carantină anulată
La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020
Argumentele pentru neconstituționalitatea carantinării Timișoarei aduse de mine în procesul cu jandarmeria
Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri
Încheierea de ședință a Tribunalului Timiș prin care s-a admis sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o din Legea nr. 55/2020
Plîngerea mea împotriva jandarmilor care m-au încătușat de ziua națională rezolvată cu neînceperea urmăririi penale
Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice”
După ce mi-a respins toate cererile de dovezi în proces, Tribunalul Timiș concluzionează: „apelantul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decît cea reţinută în procesul verbal de contravenţie, deşi sarcina probei îi incumbă”
2 din amenzile pandemice primite de mine anulate la Judecătoria Timișoara (primă instanță)
Sentința Judecătoriei: Amenda pentru nepurtatul măștii în 1 decembrie 2021 anulată
Altă sentință a Judecătoriei Timișoara: Amenda pentru adunare publică nelegală înlocuită cu avertisment
Cum a pierdut organizatoarea mitingului din 8 noiembrie 2020 procesul cu Primăria Timișoara
– alte articole legate de problema c0r0navirusului la pagina c0vid-19.

4 gânduri despre „Sentința Judecătoriei în procesul amenzilor din 8 și 15 noiembrie 2020

  1. „Avizul negativ emis nu reprezintă ….”
    bla,bla,bla:
    -decat sa ne uitam in gura aleai mai bine-i tragem o porecla:
    PREŞEDINTE GORUN ROXANA-DENISA-CRISTINA-CERASELLA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.