Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească aprilie 9, 2018


Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc). (more…)

 

Zeci de mii de moldoveni cer la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România (video) martie 26, 2018

Filed under: Republica Moldova — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).

O înregistrare video mai amplă (2 ore) despre mitingul de la Chişinău găsiţi pe youtube (linc). (more…)

 

Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video) noiembrie 27, 2017


Artur Reșetnicov, fostul șef al serviciilor secrete moldovenești din timpul președintelui Voronin, a dat votul decisiv în comisia pentru siguranță națională, apărare și ordine publică din parlamentul de la Chișinău, pentru avizarea proiectului de schimbare a Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării denumirii limbii oficiale din „limba moldovenească” în „limba română”, anunță postul de televiziune chișinăuan 10TV (linc). La comisia respectivă propunerea de schimbare a constituției a fost avizată pozitiv cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă.

Anterior propunerea respectivă a fost avizată pozitiv și de comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media (linc) (5 voturi pentru, 3 contra și 1 abținere), cît și de comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe (linc) (6 voturi pentru și 4 împotrivă). Deci, deja sînt 3 comisii parlamentare de la Chișinău care au aprobat schimbarea Constituției Republicii Moldova prin înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele Igor Dodon se opune însă ferm acestei schimbări (linc). (more…)

 

Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale noiembrie 21, 2017


Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prezent la referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului. Membra comisiei electorale care îl trece pe lista alegătorilor prezenți are panglică tricoloră pe mînă. Sursă foto – facebook

În 19 noiembrie în Republica Moldova s-au desfășurat simultan mai multe evenimente electorale: referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și alegeri locale parțiale pentru funcția de primar în 10 localități.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, reprezentant al Partidului Liberal (favorabil unirii Republicii Moldova cu România) fusese arestat de cîtăva vreme, sub acuzații de corupție. A fost suspendat din funcție prin hotărîre judecătorească, pentru o vreme a fost și arestat, apoi arestat la domiciliu, iar în prezent măsura arestului a fost înlocuită cu control judiciar. În acest context Partidul Socialiștilor din care provine și președintele Igor Dodon a cerut și a obținut desfășurarea unui referendum de destituire a primarului.

Președintele Dodon s-a implicat personal în favoarea destituirii lui Chirtoacă. A fost primul care a semnat pentru desfășurarea referendumului de destituire (pentru ca acesta să aibe loc era nevoie de strîngerea de semnături) și a declarat presei (linc): „cred că acesta este începutul nu doar de eliberare a Chişinăului de un primar incompetent, este începutul eliberării Republicii Moldova de o majoritate parlamentară şi un guvern euro-unionist”. (more…)

 

DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România noiembrie 16, 2017


În Republica Moldova a făcut vîlvă în ultimele zile știrea că DIICOT din România l-a pus sub urmărire pe Vladimir Plahotniuc, unul din conducătorii politici importanți de acolo.

Ca urmare a acestui lucru am adresat către DIICOT, prin e-mail la diicot@mpublic.ro, următoarea întrebare:

Către DIICOT

Subsemnatul, Mioc Marius, domiciliat în Timișoara (…) în calitate de blogăr https://mariusmioc.wordpress.com/ vă solicit să confirmați ori să infirmați știrea apărută într-o serie de organe de presă din România și Republica Moldova precum că cetățeanul Vladimir Plahotniuc, avînd dublă cetățenie – moldovenească și română -, și care este unul din oamenii politici importanți din Republica Moldova, este urmărit penal de DIICOT.
Știrea a apărut în ziarul „Adevărul” din București http://adevarul.ro/moldova/politica/vlad-plahotniuc-vizat-intr-un-dosar-penal-romania-santaj-inselaciune-spalare-bani-document-1_5a09f7065ab6550cb81f57a3index.html și Jurnal TV din Chișinău http://www.jurnal.md/ro/politic/2017/11/13/exclusivitate-plahotniuc-este-cercetat-penal-in-romania-seful-pd-in-vizorul-diicot-pentru-constituirea-unui-grup-infractional/ dar și în alte surse de informare în masă a căror enumerare exhaustivă nu o cred necesară. Se face referire la procuroarea româncă Raluca Negulescu care ar fi început urmărirea penală.
Răspunsul dv. rog să mi-l comunicați prin e-mail.

Vă mulțumesc,
Marius Mioc

La această cerere a mea am primit din partea DIICOT următorul răspuns: (more…)

 

1924. Înființarea Republicii Autonome Moldovenești în Transnistria. Nu „ciudățenie antiistorică” ci politică sovietică firească în vremea respectivă octombrie 11, 2017


Republica Autonomă Moldovenească (cu roșu deschis), Basarabia (tricolor), iar cu alb actualele granițe ale Republicii Moldova. În 1940 nu numai o parte din Basarabia ci și o parte din Republica Autonomă Moldovenească din Transnistria a trecut în componența Ucrainei

În 12 octombrie 1924 autoritățile sovietice au înființat în Transnistria Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSAM), ca parte componentă a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. În istoriografia românească există un curent care clasifică acest eveniment istoric ca o diversiune antiromânească a Moscovei, care a avut ca scop anexarea Basarabiei și sovietizarea României. Domnul Dan Dungaciu, de pildă, scria în 2016 (linc), că scopurile înfințării RSSAM „au fost clare: presiune pe România în ceea ce privește „chestiunea Basarabiei”, extinderea „revoluției proletare” în Romania și, geopolitic, constituirea unui „cap de pod” spre Balcani”. Totodată, în cadrul RSSAM a fost promovată o „limbă moldovenească” care s-a pretins diferită de limba română. Alte persoane numesc înființarea RSSAM ca o „ciudățenie antiistorică” (linc).

Fără îndoială, se pot găsi documente sovietice care să arate că printre scopurile invocate la înființarea RSSAM au fost extinderea revoluției proletare în România și dorința URSS de a ocupa Basarabia. Totodată, în acea autonomie moldovenească din Transnistria regimul sovietic a creat pentru prima oară experimentul unei „limbi moldovenești” dorită a fi diferită de limba română. Însă nu consider deloc că înființarea RSSAM ar fi fost o „ciudățenie antiistorică”. (more…)