Teodor Mărieș (1991): „Convingerea mea este că activitatea desfășurată de gl. Vlad a fost folositoare revoluției și a ajutat activitatea organelor puterii care se constituia în acele ore”

Ce a făcut Teodor Mărieș la revoluție?, este o întrebare care s-a pus de multe ori odată cu ajungerea sa în fruntea asociației „21 Decembrie” din București și cu faptul că domnia sa a ajuns în atenția presei, odată cu procesele la CEDO deschise de acestă asociație. Fusese puțin în atenția presei și prin 1990, fiindcă se implicase și în manifestația din Piața Universității, dar acolo rolul său a fost secundar, alții fiind conducătorii principali (despre care acum aproape deloc nu se mai vorbește).

Din presă se găsesc articole în care Doru Mărieș a povestit despre faptele sale din revoluție:
– Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991)
– Europa: cu Doru Teodor Mărieş! Adevărul despre decembrie 1989 e greu… (pe saitul domnului Richard Andrew Hall)
– Ce a făcut Mărieş la revoluţie?

Acum prezint o declarație pe care Doru Mărieș a dat-o în fața instanței, la procesul generalului Iulian Vlad, șeful securității ceaușiste.

ROMÂNIA
Dosar nr. 23/1991
Curtea Supremă de Justiție
Secția Militară

Declarație de martor

Numele și prenumele Mărieș Tudor vîrsta 28 ani, adresa: localitatea Valea Chioarului județul Maramureș, ocupația fără

De cine a fost propus (necompletat) dacă este soț sau rudă cu vreuna din părțile din proces (necompletat) în ce rapoturi se află cu părțile (necompletat) dacă a suferit vreo pagubă în urma infracțiunii (necompletat)

După depunerea jurămîntului i se pune în vedere că dacă nu va spune adevărul, săvîrșește infracțiunea de mărturie mincinoasă. Apoi i se face cunoscut obiectul cauzei și i se arată care sînt faptele sau împrejurările pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, cerîndu-i-se să declare tot ce știe cu privire la aceasta. Martorul declară: Continuă lectura

Decizia ÎCCJ din procesul legat de lămurirea colaborării cu securitatea a lui Gelu Voican Voiculescu. „Nu se poate trage concluzia că practicarea yoga, cît și deținerea și schimbul de literatură ocultă sau ezoterică ar fi constituit activități sau atitudini îndreptate împotriva regimului totalitar comunist” … (a existat) „o stratagemă a intimatului-pîrît față de organele fostei Securități … a încercat să le dezinformeze și să devieze cursul cercetărilor”

Am relatat pe acest blog (linc) că în 2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea ca fostul viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu să fie declarat colaborator al securității. Am rămas dator cititorilor cu prezentarea motivării deciziei. Cu destulă întîrziere am primit-o, căci ÎCCJ nu mi-a trimis-o iar eu n-am avut drum la București s-o ridic. Cînd am fost o dată la București, la arhiva Curții de Apel nu aveau hotărîrea, fiindcă procesul fiind început din 2010 a fost calificat ca „arhivă veche” și dus undeva în Ilfov, la o firmă de arhivare care ține arhiva Curții de Apel București. Așa că numai cu programare se pot obține date din dosarele respective. Pînă la urmă am dobîndit totuși hotărîrea ÎCCJ, pe care o prezint acum cititorilor în întregime, fiind de folos pentru înțelegerea activității fostului viceprimministru, acum director al Institutului Revoluției Române și recent acuzat de crime împotriva umanității în „dosarul revoluției”.

