Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Republica Moldova. Demagogia antioligarhică – pretext pentru justificarea unei coaliții între socialiști și ACUM martie 4, 2019


Programul electoral al blocului ACUM. Sursă: grupul „Maia Sandu” creat pe rețeaua de socializare rusească ok https://ok.ru/acummaiasandu

După alegerile din Republica Moldova (despre care am mai comentat – linc) s-a ajuns într-o situație în care nici una dintre cele 3 forțe politice principale nu poate forma guvernul singură ori cu ajutorul celui de-al 4-lea partid („Șor”) intrat în parlament. Astfel, e nevoie de o coaliție a 2 dintre partidele principale, sau de cooptarea de către unul dintre partide a unor dizidenți de la alt partid.

Variantele de coaliții care ar avea majoritatea parlamentară sînt PSRM + PDM, PSRM + ACUM și PDM + ACUM. Dar fiecare dintre aceste partide are elemente care îl fac incompatibil cu celelalte. PSRM susține o politică pro-rusească, PDM și ACUM se declară în favoarea apropierii de SUA și Uniunea Europeană. Ar fi logică o alianță între PDM și ACUM, dar întreaga campanie electorală a blocului ACUM a mers pe ideea că Plahotniuc (șeful PDM) e un mafiot și prioritatea numărul unu e să scape țara de oligarh. O alianță cu PDM ar însemna pierderea credibilității politicienilor din ACUM în fața propriului electorat.

În aceste condiții apar mișcări pentru realizarea unei alianțe de guvernare a blocului ACUM cu socialiștii. Iată de pildă ce spun unii „experți” pe saitul moldovenesc platzforma, în articolul O coaliție antioligarhică PSRM-ACUM: pro sau contra? (linc): (more…)

 

Alegerile parlamentare din Republica Moldova martie 3, 2019


Rezultatele alegerilor din R. Moldova. Stînga – vot pe liste, dreapta – circumscripții uninominale. Primii clasați: roșu – Partidul Socialiștilor, albastru – Partidul Democrat, galben – blocul ACUM, verde – Partidul „Șor”, cenușiu – independenți

În 24 februarie 2019 în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. S-a votat pe sistem mixt, 50 de deputați au fost aleși pe liste de partid și 51 de deputați au fost aleși în circumscripții uninominale (într-un singur tur de scrutin).

Comisia Electorală Centrală a prezentat următoarele rezultate (linc): (more…)

 

„Nu ne vindem țara!”, la modă la Chișinău iunie 19, 2018


Actualizare 22 iunie 2018: Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău de anulare a alegerilor pentru primar, anunță ziarul chișinăuan „Timpul” (linc). Motivarea în temeiul căreia s-au anulat alegerile este explicată astfel de saitul publika (linc):

pe parcursul zilei de 3 iunie 2018 (ziua alegerilor) candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău, prin intermediul Live-Video, pe pagina sa de Facebook, a efectuat agitație electorală. Instanța a considerat că, cu toate că în adresările sale către alegători, concurentul electoral îi îndemna să se prezinte la vot, și să voteze pentru cine consideră ei de cuviință, acțiunile lui reprezintă agitație electorală. Instanța a constatat că este doar prerogativa organelor electorale ca în ziua alegerii să se adreseze către alegători cu îndemnul de a se prezenta la vot (…)

Instanța de judecată reține, că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 12 iunie 2018, nr. 3a-1074/18, a constatat faptul că, concurentul electoral Andrei Năstase, în aparițiile sale din ziua alegerilor a ieșit cu îndemnuri și lozinci electorale pe pagina facebook, similare celor din perioada campaniei electorale.

Mai mult ca atît, fără a numi numele concret al contracandidatului, dînsul îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui.

Instanța a mai statuat că, în situația cînd în cursa electorală au mai rămas doar doi candidați, este evident că alegătorii sînt orientați să-l voteze anume pe dînsul.

Cele menționate mai sus, confirmă că candidatul la funcția de primar al municipiului Chișinău Andrei Năstase a efectuat în ziua alegerilor agitație electorală.

