Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (14). Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Mugurel Florescu, Emil (Cico) Dumitrescu, Cazemir Ionescu, Adrian Sîrbu octombrie 16, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 13 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
– Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă
– Analiza în drept a faptelor
Încadrarea juridică a faptelor fiecăruia dintre inculpați. Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu

5. Inculpatul general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN (more…)

 

Andrei Caramitru (USR) dorește continuarea tendinței de limitare a plăților cu bani peșin, începută de PSD septembrie 20, 2019


În 2014 în articolul Statul maximal ia avînt în guvernarea PSD. Limitarea plăților cu bani peșin (linc), mi-am exprimat nemulțumirea față de politica guvernanților de a impune interziceri în folosirea plăților cu bani peșin.

În luna august, văd că domnul Andrei Caramitru, unul dintre cei care, din cîte s-a anunțat, lucrează la programul de guvernare USR (linc), anunță pe profilul său facebook despre planurile pe care le are de a îmbunătăți economia românească, printre care și acela de a limita plățile cu bani peșin. Citez:

Eliminăm cash-ul din economie (eliminăm evaziunea fiscală și banii negri care circulă, cuplat cu o reducere de taxe și plafonarea comisioanelor bancare). Toate plățile de salarii, pensii etc. pe card. Toate plățile la magazine, ANAF etc. cu cardul (nici o plata de peste 2000 de lei cash nu este permisă). Depunerea (după o perioadă de gratie) si scoaterea de bani cash din cont de peste cîteva mii de lei nu mai sînt posibile. Nu e nimic revoluționar – în mai toate țările e așa.

Mesajul lui Caramitru a fost deja comentat de alții (linc), eu nu l-am comentat atunci că eram în pauză blogăristică. În fapt Caramitru, deși se prezintă ca anti-PSDist feroce, nu face decît să plagieze și să dezvolte idei deja puse în practică de PSD. Am fost împotriva acestor idei cînd ele au fost enunțate de PSD, rămîn împotrivă și cînd sînt enunțate din partea USR. Motivele le-am expus deja în articolul din 2014 sus-menționat și nu le mai repet. Că în mai multe țări e acest sistem e din pricină că multe guverne sînt disperate după bani, fiind băgate în datorii pe care greu le pot plăti. (more…)

 

Nou decret a lui Iohanis pentru atribuirea titlului de luptător cu rol determinant septembrie 18, 2019


Printr-un decret iscălit în 12 septembrie 2019 (linc), președintele României, domnul Klaus Iohanis, i-a atribuit titlul de luptător cu rol determinant în revoluția din 1989 domnului Aurel Constantin Muntoiu. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (12). Analiza în drept a faptelor septembrie 16, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 11 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
– Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990
Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990 din București. Situația persoanelor vătămate. Mijloace de probă

Remarc că videoul de pe youtube cu care ilustrasem episodul precedent nu mai e disponibil. Nădăjduiesc că dispariția de pe youtube a filmării respective nu are legătură cu faptul că a fost popularizată prin acest sait.

VIII. ANALIZA ÎN DREPT A FAPTELOR

Analiza tipicității infracțiunilor contra umanității – art. 439 din Noul Cod Penal (more…)

 

Casa de Pensii acceptă să plătească fără procese indemnizații pentru copiii de eroi martiri ai revoluției, dar la o valoare mai mică decît cea cerută de lege septembrie 2, 2019


Imediat după apariția OUG 95/2014 am arătat pe acest blog (linc) că noua ordonanță înseamnă pentru copiii de eroi martiri ai revoluției de peste 26 de ani dreptul necondiționat de a primi o indemnizație egală cu jumătate din cîștigul salarial mediu pe economie. Înainte de aceasta, legea 341/2004 prevedea indemnizații doar pentru copiii eroilor martiri de pînă la 18 ani, sau 26 de ani dacă-și continuă studiile, iar peste 26 de ani numai dacă nu realizează venituri din motive neimputabile. Acea indemnizație era calculată cu coeficientul de 1,1 din cîștigul salarial mediu, deci mai mare decît cea nou introdusă de OUG 95/2014. La data apariției OUG 95/2014 (25 de ani de la revoluție), foarte puțini copii de eroi martiri erau sub 26 de ani, azi n-a mai rămas nici unul.

