Președintele Republicii Moldova Igor Dodon e cunoscut în România pentru pozițiile sale în favoarea Rusiei. Popularitatea lui peste Prut nu se bizuie însă atît pe politica pro-rusească pe care o duce, cît pe imaginea pe care o are de luptător anticorupție. Dacă corupția și fraudele sînt o problemă reală a Republicii Moldova, nu e mai puțin adevărat că s-a dezvoltat în jurul acestei probleme reale o demagogie prin care au fost promovate nu interesele moldovenilor, ci ale Rusiei. Sînt aspecte pe care le-am atins parțial în articolul Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM (linc). Persoane dubioase pozează în luptători anticorupție și oameni cinstiți sînt înfierați ca fiind corupți, dacă nu convin actualei guvernări din Republica Moldova.
Igor Dodon este cel care de ani de zile a lansat expresia că Moldova este un „stat capturat” – expresie preluată și de ACUM-iști și consacrată într-o declarație votată de parlamentul moldovean în 2019, după ce s-a făcut coaliția acumisto-socialistă. Iată-l într-o intervenție din parlament în 2015, cînd era primministru Valeriu Streleț (de la Partidul Liberal Democrat din Moldova = PLDM). Era al 4-lea primministru de la PLDM, partid care ieșise bine în alegeri, avea mulți cei mai mulți deputați dintre partidele din alianța de guvernare proeuropeană, care se făcuse ca să țină în opoziție pro-rușii de la socialiști și comuniști.
PLDM s-a compromis însă în scandalul furtului miliardului, șeful de partid, Vlad Filat, e acum în închisoare pentru asta. „Voi v-ați pus această lozincă de integrare europeană și sub această lozincă furați ca-n codru”, spune Dodon, criticînd guvernarea PLDM. „Ce-ați făcut în ăștia 6 ani? (din 2009, cînd a fost răsturnată guvernarea comunistă a lui Voronin și au venit la putere forțe pro-vest) Ați furat miliarde”. „Mai rău ca voi, cum ați guvernat acești 6 ani, n-o să fie. Pentru că așa haos și așa dezmăț n-a fost niciodată”. Citește în continuare „Președintele Republicii Moldova Igor Dodon și lupta anticorupție de peste Prut (3 video)”→
În campania electorală, una din temele principale ale blocului ACUM a fost ideea de a aduce un procuror general străin, care să fie cu adevărat independent și care va instaura dreptatea în „statul capturat” Republica Moldova. După ajungerea la putere, această făgăduială electorală a fost uitată (linc):
Blocul ACUM ar putea renunța la ideea numirii unui procuror general european. Asta după ce socialiștii au spus că vor în această funcție un cetățean al Republicii Moldova.
„S-ar putea să găsim un profesionist”, a spus co-președintele blocului politic, Andrei Năstase, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.
„Am spus că vrem procuror din străinătate, ca să ne asigurăm că nu are conexiuni cu nicio structură. Cineva spune că acest lucru va afecta statalitatea. Bineînțeles că va trebui făcut un compromis. Credeți că pe mine mă interesează naționalitatea celui care va recupera miliardele sau îl va pune la pușcărie pe Plahotniuc? Nu. Dacă facem un efort, așa cum am făcut-o la SIS, unde s-a găsit un profesionist din interiorul instituției care face treabă, s-ar putea să găsim un profesionist și la procuratură”, a declarat Andrei Năstase.
Am fost printre primii care au prevăzut actuala coaliție de guvernămînt din Republica Moldova, formată din socialiști și blocul ACUM: Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – Pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM (linc). E vorba de acea coaliție care uimit mulți diletanți din mijloacele de informare în masă din București. De pildă Vitalie Sprînceană (care dă interviuri și la radio Europa Liberă – redacția pentru Republica Moldova), scria (linc): „Cu o săptămînă în urmă era mai ușor să crezi că astrofizicienii vor fi descoperit dacă sînt ori nu universuri paralele, că Moldova va trimite un cosmonaut în spațiu anul viitor sau că echipa de fotbal a Moldovei urmează să cîștige europenele de anul viitor – toate astea erau mai plauzibile decît ideea că PSRM și ACUM vor găsi o limbă comună și, de necrezut, chiar vor face o alianță”. Nu știu de ce li se părea atît de neplauzibil deznodămîntul acestor „analiști”, eu l-am bănuit la scurt timp după alegeri. Singurul lucru pe care nu l-am bănuit a fost implicarea atît de fățișă a Moscovei pentru realizarea acestei coaliții, prin Dmitri Kozak.
Programul electoral al blocului ACUM. Sursă: grupul „Maia Sandu” creat pe rețeaua de socializare rusească ok https://ok.ru/acummaiasandu
După alegerile din Republica Moldova (despre care am mai comentat – linc) s-a ajuns într-o situație în care nici una dintre cele 3 forțe politice principale nu poate forma guvernul singură ori cu ajutorul celui de-al 4-lea partid („Șor”) intrat în parlament. Astfel, e nevoie de o coaliție a 2 dintre partidele principale, sau de cooptarea de către unul dintre partide a unor dizidenți de la alt partid.
