Ion Caramitru, personalitate marcantă a revoluției din 1989, membru CFSN, vicepreședinte CPUN, fost ministru al culturii (guvernarea CDR 1996-2000), a murit în 5 septembrie 2021 (linc), după aproximativ o lună de internare în spital.
În 21 ianuarie 2021 Ion Caramitru a anunțat că s-a vacsinat antic0vid. Bănuiesc că atunci a primit prima doză, și probabil după vreo lună a primit și doza a doua. Continuă lectura
Romulus Cristea, unul dintre revoluționarii care în decembrie 1989 au pătruns în clădirea C.C. și ziarist cu o bogată activitate („Dreptatea” – ziarul PNȚCD, „Epoca”, „Cotidianul”, „Viitorul”, „România Liberă” – aici a fost cea mai lungă perioadă 1992-2013, „PrintMagazin”, „Agrointel”), totodată autor de cărți despre revoluția din 1989 și despre mișcarea „Piața Universității” din 1990, a murit în 29 aprilie, de un atac de cord. Avea 52 de ani și jumătate.
Pe internet activitatea publicistică a lui Romulus Cristea se poate găsi la:
https://www.facebook.com/romuluscristea
https://romuluscristea.wordpress.com/
http://romulus-cristea.blogspot.com/
http://21decembrie89.blogspot.com/
http://romuluscristea.blogspot.com/
http://rcristea.blogspot.com/
twitter.com/romuluscristea
https://www.youtube.com/romuluscristea
https://www.instagram.com/romulus.cristea/ Continuă lectura
Generalul Marin Oană, locotenent-colonel în decembrie 1989, care a comandat apărarea televiziunii începînd din seara de 22 decembrie 1989, după ce în 21 decembrie trimisese tancurile împotriva manifestanților din București, a murit ieri, anunță „RomâniaTV” (linc).
Generalul Marin Oană este cel cu care m-am judecat timp de ani de zile pentru anularea certificatului său de revoluționar. În 2019 am obținut o hotărîre definitivă de la Curtea de Apel Timișoara prin care certificatul de revoluționar al acestuia e anulat (linc), în temeiul art. 8 din Legea 341/2004, ca urmare a faptului că a avut acțiuni împotriva revoluției. Continuă lectura
Mirko Atanackovici, cel care în decembrie 1989 era consul al Iugoslaviei la Timișoara, a murit, anunță Antena 1 (linc). În timpul revoluției domnul Atanackovici a transmis Ministerului de Externe de la Belgrad informații despre revoluția din Timișoara, ajutînd la spargerea blocadei informaționale pe care o instituise regimul comunist. În 20 martie 1990 domnul Atanackovici a primit titlul de cetățean de onoare al Timișorii. Continuă lectura
Coperta cărții editată de asociația „17 Decembrie”, la care Corina Untilă e coautoare și care cuprinde și relatarea ei despre zilele revoluției
Doamna Corina Untilă, fostă președintă a asociației „17 Decembrie” Timișoara a răniților și familiilor îndoliate din revoluție, a murit ieri seară. A fost printre fondatorii asociației, în 1990, și a avut funcția de președinte pînă în 2017.
În 17 decembrie 1989, la vîrsta de 18 ani, cînd era elevă, Corina Untilă a fost împușcată cînd se afla în coloana de manifestanți care se îndrepta spre podul Decebal din Timișoara. A rămas în urma împușcării cu o bucată de plămîn și ficat lipsă.
În ultimul timp era bolnavă de cancer și stătea la pat. Știu că n-a vrut să facă chimioterapie (sau a vrut, s-a simțit foarte rău și atunci a renunțat) și încerca tratamente naturiste.
În calitate de președintă a asociației „17 Decembrie”, Corina Untilă a contribuit la editarea cărții „Libertate te iubim, ori învingem ori murim!”. A fost în colectivul de redacție al acestei cărți, alături de mine și de secretara asociației, Angela Țintaru. În carte e cuprinsă și relatarea ei despre ce a trăit în zilele revoluției, atît între manifestanți cît și la spital. Continuă lectura
Pompiliu Alămorean (dreapta) alături de colonelul de securitate în rezervă Filip Teodorescu, la o prezentare a revistei „Vitralii” a Asociației rezerviștilor SRI. Foto Constantin Duma (Agerpres)
Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timișoarei de după revoluție, a murit ieri 29 august 2019, anunță „Ziua de Vest” (linc).
Domnul Alămorean, arhitect de meserie, a fost ales primar al orașului în 13 ianuarie 1990 (linc), după tulburările din 12 ianuarie 1990 care au dus la înlăturarea de la conducerea județului a lui Lorin Fortuna (linc). Alegerea s-a făcut de către consiliul local, nu exista atunci o lege a alegerilor locale și nici nu a fost un vot cum e acum, cu participarea tuturor alegătorilor din oraș.
