Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cenzură la ziarul „Adevărul”: Articol despre revoluție dispărut de pe sait decembrie 17, 2018


În 15 decembrie 2018 ziarul „Adevărul”, la rubrica de știri locale din Timișoara, a publicat articolul lui Ștefan Both „Cum și-a riscat viața Laszlo Tokes în decembrie 1989. Rolul pastorului reformat în declanșarea revoltei anticomuniste” (linc). Articolul a fost disponibil pe sait cam o zi, timp în care a strîns destui cititori și comentarii. (more…)

 

Moartea fostului președinte american George Bush, nou prilej de propagandă ceaușistă în „Adevărul” decembrie 2, 2018


ziarul chişinăuan „Tinerimea Moldovei” relatînd despre întîlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta

Fostul președinte american George Bush, care în decembrie 1989 s-a întîlnit cu Mihail Gorbaciov în insula Malta (linc), a murit. Cu acest prilej George Andrei Cristescu publică în „Adevărul” articolul „Omul care a contribuit decisiv la căderea lui Ceauşescu. Fostul preşedinte al SUA, George H.W. Bush, a murit de Ziua României” (linc).

De fapt, George Bush n-a murit de ziua României ci în 30 noiembrie, cum scrie Washington Post (linc). Dar asta-i o inexactitate măruntă pentru presa românească „quality” (linc). Este de remarcat, în articolul din „Adevărul”, că i se atribuie lui George Bush rolul „decisiv” în căderea lui Ceaușescu. „Malta este considerat locul unde s-a decis soarta lui Ceauşescu”, explică „Adevărul”.

Pe malurile Dîmboviței poate „Malta este considerat locul unde s-a decis soarta lui Ceauşescu”, dar această afirmație nu a fost făcută niciodată de nimeni dintre cei implicați în întrunirea de la Malta. Mihail Gorbaciov chiar a dezmințit categoric (linc) existența vreunei discuții la Malta legată de răsturnarea lui Ceaușescu. George Bush personal nu știu dacă a spus ceva pe acest subiect, cred că nu l-a întrebat nimeni direct. (more…)

 

Simona Fica despre articolul semnat de ea în care era acuzat Teodor Mărieș (video) octombrie 15, 2018


Am pomenit pe acest sait despre acuzațiile aduse în 2008 lui Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie” din București, cu privire la faptul că ar fi luat șpagă pentru a înlesni obținerea de către unele persoane de certificate de revoluționar. Aceste acuzații au apărut în articolul „Revoluția șpăgii” din ziarul „Ziarul”, iscălit de Simona Fica și Roxana Orcea. A fost apoi reluat și pe alte saituri, cum ar fi civic media (linc) ori portalul revoluției (linc). Am comentat acuzațiile în articolul Calomniază, calomniază, că tot rămîne ceva, sau bîrfele care circulă despre Doru Mărieş (linc).

Recenta numire a lui Teodor Mărieș în Colegiul Național al Institutului Revoluției (linc), mă face să consider oportună amintirea faptului că una din autoarele respectivului articol, Simona Fica, s-a dezis de articol,  într-un interviu postat pe vimeo (un sait asemănător cu youtube dar cu popularitate mai mică). Redau interviul.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și relațiile sale cu Securitatea aprilie 13, 2018


În revista „22” domnul Mădălin Hodor publică articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor securității” (linc), în care dezvăluie un document găsit în arhiva CNSAS, anume un „tabel cuprinzînd colaboratorii care sînt în legătura unității noastre” aparținînd UM 0255, unitate din cadrul securității care se ocupa de urmărirea emigrației românești.

În tabel apar nume cunoscute, precum proaspăt alesul președinte al Academiei Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu (care conduce acum „Cotidianul”, unde popularizează scrierile lui Alex Mihai Stoenescu – se pare că se aplică principiul „dacă cineva e fost colaborator al securității, nu contează cîte dovezi ale incompetenței sale există, el trebuie promovat”), colegii domnului Hodor din Consiliul Științific al Institutului Revoluției (linc) Ioan Chiper și Dan Berindei, foști parlamentari precum Ion Coja sau Ștefan Cazimir și mulți alții.

Este bine venit demersul domnului Hodor de a scoate la iveală diferite documente din arhiva CNSAS, totuși interpretarea lor nu trebuie făcută grăbit. Prezența numelui președintelui Academiei într-o listă a Securității cu 200 de persoane nu este o dovadă că acesta a colaborat cu Securitatea.

