Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Statutul Fundaţiei Transilvania, înfiinţată în 1990 de Laszlo Tokes împreună cu Miklos Nemeth (fost primministru ungar) şi Andras Suto Aprilie 5, 2018


Pe alt sait al meu, documente1989 (linc) am prezentat arhiva Fundaţiei Transilvania, înfiinţată în 1990 de Laszlo Tokes alături de personalităţi maghiare din Ardeal şi Ungaria, precum Miklos Nemeth (fost primministru al Ungariei) şi Andras Suto (scriitorul tîrgmureşean care şi-a pierdut un ochi în evenimentele din martie 1990). Domnul Istvan Bandi din Budapesta a tălmăcit actul constitutiv al Fundaţiei şi cîteva documente legate de înregistrarea acesteia. Prezint tălmăcirea şi cititorilor acestui blog. Arhiva mai completă a Fundaţiei – anume ce am recuperat de la răposatul Abraham Dezso, secretarul general al Fundaţiei – o puteţi vedea la lincul indicat mai sus.

ACT CONSTITUTIV

Episcopul reformat Tőkés László, scriitorul Sütő András, directorul Ábrahám Dezső prin voinţă comună hotărăsc să creeze

FUNDAŢIA INTERNAŢIONALĂ TRANSILVANIA.

Fundaţia sprijină persoanele care se repatriază în România, iar minorităţilor naţionale care trăiesc acolo le oferă sprijin în domeniul educaţiei, culturii şi reconcilierii sociale.

Fundația este deschisă, în acest fel toți cetățenii maghiari și străini, persoanele juridice și orice comunitate maghiară și străină poate să participe multilateral în atingerea obiectivelor, dacă sînt de acord cu scopurile statutare ale Fundației, sprijinindu-le material sau cu orice alte mijloace materiale și fizice, fie de natură spirituală sau fizică.

Fundaţia este o iniţiativă social-comunitaro-culturală apolitică; pentru îndeplinirea obiectivelor şi sarcinilor este gata să coopereze toate persoanele, organizaţiile, comunităţile care lucrează în vederea atingerii obiectivelor comune.

Activitatea fundaţiei este publică, în munca şi evaluarea activităţilor sale se bazează pe public, pe posibilităţile şi sugestiile controlului social. Fundația este o persoană juridică și este independentă în îndeplinirea sarcinilor sale.

Pentru atingerea scopulilor sale şi pentru a servi publicul, Fundaţia operează un Birou de Informare.

1. Numele Fundaţiei: FUNDAŢIA INTERNAŢIONALĂ TRANSILVANIA. (more…)

 

Arhiva Fundației Transilvania înființată în 1990 de Laszlo Tokes, Miklos Nemeth, Andras Suto și Abraham Dezso – disponibilă pe internet Februarie 22, 2018


Prin voința lui Dumnezeu, a ajuns la dispoziția mea arhiva Fundației Transilvania, înființată în 1990 de Laszlo Tokes împreună cu personalități maghiare precum Miklos Nemeth (prim-ministru al Ungariei 1988-1990), Andras Suto (scriitor maghiar din Ardeal), Abraham Dezso (revoluționar maghiar din 1956, figură marcantă a emigrației anticomuniste maghiare după acest an), Sandor Csoori, Geza Szocs și alții. De fapt, am avut la dispoziție arhiva rămasă de la răposatul Abraham Dezso, secretarul general al Fundației, și am fotografiat și scanat tot ce am putut.

Pe alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus respectivele documente (linc). Sînt cîteva sute de pagini scanate ori fotografiate. Aproape toate sînt în limba maghiară. Sînt documente contabile (chitanțe, documente bancare, rapoarte, mi se pare că există și un control al fiscului maghiar la această Fundație), corespondență (printre altele, cu politicieni importanți din Ungaria, cum ar fi Viktor Orban sau Gyula Horn) și unele articole de ziar pe care răposatul Abraham Dezso a considerat necesar să le arhiveze lîngă aceste documente. Acum lucrez la o nouă carte legată de Laszlo Tokes. Necunoscînd limba maghiară, am nevoie de ajutor de la cunoscătorii acestei limbi pentru a înțelege ce scrie în aceste documente (și în altele pe care le am). Dacă e cineva dispus să mă ajute să-mi scrie e-mail la marius_mioc@excite.com. În cazul unui volum mai mare de traduceri se poate discuta trecerea persoanei respective ca și coautor al cărții pe care o pregătesc și o plată într-un număr de exemplare ale cărții tipărite. (more…)

