Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

DIICOT îmi răspunde la întrebarea mea dacă Vladimir Plahotniuc e sau nu urmărit penal în România Noiembrie 16, 2017


În Republica Moldova a făcut vîlvă în ultimele zile știrea că DIICOT din România l-a pus sub urmărire pe Vladimir Plahotniuc, unul din conducătorii politici importanți de acolo.

Ca urmare a acestui lucru am adresat către DIICOT, prin e-mail la diicot@mpublic.ro, următoarea întrebare:

Către DIICOT

Subsemnatul, Mioc Marius, domiciliat în Timișoara (…) în calitate de blogăr https://mariusmioc.wordpress.com/ vă solicit să confirmați ori să infirmați știrea apărută într-o serie de organe de presă din România și Republica Moldova precum că cetățeanul Vladimir Plahotniuc, avînd dublă cetățenie – moldovenească și română -, și care este unul din oamenii politici importanți din Republica Moldova, este urmărit penal de DIICOT.
Știrea a apărut în ziarul „Adevărul” din București http://adevarul.ro/moldova/politica/vlad-plahotniuc-vizat-intr-un-dosar-penal-romania-santaj-inselaciune-spalare-bani-document-1_5a09f7065ab6550cb81f57a3index.html și Jurnal TV din Chișinău http://www.jurnal.md/ro/politic/2017/11/13/exclusivitate-plahotniuc-este-cercetat-penal-in-romania-seful-pd-in-vizorul-diicot-pentru-constituirea-unui-grup-infractional/ dar și în alte surse de informare în masă a căror enumerare exhaustivă nu o cred necesară. Se face referire la procuroarea româncă Raluca Negulescu care ar fi început urmărirea penală.
Răspunsul dv. rog să mi-l comunicați prin e-mail.

Vă mulțumesc,
Marius Mioc

La această cerere a mea am primit din partea DIICOT următorul răspuns: (more…)

 

1924. Înființarea Republicii Autonome Moldovenești în Transnistria. Nu „ciudățenie antiistorică” ci politică sovietică firească în vremea respectivă Octombrie 11, 2017


Republica Autonomă Moldovenească (cu roșu deschis), Basarabia (tricolor), iar cu alb actualele granițe ale Republicii Moldova. În 1940 nu numai o parte din Basarabia ci și o parte din Republica Autonomă Moldovenească din Transnistria a trecut în componența Ucrainei

În 12 octombrie 1924 autoritățile sovietice au înființat în Transnistria Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSAM), ca parte componentă a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. În istoriografia românească există un curent care clasifică acest eveniment istoric ca o diversiune antiromânească a Moscovei, care a avut ca scop anexarea Basarabiei și sovietizarea României. Domnul Dan Dungaciu, de pildă, scria în 2016 (linc), că scopurile înfințării RSSAM „au fost clare: presiune pe România în ceea ce privește „chestiunea Basarabiei”, extinderea „revoluției proletare” în Romania și, geopolitic, constituirea unui „cap de pod” spre Balcani”. Totodată, în cadrul RSSAM a fost promovată o „limbă moldovenească” care s-a pretins diferită de limba română. Alte persoane numesc înființarea RSSAM ca o „ciudățenie antiistorică” (linc).

Fără îndoială, se pot găsi documente sovietice care să arate că printre scopurile invocate la înființarea RSSAM au fost extinderea revoluției proletare în România și dorința URSS de a ocupa Basarabia. Totodată, în acea autonomie moldovenească din Transnistria regimul sovietic a creat pentru prima oară experimentul unei „limbi moldovenești” dorită a fi diferită de limba română. Însă nu consider deloc că înființarea RSSAM ar fi fost o „ciudățenie antiistorică”. (more…)

 

Ianuarie 1989. Renașterea conștiinței naționale la Chișinău Octombrie 2, 2017


„Renașterea conștiinței naționale” este titlul unui articol a lui Vasile Năstase publicat de săptămînalul chișinăuan „Literatura și Arta” din 19 ianuarie 1989. În articol e descris mitingul organizat de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (restructurare era numită politica inițiată de Mihail Gorbaciov) care avusese loc în capitala RSS Moldovenești în 15 ianuarie 1989. Redau acest articol pentru cititori.