Variantele de coaliții care ar avea majoritatea parlamentară sînt PSRM + PDM, PSRM + ACUM și PDM + ACUM. Dar fiecare dintre aceste partide are elemente care îl fac incompatibil cu celelalte. PSRM susține o politică pro-rusească, PDM și ACUM se declară în favoarea apropierii de SUA și Uniunea Europeană. Ar fi logică o alianță între PDM și ACUM, dar întreaga campanie electorală a blocului ACUM a mers pe ideea că Plahotniuc (șeful PDM) e un mafiot și prioritatea numărul unu e să scape țara de oligarh. O alianță cu PDM ar însemna pierderea credibilității politicienilor din ACUM în fața propriului electorat.
Rezultatele alegerilor din R. Moldova. Stînga – vot pe liste, dreapta – circumscripții uninominale. Primii clasați: roșu – Partidul Socialiștilor, albastru – Partidul Democrat, galben – blocul ACUM, verde – Partidul „Șor”, cenușiu – independenți
În 24 februarie 2019 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. S-a votat pe sistem mixt, 50 de deputați au fost aleși pe liste de partid și 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale (într-un singur tur de scrutin).
Actualizare 22 iunie 2018: Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău de anulare a alegerilor pentru primar, anunță ziarul chișinăuan „Timpul” (linc). Motivarea în temeiul căreia s-au anulat alegerile este explicată astfel de saitul publika (linc):
pe parcursul zilei de 3 iunie 2018 (ziua alegerilor) candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău, prin intermediul Live-Video, pe pagina sa de Facebook, a efectuat agitație electorală. Instanța a considerat că, cu toate că în adresările sale către alegători, concurentul electoral îi îndemna să se prezinte la vot, și să voteze pentru cine consideră ei de cuviință, acțiunile lui reprezintă agitație electorală. Instanța a constatat că este doar prerogativa organelor electorale ca în ziua alegerii să se adreseze către alegători cu îndemnul de a se prezenta la vot (…)
Instanța de judecată reține, că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 12 iunie 2018, nr. 3a-1074/18, a constatat faptul că, concurentul electoral Andrei Năstase, în aparițiile sale din ziua alegerilor a ieșit cu îndemnuri și lozinci electorale pe pagina facebook, similare celor din perioada campaniei electorale.
Mai mult ca atît, fără a numi numele concret al contracandidatului, dînsul îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui.
Instanța a mai statuat că, în situația cînd în cursa electorală au mai rămas doar doi candidați, este evident că alegătorii sînt orientați să-l voteze anume pe dînsul.
Cele menționate mai sus, confirmă că candidatul la funcția de primar al municipiului Chișinău Andrei Năstase a efectuat în ziua alegerilor agitație electorală.
Actualizare 20 iunie 2018: Judecătoria Chișinău a anulat alegerile pentru primarul orașului (linc), pe un pretext ridicol – că acesta ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor. Nu cunosc legile din Republica Moldova, dar pentru o asemenea faptă, dacă ar fi adevărată, ar fi normală eventual o amendă, nu anularea alegerilor. Hotărîrea instanței nu e definitivă, ea va fi atacată la Curtea de Apel. Pînă și socialiștii, care depuseseră contestația pe baza căreia Judecătoria Chișinău a anulat alegerile, au spus că vor ataca sentința la Curtea de Apel (linc).
Anularea alegerilor ar fi o bună propagandă electorală pentru Andrei Năstase și partidul care l-a susținut, și ar crea tensiuni suplimentare în societatea moldovenească.
Autorizația de dărîmare a cinematografului Gaudeamus, emisă de Primăria Chișinău. Sursa – pagina facebook Nicolae Josan, unde emiterea acestei autorizații e înfierată ca o ticăloșie
Una din primele acțiuni ale nou-alesului primar de Chișinău, Andrei Năstase, a fost să intervină pentru oprirea dărîmării cinematografului Gaudeamus din Chișinău, construit în perioada sovietică și numit pe atunci „40 de ani ai Comsomolului”.
Fostul cinematograf sovietic fusese privatizat încă din 2004, iar acum firma „Cristivlad” care îl are în proprietate a hotărît să-l dărîme pentru a construi în loc un bloc de 15 etaje (linc). A primit toate autorizațiile necesare, a început lucrările de dărîmare, dar niște „activiști civici” au protestat și au găsit susținere la nou-alesul, și încă neinstalatul în funcție primar al Chișinăului.
„S-a întîmplat să difuzăm filme și cu un singur spectator, le difuzam și gratis și oamenii tot nu veneau”, a explicat conducătorul firmei Cristivlad, domnul Andrei Coman. Îl cred, fiindcă aceeași situație am văzut-o la cinematografe din Timișoara și București. Tinerii de azi se uită la fime gratis, comod, de acasă, la televizor sau pe internet. Poate se uită la mai multe filme decît părinții sau bunicii, dar rar mai merg la cinematograf. Nu e nimic rău în asta, se numește progres. Probabil că la „Gaudeamus”, din vînzarea biletelor, nu se acoperea nici leafa vînzătorului de bilete.
Aceste amănunte nu îi interesează pe activiștii civici, specie de oameni care n-ar scoate cîțiva lei din buzunarul propriu pentru a cumpăra un bilet la cinema, dar sînt buni de dat din gură pentru a trasa obligații altora, pe banii și proprietatea altora. Unii dintre ei n-au mai pășit în cinema de ani de zile dar sînt prezenți acum la mitingul pentru împiedicarea dărîmării cinematografului. Citește în continuare „„Nu ne vindem țara!”, la modă la Chișinău”→
În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.
Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.
Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). Citește în continuare „Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească”→
Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).
Blogul lui Marius Mioc 