 

Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să hotărască situația indemnizațiilor copiilor de eroi martiri ai revoluției Februarie 2, 2018


Imediat după apariția OUG 95/2014 am arătat pe acest blog (linc) că una din schimbările aduse de ordonanță este acordarea unei indemnizații de 0,5 din salariul mediu pe economie pentru copiii de eroi martiri care au depășit vîrsta de 26 de ani. Pînă atunci, legea 341/2004 prevedea o indemnizație mai mare (1,1 * salariul mediu pe economie) dar numai pentru copiii de eroi martiri minori, ori pînă la vîrsta de 26 de ani, dacă-și continuă studiile. Ca măsură excepțională, puteau primi indemnizații și copiii de eroi martiri care au depășit 26 de ani, cu condiția să nu realizeze venituri din motive neimputabile și să nu mai fie încadrați în vreo formă de învățămînt.

A urmat apoi OG 1/2015 (linc), care a fost emisă cu aplicabilitate strictă pentru anul 2015, care restabilea situația anterioară în ceea ce privește copiii de eroi-martiri (dar cu plafonarea indemnizației – asta e altă discuție), adică peste 26 de ani copiii de eroi martiri pot avea indemnizație, chiar mai mare decît 0,5 din salariul mediu de atunci, dar cu condiția să nu realizeze venituri din motive neimputabile.

La momentul apariției acestor ordonanțe doar foarte puțini copii de eroi martiri mai erau sub 26 de ani. Azi nu mai e niciunul. Deși în legea 341/2004 se mai vorbește de copii de eroi martiri de pînă la 18 ani ori pînă la 26 de ani, acum și cei care la revoluție erau în burta mamei au depășit 26 de ani. În restul comentariilor mele din acest articol nu mă voi mai referi la limitele de vîrstă de 18 și 26 de ani prevăzute în lege, căci au devenit nerelevante.

Datorită OG 1/2015 Casele de Pensii au refuzat să plătească indemnizații copiilor de eroi-martiri care munceau și aveau venituri. Pentru a acorda indemnizații pretindeau acestora să vină cu dovada că nu realizează nici un venit din motive neimputabile. Deși OG 1/2015 nu anulează dreptul la indemnizația de 0,5 din salariul mediu, Casele de Pensii au interpretat că în anul 2015 e valabil doar paragraful cu indemnizație de 2020 lei condiționat de lipsa veniturilor din motive neimputabile. (more…)

 

Reforma fiscală micșorează veniturile majorității celor care primesc indemnizații de revoluționar. Schimbări la asigurările de sănătate pentru răniții din revoluție. Diletantismul saitului avocatnet.ro Ianuarie 12, 2018


Actualizare 12 ianuarie ora 17,15: Legea 341/2004 prevede și acces gratuit la tratamente în spitalele Ministerului Sănătății, Apărării Naționale și de Interne. Am corectat acest aspect în articol.

Prin reforma fiscală a guvernului Tudose contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajator au trecut în sarcina salariaților. Contribuția de asigurări de sănătate reținută din leafa brută a salariatului a crescut astfel de la 5,5% la 10%. Această creștere ar urma însă să fie compensată prin mărirea salariului brut, fapt pe care angajatorul și-l poate îngădui ca urmare a scutirii sale de la plata contribuțiilor sociale pentru salariați, cuprinsă în aceeași reformă fiscală.

Contribuția la asigurări de sănătate se reține însă și din indemnizația de revoluționar acordată conform legii 341/2004, cu excepția răniților în revoluție. Am arătat deja (linc) că prin art. 12 alin. 2 din OUG 90/2017 indemnizațiile de revoluționar pe 2018 au fost limitate la valoarea din 2017 (de fapt din 2010, că în fiecare an de atunci au apărut ordonanțe de urgență care limitau valoarea indemnizațiilor de revoluționar, pentru a nu se mai ține seama de modul de calcul prevăzut de legea 341/2004 care leagă valoarea indemnizației de cîștigul salarial mediu pe economie). Crescînd contribuția la asigurări de sănătate de la 5,5% la 10%, automat crește suma reținută din indemnizație. (more…)

 

Petiție pentru schimbarea numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu Decembrie 29, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , ,