Actualizare 20 iunie 2018: Judecătoria Chișinău a anulat alegerile pentru primarul orașului (linc), pe un pretext ridicol – că acesta ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor. Nu cunosc legile din Republica Moldova, dar pentru o asemenea faptă, dacă ar fi adevărată, ar fi normală eventual o amendă, nu anularea alegerilor. Hotărîrea instanței nu e definitivă, ea va fi atacată la Curtea de Apel. Pînă și socialiștii, care depuseseră contestația pe baza căreia Judecătoria Chișinău a anulat alegerile, au spus că vor ataca sentința la Curtea de Apel (linc).

Anularea alegerilor ar fi o bună propagandă electorală pentru Andrei Năstase și partidul care l-a susținut, și ar crea tensiuni suplimentare în societatea moldovenească.

Autorizația de dărîmare a cinematografului Gaudeamus, emisă de Primăria Chișinău. Sursa – pagina facebook Nicolae Josan, unde emiterea acestei autorizații e înfierată ca o ticăloșie

Una din primele acțiuni ale nou-alesului primar de Chișinău, Andrei Năstase, a fost să intervină pentru oprirea dărîmării cinematografului Gaudeamus din Chișinău, construit în perioada sovietică și numit pe atunci „40 de ani ai Comsomolului”.

Fostul cinematograf sovietic fusese privatizat încă din 2004, iar acum firma „Cristivlad” care îl are în proprietate a hotărît să-l dărîme pentru a construi în loc un bloc de 15 etaje (linc). A primit toate autorizațiile necesare, a început lucrările de dărîmare, dar niște „activiști civici” au protestat și au găsit susținere la nou-alesul, și încă neinstalatul în funcție primar al Chișinăului.

„S-a întîmplat să difuzăm filme și cu un singur spectator, le difuzam și gratis și oamenii tot nu veneau”, a explicat conducătorul firmei Cristivlad, domnul Andrei Coman. Îl cred, fiindcă aceeași situație am văzut-o la cinematografe din Timișoara și București. Tinerii de azi se uită la fime gratis, comod, de acasă, la televizor sau pe internet. Poate se uită la mai multe filme decît părinții sau bunicii, dar rar mai merg la cinematograf. Nu e nimic rău în asta, se numește progres. Probabil că la „Gaudeamus”, din vînzarea biletelor, nu se acoperea nici leafa vînzătorului de bilete.

Aceste amănunte nu îi interesează pe activiștii civici, specie de oameni care n-ar scoate cîțiva lei din buzunarul propriu pentru a cumpăra un bilet la cinema, dar sînt buni de dat din gură pentru a trasa obligații altora, pe banii și proprietatea altora. Unii dintre ei n-au mai pășit în cinema de ani de zile dar sînt prezenți acum la mitingul pentru împiedicarea dărîmării cinematografului. (more…)

 

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

Zeci de mii de moldoveni cer la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România (video) martie 26, 2018

Filed under: Republica Moldova — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).

O înregistrare video mai amplă (2 ore) despre mitingul de la Chişinău găsiţi pe youtube (linc). (more…)

 

Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video) noiembrie 27, 2017


Artur Reșetnicov, fostul șef al serviciilor secrete moldovenești din timpul președintelui Voronin, a dat votul decisiv în comisia pentru siguranță națională, apărare și ordine publică din parlamentul de la Chișinău, pentru avizarea proiectului de schimbare a Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării denumirii limbii oficiale din „limba moldovenească” în „limba română”, anunță postul de televiziune chișinăuan 10TV (linc). La comisia respectivă propunerea de schimbare a constituției a fost avizată pozitiv cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă.

Anterior propunerea respectivă a fost avizată pozitiv și de comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media (linc) (5 voturi pentru, 3 contra și 1 abținere), cît și de comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe (linc) (6 voturi pentru și 4 împotrivă). Deci, deja sînt 3 comisii parlamentare de la Chișinău care au aprobat schimbarea Constituției Republicii Moldova prin înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele Igor Dodon se opune însă ferm acestei schimbări (linc). (more…)