În 2009 CNSAS l-a verificat pe domnul Ioan Aurel Pop, și a concluzionat, prin Adeverința nr. 2689, disponibilă pe saitul instituției (linc): „Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul POP Ioan Aurel”. (more…)

 

A murit Gheorghe Zainea, președinte al asociației „Jilava 21-22 decembrie 1989” (video) februarie 23, 2018


Domnul Gheorghe Zainea, președinte al asociației „Jilava 21-22 decembrie 1989”, care cuprinde pe cei reținuți în timpul revoluției din București, a murit, se comunică pe saitul SSRMLÎRC (linc).

Dumnezeu să-l odihnească!

Reținut în 21 decembrie 1989 și încarcerat la Jilava, domnul Zainea a fost activ și după revoluție în demascarea celor care au participat la reprimarea acesteia iar apoi au continuat să ocupe funcții importante în statul român. Redau un articol din „România Liberă” din 22 decembrie 1993 în care este citat domnul Zainea care protesta față de un colonel de miliție care ar fi bătut revoluționarii arestați iar apoi a primit certificat de revoluționar.

Colonelul Sporeanu. Astăzi erou al revoluției, în decembrie a bătut pînă ajungeau o masă de carne vie (more…)

 

Manipulare dîmbovițeană: Iulian Vlad a fost eliberat prin hotărîre judecătorească februarie 8, 2018


Cînd a luat amploare campania propagandistică de prezentare a lui Iulian Vlad, fostul șef al securității comniste, ca erou național, care s-a opus (după diferite articole din presă și emisiuni TV) și lui Ceaușescu, și lui Iliescu, sau poate amîndurora, am comentat că pentru aprecierea rolului lui Iulian Vlad în 1989 este necesară cunoașterea hotărîrilor judecătorești prin care a fost condamnat. De pildă, scriam legat de un articol a lui Dan Turturică, în care se susținea ideea că Iulian Vlad a fost băgat la închisoare fiindcă  „a vrut să blocheze forțele pro-KGB, conduse de Ion Iliescu … plătind pentru gestul său patriotic cu ani de închisoare”, că înainte de a face asemenea afirmații, domnul Turturică ar fi trebuit să studieze motivarea hotărîrilor judecătorești de condamnare a lui Vlad, eventual să le combată dar după studiere (linc). (more…)

 

Incendierea Bibliotecii Centrale Universitare și diversiunea din presă pentru acoperirea vinovățiilor ianuarie 29, 2018


„Napalm împotriva culturii române” este titlul unui articol de Alina Ungureanu publicat în „Tineretul Liber” din 5 ianuarie 1990, în care se descrie incendierea Bibliotecii Centrale Universitare și distrugerea a o mulțime de valori culturale cu acest prilej – cărți rare, manuscrise ale unor scriitori. Găsim în articol ideea că „focul nu a fost, de data aceasta, nici rezultatul gloanțelor trasoare, nici al pistoalelor mitralieră. Focul a fost pus intenționat, conform unui plan conceput și aprobat anterior. Peste depozitele de carte ale Bibliotecii Centrale Universitare a fost turnat un produs incendiar de tristă amintire în istoria popoarelor lumii: napalm”. În buna tradiție a jurnalisticii românești (valabilă și azi) autoarea nu prezintă nici o dovadă despre „planul conceput și aprobat anterior” de incendiere a bibliotecii, nici nu dă amănunte despre cine ar fi conceput acest plan (se insinuează că reprezentanții fostei dictaturii, dar fără nominalizări) și cu ce scop (o bibliotecă nu e în mod normal un obiectiv militar pentru care să se facă planuri anterioare de acest fel; totodată nu înțeleg cum ar fi ajutat incendierea bibliotecii la ipoteticul scop de readucere a lui Ceaușescu la putere). Unde era depozitul de napalm, cine a scos napalm din depozit și l-a dus la bibliotecă?, sînt întrebări pe care ziarista nu și le pune. Îmi face impresia că Alina Ungureanu a preluat cuvintele vreunui responsabil militar care încerca să îndepărteze bănuielile care planau asupra armatei, dezmințind ipoteza cea mai probabilă: că focul a fost determinat de tragerile care s-au făcut asupra clădirii bibliotecii. Dar nu e dat numele celui care a făcut aceste afirmații, deci ziarista și le asumă ca afirmații proprii. În articol găsim și alte informații, cum ar fi faptul că au fost mai multe incendii la bibliotecă, în seara de 22 decembrie incendiul fusese stins și doar pîrjolul din noaptea de 23 a distrus de fapt clădirea și o parte a valorilor culturale depozitate. Atunci armata a interzis pompierilor să intervină – acesta e probabil amănuntul care a făcut diferența.

Redau mai jos articolul pomenit. Cu litere cursive, între paranteze drepte, am inserat comentarii ale mele.

Napalm împotriva culturii române (more…)