Ordinul lui Milea, aşa cum l-am copiat din dosarul procesului Chiţac-Stănculescu

În 22 decembrie, pe saitul petitieonline.com, a apărut o petiție cu titlul „Vrem schimbarea numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu în Bulevardul Regele Mihai I !” (linc). Redau textul acesteia:

Imediat după Revoluția Anticomunistă din  decembrie 1989, datorită unei percepții total eronate a unor fapte istorice, ultimul Ministru comunist al Armatei, Vasile Milea, a fost ridicat la rangul de erou, iar numele său a fost dat, în 1990, mai multor străzi, bulevarde și piețe de pe întreg cuprinsul țării. Și Sibiul, oraș-martir al Revoluției, s-a raliat acestei blamabile și pripite tendințe de glorificare a unui criminal comunist. Unul dintre cele mai importante bulevarde ale orașului poartă încă numele lui Vasile Milea, deși cei mai importanți și avizați istorici români sunt unanimi în a considera că nu există niciun element din biografia generalului comunist care să-l facă pe acesta să merite titulatura de erou. Dimpotrivă. O carieră banală, de lider comunist, a fost „încununată” prin participarea sa activă la reprimarea protestelor din Timișoara, unde, la ordinele sale, armata a tras și a ucis civili. După omorîrea civililor de la Timişoara, Milea a repetat ordinele ilegale de represalii la Bucureşti. Astfel, generalul Vasile poate fi considerat principalul complice al lui Ceaușescu la crimele din decembrie 1989 !

De aceea considerăm absolut necesar demersul de schimbare a numelui bulevardului Vasile Milea din Sibiu și susținem atribuirea numelui Regelui Mihai I, ca un semn de cinstire a personalității marcante a ultimului rege al României, o recunoaștere a rolului decisiv pe care acesta l-a jucat în istoria României și nu numai, precum și ca o reparație postumă după un lung și tragic exil impus de comuniști.

În concluzie, cerem Primăriei Sibiului să facă o reparație morală schimbînd denumirea bulevardului Vasile Milea, criminal comunist, cu denumirea Bulevardul Regele Mihai I. Așa cum ultimul senior, Corneliu Coposu și-a intersectat viața cu ultimul Rege, la fel se vor intersecta și bulevardele lor în centrul orașului.

(more…)

 

E oficial: În 2018 sînt limitate indemnizaţiile de revoluţionar Decembrie 9, 2017


Am arătat deja pe acest blog că în proiectul de buget pentru anul 2018 este prevăzută continuarea limitării indemnizaţiilor de revoluţionar (linc). Între timp, ceea ce era un proiect a devenit lege. În Monitorul Oficial nr. 973 din 7 decembrie 2017 a apărut OUG 90/2017 (linc), care la art. 12 alineatul 2 prevede:

În anul 2018 indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştiinţei pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.

(more…)

 

Proiectul de buget pe 2018: Se menține limitarea indemnizațiilor de revoluționar Noiembrie 30, 2017

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

După cum anunță saitul profit.ro (linc), în proiectul de buget pe 2018 sînt prevăzute mai multe măsuri de economie, printre care „indemnizațiile pentru revoluționari vor fi ținute la nivelul din decembrie 2017”.

De fapt, corect ar fi fost spus „indemnizațiile pentru revoluționari vor fi ținute la nivelul din 2010”, căci din 2010 începînd mereu au apărut ordonanțe de urgență prin care indemnizațiile pentru acea parte dintre revoluționari care încă mai primesc indemnizații (căci pentru mulți indemnizațiile au fost eliminate) sînt menținute la același nivel cu cel din anul anterior. În legea 341/2004 indemnizațiile respective sînt corelate cu salariul mediu pe economie, care a crescut substanțial din 2010 pînă azi (de la 1836 la 3131 lei, adică cu 70,5%). Paragrafele respective din legea 341/2004 nu au fost eliminate (ceea ce a dat prilejul unor ziariști incompetenți, dacă nu răuvoitori, să publice articole în care indemnizațiile revoluționarilor erau prezentate a fi mult mai mari decît sînt cu adevărat), dar în fiecare an a apărut cîte o ordonanță de urgență, cu aplicare limitată în timp, care menținea respectivele indemnizații la nivelul anterior, adică fără să se țină seama de creșterea salariului mediu. (more…)