Casa de Pensii a refuzat însă să plătească aceste indemnizații, prevalîndu-se de o ordonanța nr. 1/2015 care spunea că în 2015 indemnizațiile stabilite conform legii 341/2004 se plătesc la nivelul din 2014. Astfel, s-a continuat să se susțină de către Casa de Pensii că numai dacă petenții nu realizează venituri din motive neimputabile poate avea drept la indemnizație, caz în care indemnizația poate fi chiar mai mare – calculată cu coeficient de 1,1, nu de 0,5. (more…)

 

Guvernul Dăncilă a hotărît: Sediul Memorialului Revoluției revine la Ministerul Apărării. Asociația Memorialul Revoluției va mai avea drept de folosință maxim 5 ani iulie 22, 2019


Localizarea actualului sediul al asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara, care va mai fi valabil maxim 5 ani

Prin HG nr. 281/2019 (linc) guvernul Dăncilă a hotărît să transmită clădirea de pe strada Popa Șapcă nr. 3-5 (cu intrarea de fapt de pe strada Oituz) din Timișoara, unde este sediul Asociației „Memorialul Revoluției” (linc), către Ministerului Apărării Naționale. În schimb, Ministerul Apărării Naționale va ceda către Ministerul Culturii clădirea din Piața Libertății, unde este comenduirea garnizoanei, cu scopul de a se face acolo un muzeu al revoluției.

Sediul asociației „Memorialul Revoluției”, unde este deja amenajat un muzeu al revoluției, era în custodia Ministerului Culturii. Fusese preluat de Ministerul Culturii de la M.Ap.N. anume cu scopul asigurării unui sediu pentru Memorialul Revoluției, care fusese evacuat din vechiul sediu aflat într-o casă naționalizată care a fost restituită proprietarilor. Printr-un contract între Ministerul Culturii și asociație, clădirea a fost transmisă în administrare Memorialului cu titlu gratuit, pentru o perioadă de 49 de ani, anume cu scopul de a funcționa acolo Centrul Național de Cercetare, Documentare și Informare Publică despre revoluția din 1989 al asociației Memorialul Revoluției. Acum M.Ap.N. își dorește clădirea înapoi și cedează în schimb Ministerului Culturii comenduirea garnizoanei. Clădirea din Piața Libertății pe care o primește Ministerul Culturii urmează să fie consolidată și reabilitată în vederea amenajării acolo a unui muzeu al revoluției. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (11). Consecințele interne și internaționale ale evenimentelor din 13-15 iunie 1990. Situația persoanelor vătămate. Mijloacele de probă iulie 18, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 10 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
– Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990
Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990

Rechizitoriul pe care l-am avut la dispoziție are unele părți anonimizate, inclusiv în ceea ce privește persoanele vătămate și părțile civile. De aceea pun capitolul „Situația fiecărei persoane vătămate” (1392 persoane) doar simbolic, pentru a arăta că există în rechizitoriu, dar prin anonimizare s-au eliminat informațiile relevante despre acestea cît și despre eventualele despăgubiri pe care le-au pretins.

Deasemeni, la capitolul „Mijloace de probă” a fost anonimizat numele martorilor și ale suspecților ale căror declarații sînt folosite, cît și înscrisurile folosite. Prezint cititorilor ce am primit. Mi-ar fi plăcut să pot prezenta mai mult dar nu am posibilitatea.

Remarc folosirea în rechizitoriu a cărții lui Adrian Năstase „România după Malta”, pentru ilustrarea consecințelor internaționale ale mineriadei.

V. CONSECINŢELE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE ALE EVENIMENTELOR DIN 13-15 IUNIE 1990 DIN BUCUREŞTI

          Pe plan intern (more…)