Renașterea conștiinței naționale
(reflecții telegrafice)

În 15 ianuarie curent, zi de duminică la propriu și la figurat, iarna politică ce bîntuie ca o fantomă prin republică s-a concentrat în miez de zi la Teatrul de vară din capitală, acolo unde veniseră în jur de 15 mii de persoane pentru a participa la mitingul organizat de Mișcarea democratică pentru susținerea restructurării pe tema „Drepturile omului”.

Chițibușari din fire, dar nicidecum ultravigilenți, ne întrebăm de ce aniversarea a 40-a a adoptării de către Adunarea generală a ONU a Declarației universale a drepturilor omului o marcăm tocmai peste o lună și ceva?

Aflăm însă, acum, cînd „dumbrava brejnevistă” începe a fi înlocuită cu un parlament al poporului, că declarația universală a drepturilor omului analizează lucrurile printr-o altă prizmă, decît cea tradițională, convenabilă tuturor oamenilor ce populează planeta, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, confesiune… (more…)

 

Chișinău 1989. Comisia Interdepartamentală propune trecerea la alfabetul latin, declararea limbii de stat și recunoașterea identității dintre limba română și cea moldovenească August 30, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem a RSS Moldovenești a votat legile despre trecerea la alfabetul latin și la declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat. Acest lucru a fost precedat de lucrările unei comisii, condusă de Alexandru Mocanu, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești și locțiitor al președintelui Sovietului Suprem al URSS. Comisia a studiat problemele lingvistice și etnice din RSS Moldovenească și a înaintat Sovietului Suprem al republicii propunerea de a se adopta respectivele legi. Respectiva hotărîre a comisiei a fost publicată în săptămînalul „Literatura și Arta” din 5 ianuarie 1989. Redau și eu acest document istoric (cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicații ale mele). După 1989 Alexandru Mocanu a dispărut din viața politică a Republicii Moldova. Se pare că a rămas la Moscova, unde o mai fi trăind și acum, dacă n-o fi murit (e născut în 22 octombrie 1934 la Chișinău – linc).

Personal, am bănuit hotărîrea pe care a luat-o respectiva comisie cu ceva timp înainte, cînd am văzut în „Moldova Socialistă” un act semnat de Alexandru Mocanu, care în loc să poarte denumirea folosită pînă atunci de „UCAZUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”, era publicat sub denumirea de „DECRETUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”. Aha, tovarășul Mocanu nu mai iscălește UCAZURI, el iscălește DECRETE! Zarurile au fost aruncate! E doar o problemă de timp pînă comisia pe care tot tovarășul Mocanu o conduce va recunoaște oficial că nu există deosebiri între limba „moldovenească” și cea română și va cere revenirea la alfabetul latin, mi-am zis.

Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești

Călăuzindu-se de prevederile din Rezoluția Conferinței a XIX-a unionale [adică din întreaga Uniune Sovietică] de partid „Cu privire la relațiile dintre națiuni” și de Hotărîrea Biroului C.C. al P.C.M. [Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei] din 5 iulie 1988 „Cu privire la măsurile pentru aprofundarea studierii istoriei limbii moldovenești și dezvoltarea ei”, Comisia interdepartamentală a studiat profund actuala stare lingvistică din republică și a elaborat concepția referitoare la măsurile ce urmează să fie luate pentru redresarea situației create. (more…)

 

1989. Rezistență la introducerea alfabetului latin în RSS Moldovenească August 28, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a votat legile legate de adoptarea alfabetului latin pentru limba „moldovenească” și proclamarea acesteia ca limbă de stat. Dar și înainte de adoptarea legii diferiți entuziaști începuseră să folosească alfabetul latin în inscripții publice. Acțiunea a avut de înfruntat și opoziție, iar săptămînalul „Literatura și Arta” de la Chișinău relata despre situații în care cei care susțineau aceste revendicări ale mișcării naționale aveau de înfruntat prigoana șefilor. De pildă, în numărul din 6 iulie 1989, la rubrica „De joi pînă joi” citim articolul lui Boris Vieru „Două cazuri de persecuție”. Situații asemănătoare găsim și în articolul „Grafia latină în viziunea unor șefi” a lui Alexandru Donos, apărut în „Literatura și Arta” din 17 august 1989. Reproduc aceste articole.