Alămorean a stat în fruntea Timișorii pînă în 7 august 1990, cînd guvernul Petre Roman a înlocuit primarul ales cu un primar numit – Liviu Borha. A fost o lege dată atunci de guvernarea FSN-istă prin care FSN și-a pus în toată țara primari proprii, eliminîndu-se astfel cazurile de primari care n-ar face politica FSN (nu erau mulți asemenea primari, dar mai erau cîțiva, mai ales prin orașe în care fusese revoluție reală). În general conducerile locale de imediat după revoluție aveau o legitimitate discutabilă, nefiind rezultate din alegeri ci „emanații ale revoluției”. Dorința lui Petre Roman a fost ca înainte de a se face alegeri locale (se făcuseră doar alegeri parlamentare și prezidențiale, la 20 mai 1990) să aibe asigurat peste tot primari în funcție din partea guvernului. Fiindcă la Timișoara exista opoziție puternică la FSN și pentru a nu stîrni proteste prea mari, a fost ales ca înlocuitor a lui Alămorean o persoană care nu era membră a partidului FSN (Liviu Borha, care parcă era sau a devenit apoi membru la Mișcarea Ecologistă). Continuă lectura
Alexandru Tacu, fost deținut politic ieșean, care a iscălit, alături de Dan Petrescu, „declarația de la Iași” prin care se protesta împotriva regimului Ceaușescu, declarație difuzată la radio „Europa Liberă” în 9 octombrie 1989, a murit ieri, aflu de pe facebook (linc).
Domnul Alexandru Tacu a fost autorul cărții „Revoluția la negru. Iași 14 decembrie 1989, începutul revoluției române? – o fraudă!”, în care contesta pretențiile unor intelectuali ieșeni, că în decembrie 1989 ar fi răspîndit în Iași manifeste prin care chemau la o manifestație de protest împotriva regimului Ceaușescu, pentru data de 14 decembrie 1989. Am publicat o recenzie (linc) la respectiva carte.
Urmare a cărții respective domnul Tacu a fost dat în judecată de domnul Cassian Maria Spiridon și de asociația „14 Decembrie 1989” Iași (condusă de Spiridon), dar a cîștigat procesul (linc). Hotărîrea judecătorească nu se pronunță asupra adevărului istoric legat de evenimentele din decembrie 1989 de la Iași, dar stabilește că Alexandru Tacu și ziaristul Radu Părpăuță (care fusese și el dat în judecată) s-au păstrat în limitele acceptabile ale libertății de exprimare. Domnul Tacu numise în cartea sa „impostori” pe cei care pretindeau că ar fi răspîndit manifeste în Iași pentru pregătirea unei manifestații în 14 decembrie 1989 (printre care Cassian Maria Spiridon). Continuă lectura
Ziaristul George (Gheorghe) Stanca a murit în 4 februarie, la vîrsta de 71 de ani, anunță Mediafax (linc).
A activat în presă din 1971, continuîndu-și activitatea publicistică și după revoluție. În 1989 a fost printre bucureștenii reținuți și duși la Jilava. Avea titlul de luptător în revoluție „rănit și reținut” (linc), semn că la Jilava a primit și o porție de bătaie. Continuă lectura
Emil Dumitrescu, poreclit Cico, fost membru al CFSN, a murit în 17 ianuarie 2019, la 84 de ani, anunță „Cotidianul” (linc). În decembrie 1989 Emil Dumitrescu avea gradul de căpitan de rangul întîi. A fost avansat după revoluție la gradul de contraamiral și apoi viceamiral. Multe ziare îl numesc amiral, nu știu exact dacă și cînd a fost avansat și la acest grad.
S-a remarcat în 22 decembrie 1989 cînd a apărut la TVR cerînd lui Ion Iliescu „cu care am fost coleg” (mai apoi a explicat că a fost coleg la „Ape”) să vină la Televiziune, fiindcă „trebuie să ne organizăm”.
Deasemeni, s-a remarcat cerînd, prin TVR, unităților militare din Tîrgoviște, Rîmnicu Sărat, Buzău, Focșani, Galați, Brăila să se îndrepte spre București. A spus atunci, la televiziune, că transmite un ordin al șefului Marelui Stat Major, generalul Ștefan Gușă și al generalului Stănculescu („Revoluția română în direct” – volum editat de Televiziunea Română în 1990, sub coordonarea lui Mihai Tatulici, pag. 119; dacă găsesc înregistrarea asta o voi pune pe blog). Continuă lectura
Actualizare 4 ianuarie 2019: Mi s-a semnalat că data exactă a morții este 1 ianuarie.
Alexandru Ferkel, copil al eroului martir al revoluției din Timișoara Ștefan Alexandru Ferkel-Șuteu, a murit în 2 1 ianuarie 2019, la vîrsta de 32 de ani. Pricina morții se pare că a fost un infarct, în timp ce dormea. Dumnezeu să-l odihnească! Continuă lectura
