Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

„Nu ne vindem țara!”, la modă la Chișinău iunie 19, 2018


Actualizare 22 iunie 2018: Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău de anulare a alegerilor pentru primar, anunță ziarul chișinăuan „Timpul” (linc). Motivarea în temeiul căreia s-au anulat alegerile este explicată astfel de saitul publika (linc):

pe parcursul zilei de 3 iunie 2018 (ziua alegerilor) candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău, prin intermediul Live-Video, pe pagina sa de Facebook, a efectuat agitație electorală. Instanța a considerat că, cu toate că în adresările sale către alegători, concurentul electoral îi îndemna să se prezinte la vot, și să voteze pentru cine consideră ei de cuviință, acțiunile lui reprezintă agitație electorală. Instanța a constatat că este doar prerogativa organelor electorale ca în ziua alegerii să se adreseze către alegători cu îndemnul de a se prezenta la vot (…)

Instanța de judecată reține, că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 12 iunie 2018, nr. 3a-1074/18, a constatat faptul că, concurentul electoral Andrei Năstase, în aparițiile sale din ziua alegerilor a ieșit cu îndemnuri și lozinci electorale pe pagina facebook, similare celor din perioada campaniei electorale.

Mai mult ca atît, fără a numi numele concret al contracandidatului, dînsul îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui.

Instanța a mai statuat că, în situația cînd în cursa electorală au mai rămas doar doi candidați, este evident că alegătorii sînt orientați să-l voteze anume pe dînsul.

Cele menționate mai sus, confirmă că candidatul la funcția de primar al municipiului Chișinău Andrei Năstase a efectuat în ziua alegerilor agitație electorală.

Actualizare 20 iunie 2018: Judecătoria Chișinău a anulat alegerile pentru primarul orașului (linc), pe un pretext ridicol – că acesta ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor. Nu cunosc legile din Republica Moldova, dar pentru o asemenea faptă, dacă ar fi adevărată, ar fi normală eventual o amendă, nu anularea alegerilor. Hotărîrea instanței nu e definitivă, ea va fi atacată la Curtea de Apel. Pînă și socialiștii, care depuseseră contestația pe baza căreia Judecătoria Chișinău a anulat alegerile, au spus că vor ataca sentința la Curtea de Apel (linc).

Anularea alegerilor ar fi o bună propagandă electorală pentru Andrei Năstase și partidul care l-a susținut, și ar crea tensiuni suplimentare în societatea moldovenească.

Autorizația de dărîmare a cinematografului Gaudeamus, emisă de Primăria Chișinău. Sursa – pagina facebook Nicolae Josan, unde emiterea acestei autorizații e înfierată ca o ticăloșie

Una din primele acțiuni ale nou-alesului primar de Chișinău, Andrei Năstase, a fost să intervină pentru oprirea dărîmării cinematografului Gaudeamus din Chișinău, construit în perioada sovietică și numit pe atunci „40 de ani ai Comsomolului”.

Fostul cinematograf sovietic fusese privatizat încă din 2004, iar acum firma „Cristivlad” care îl are în proprietate a hotărît să-l dărîme pentru a construi în loc un bloc de 15 etaje (linc). A primit toate autorizațiile necesare, a început lucrările de dărîmare, dar niște „activiști civici” au protestat și au găsit susținere la nou-alesul, și încă neinstalatul în funcție primar al Chișinăului.

„S-a întîmplat să difuzăm filme și cu un singur spectator, le difuzam și gratis și oamenii tot nu veneau”, a explicat conducătorul firmei Cristivlad, domnul Andrei Coman. Îl cred, fiindcă aceeași situație am văzut-o la cinematografe din Timișoara și București. Tinerii de azi se uită la fime gratis, comod, de acasă, la televizor sau pe internet. Poate se uită la mai multe filme decît părinții sau bunicii, dar rar mai merg la cinematograf. Nu e nimic rău în asta, se numește progres. Probabil că la „Gaudeamus”, din vînzarea biletelor, nu se acoperea nici leafa vînzătorului de bilete.

Aceste amănunte nu îi interesează pe activiștii civici, specie de oameni care n-ar scoate cîțiva lei din buzunarul propriu pentru a cumpăra un bilet la cinema, dar sînt buni de dat din gură pentru a trasa obligații altora, pe banii și proprietatea altora. Unii dintre ei n-au mai pășit în cinema de ani de zile dar sînt prezenți acum la mitingul pentru împiedicarea dărîmării cinematografului. (more…)

 

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

Zeci de mii de moldoveni cer la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România (video) martie 26, 2018

Filed under: Republica Moldova — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).