Două cazuri de persecuție

Deși evoluția evenimentelor din ultima jumătate de an ne arată limpede și fără putință de echivoc că singura și cea mai fermă dorință a moldovenilor este aceea de a deveni, în sfîrșit, stăpîni în propria casă, de a restabili în drepturi tot ceea ce li s-a luat cu forța – limba maternă, alfabetul latin, culorile drapelului național, istoria, etc., – deși însăși conducerea republicii manifestă înțelegere și chiar ia anumite măsuri pentru satisfacerea acestor năzuințe, tot mai dese sînt sesizările din partea unor oameni persecutați anume pentru promovarea idealurilor naționale sau pentru libera și deschisa ecsprimare a opțiunilor lor. Iată doar două cazuri.

I

Nicolae Gonța, șofer la coloana auto nr. 2801, și-a asumat recent inițiativa de a scrie pe furgoneta cu care deservea sectorul realizări de la fabrica de concentrate alimentare următoarele: „Produse alimentare”, „Moldova”. Crinii latini, vorba lui Grigore Vieru, atît de mult a displăcut, ca să nu zicem altfel, tovarășilor G. P. Aftemiciuc, șeful coloanei, și N. C. Aleinov, directorul general al asociației „Chișinevtrans 3”, încît lui Nicolae Gonța i s-a interzis să iasă cu mașina din garaj și i s-a indicat cu strășnicie să șteargă imediat respectivele inscripții.

Cu toate că Nicolae Gonța a pierdut o zi de muncă, cu toate că și a doua zi a reușit să ajungă la servici – fiind repartizat deja la altă întreprindere! – abia la ora 11,00, dumnealui a refuzat categoric să le șteargă. Mai mult decît atît, la adunarea sindicală (a doua zi dimineața, ora 7,00), la care a fost prezent și subsemnatul, în apărarea lui Nicolae Gonța și a alfabetului latin s-au ridicat mai mulți conducători auto. La toate argumentele lor, însă, directorul general avea un singur răspuns: „Este zacon, tovarăși! Dacă Gonța nu șterge ceea ce a scris, îl vom pedepsi, îl vom concedia!”.

Uite-așa! Tov. Aleinov nu-i păsa că a încălcat contractul cu fabrica de concentrate (șefa sectorului realizări cu care am luat legătura, ne ruga cu lacrimi în ochi să intervenim pentru a i se reîntoarce furgoneta: era sfîrșitul lunii și nu avea cu ce transporta produsele alimentare la magazine), tov. Aleinov nu-i păsa că Nicolae Gonța a staționat aproape o zi și jumătate, dumnealui avea un singur scop: să-l învețe minte pe acest „naționalist” și, odată cu el, pe acest buclucaș alfabet latin. De aceea, furgoneta, destinată special pentru transportarea produselor alimentare, este repartizată la o întreprindere care, pur și simplu, a refuzat categoric s-o folosească. Șefii de acolo, gospodari fiind, și-au dat seama că nu pot transporta cu dînsa ciment sau scînduri, sau mai știu eu ce. (more…)

 

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic August 25, 2017


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan. (more…)

 

Igor Dodon după eșecul vizitei lui Dmitri Rogozin: „Vin cu un mesaj către cetățenii care astăzi m-au sunat… Fiți de-a gata, atunci cînd o să vă spun, să fiți la Chișinău!… Se-apropie momentul cînd o să trebuiască să-i punem la punct pe fiecare” (video) Iulie 29, 2017


Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a ținut o conferință de presă în care și-a arătat supărarea că nu a putut să-l întîlnească pe Dmitri Rogozin, cu care (sfidînd poziția guvernului Republicii Moldova condus de Partidul Democrat), voia să meargă la Tiraspol ca să participe la sărbătorirea a 25 de ani de la acordul moldo-rus prin care a încetat războiul din Transnistria. Dodon intenționa cu acest prilej să decoreze și militari din forțele armate rusești care se ocupă, de 25 de ani, cu menținerea păcii în zonă, refuzînd să respecte angajamentul asumat de Rusia de a se retrage, fapt cerut recent din nou deparlamentul moldovean (linc). Întrerup concediul blogăristic pentru a prezenta conferința de presă a lui Dodon.

Și varianta completă, dar care nu se poate încorpora pe blog: https://youtu.be/LOvSVRaYtmY

Transcriere înregistrare (varianta completă): (more…)