O înregistrare video mai amplă (2 ore) despre mitingul de la Chişinău găsiţi pe youtube (linc). (more…)

 

Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video) noiembrie 27, 2017


Artur Reșetnicov, fostul șef al serviciilor secrete moldovenești din timpul președintelui Voronin, a dat votul decisiv în comisia pentru siguranță națională, apărare și ordine publică din parlamentul de la Chișinău, pentru avizarea proiectului de schimbare a Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării denumirii limbii oficiale din „limba moldovenească” în „limba română”, anunță postul de televiziune chișinăuan 10TV (linc). La comisia respectivă propunerea de schimbare a constituției a fost avizată pozitiv cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă.

Anterior propunerea respectivă a fost avizată pozitiv și de comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media (linc) (5 voturi pentru, 3 contra și 1 abținere), cît și de comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe (linc) (6 voturi pentru și 4 împotrivă). Deci, deja sînt 3 comisii parlamentare de la Chișinău care au aprobat schimbarea Constituției Republicii Moldova prin înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele Igor Dodon se opune însă ferm acestei schimbări (linc). (more…)

 

Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale noiembrie 21, 2017


Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prezent la referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului. Membra comisiei electorale care îl trece pe lista alegătorilor prezenți are panglică tricoloră pe mînă. Sursă foto – facebook

În 19 noiembrie în Republica Moldova s-au desfășurat simultan mai multe evenimente electorale: referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și alegeri locale parțiale pentru funcția de primar în 10 localități.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, reprezentant al Partidului Liberal (favorabil unirii Republicii Moldova cu România) fusese arestat de cîtăva vreme, sub acuzații de corupție. A fost suspendat din funcție prin hotărîre judecătorească, pentru o vreme a fost și arestat, apoi arestat la domiciliu, iar în prezent măsura arestului a fost înlocuită cu control judiciar. În acest context Partidul Socialiștilor din care provine și președintele Igor Dodon a cerut și a obținut desfășurarea unui referendum de destituire a primarului.

Președintele Dodon s-a implicat personal în favoarea destituirii lui Chirtoacă. A fost primul care a semnat pentru desfășurarea referendumului de destituire (pentru ca acesta să aibe loc era nevoie de strîngerea de semnături) și a declarat presei (linc): „cred că acesta este începutul nu doar de eliberare a Chişinăului de un primar incompetent, este începutul eliberării Republicii Moldova de o majoritate parlamentară şi un guvern euro-unionist”. (more…)

 

DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România noiembrie 16, 2017


În Republica Moldova a făcut vîlvă în ultimele zile știrea că DIICOT din România l-a pus sub urmărire pe Vladimir Plahotniuc, unul din conducătorii politici importanți de acolo.

Ca urmare a acestui lucru am adresat către DIICOT, prin e-mail la diicot@mpublic.ro, următoarea întrebare:

Către DIICOT

Subsemnatul, Mioc Marius, domiciliat în Timișoara (…) în calitate de blogăr https://mariusmioc.wordpress.com/ vă solicit să confirmați ori să infirmați știrea apărută într-o serie de organe de presă din România și Republica Moldova precum că cetățeanul Vladimir Plahotniuc, avînd dublă cetățenie – moldovenească și română -, și care este unul din oamenii politici importanți din Republica Moldova, este urmărit penal de DIICOT.
Știrea a apărut în ziarul „Adevărul” din București http://adevarul.ro/moldova/politica/vlad-plahotniuc-vizat-intr-un-dosar-penal-romania-santaj-inselaciune-spalare-bani-document-1_5a09f7065ab6550cb81f57a3index.html și Jurnal TV din Chișinău http://www.jurnal.md/ro/politic/2017/11/13/exclusivitate-plahotniuc-este-cercetat-penal-in-romania-seful-pd-in-vizorul-diicot-pentru-constituirea-unui-grup-infractional/ dar și în alte surse de informare în masă a căror enumerare exhaustivă nu o cred necesară. Se face referire la procuroarea româncă Raluca Negulescu care ar fi început urmărirea penală.
Răspunsul dv. rog să mi-l comunicați prin e-mail.

Vă mulțumesc,
Marius Mioc

La această cerere a mea am primit din partea DIICOT următorul răspuns: (more…)