Amintesc că pe acest blog am scris pe larg despre respectivul proces, în care am fost reclamant, alături de Gregorian Bivolaru, conducătorul mișcării yoghine MISA, pîrîți fiind Gelu Voican Voiculescu și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Vezi articolele anterioare: Continuă lectura

1986, îndată după venirea lui Laszlo Tokes la Timișoara. „Pentru asigurarea cunoașterii activității și intențiilor lui Tokes Laszlo s-au pregătit măsuri informativ-operative prin instruirea informatorilor „F.I.15” și „JAMBOR”, și totodată au fost introduse mijloace speciale în încăperea din cadrul parohiei unde va avea domiciliul”

O notă a securității din 1986 ne arată măsurile care au fost luate de Inspectoratul Timiș cu privire la Laszlo Tokes, de îndată ce acesta a primit postul de preot ajutor la Timișoara. Pe lîngă încadrarea cu informatori, s-a procedat și la montarea de mijloace de ascultare în locuință.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN TIMIȘ        STRICT SECRET
AL MINISTERULUI DE INTERNE            Ex. nr. 1
– SERVICIUL I/A –

Nr. I/A/P.N/0031929/11.06.1986

[Rezoluție scrisă de mînă:]BN
Datele să fie comunicate și la IJ Cluj pt coordonarea măsurilor [semnătură indescifrabilă, posibil Pele]

[Ștampilă:] Intrare nr. 0070307 Ziua 12 luna 06 1986

Către MINISTERUL DE INTERNE
DIRECȚIA I
BUCUREȘTI
SERVICIUL II

Cu privire la preotul reformat TOKES LASZLO numit recent cu serviciul în cadrul județului Timiș, cunoscut cu activitate pe linia problemei „NAȚIONALIȘTI IREDENTIȘTI MAGHIARI”, raportăm următoarele:

TOKES LASZLO urmează să-și desfășoare activitatea la parohia reformată nr. 1 din Timișoara, unde s-a prezentat în ziua de 09.06.a.c. și în contact cu informatorul nostru „F.I.15” a relatat că va reveni la serviciu peste 10 zile, în prezent ar fi în concediu și că mai are de rezolvat și unele probleme familiale, soția avînd serviciu în județul Botoșani. A reieșit deasemeni că în săptămîna anterioară a fost și la protopopiatul reformat din Arad.

În ziua de 09.06.a.c. TOKES LASZLO s-a prezentat la împuternicitul cultelor din Timișoara explicînd că în urma unor divergențe avute cu episcopul din Cluj, a fost pus în situația de a se muta la Timișoara. Continuă lectura

1986. Analiză a securității: „Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar (…). Măsura (…) a avut un efect pozitiv și în mediul familiei Tokes”

În 1986, după 2 ani de șomaj, Laszlo Tokes avea să fie numit preot ajutător la Timișoara. Am mai pomenit acest lucru în articolul 1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara (linc). Acum prezint un alt document din arhiva CNSAS, din care rezultă cum vedea securitatea situația creată după mutarea lui Laszlo Tokes la Timișoara.

MINISTERUL DE INTERNE            STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ      Ex nr 1
Securitate – Serviciul I/B        Data 10 07 86

Către MINISTERUL DE INTERNE      [Rezoluție scrisă de mînă]: Să pregătim analize
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI     Intrare nr. (neciteț)0072009 Ziua 12 luna 07 1986
Direcția I – Serviciul II

BUCUREȘTI

Din datele recent obținute, privind pe preoții reformați TOKES LASZLO și TOKES ISTVAN din CLuj-Napoca, rezultă următoarele:

– TOKES LASZLO, începînd cu data de 1 iunie 1986, funcționează ca preot capelan la biserica reformată din Timișoara, unde urmează să se mute împreună cu soția, profesoară în localitatea Corni, județul Botoșani.

Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar, sub motivul că nu i se asigură un loc de muncă și că ar fi privat de unele drepturi și libertăți cetățenești.

Măsura luată prin organele competente, a avut un efect pozitiv și în mediul familiei TOKES, astfel că TOKES ISTVAN, față de legăturile sale, își manifestă satisfacție privind rezolvarea situației fiului său, aducînd elogii și aprecieri pozitive la adresa episcopului PAPP LASZLO.

Recenta întîlnire de la Oradea – dintre TOKES ISTVAN, TOKES LASZLO și episcopul PAPP LASZLO – o califică ca o întrevedere utilă și expresie a încrederii reciproce. Continuă lectura

Iulian Vlad, cuvîntare la sediul USLA, 24 decembrie 1989: Moartea celor din grupul Trosca s-a produs într-un accident de nedorit (video)

Filmare în care se vede cuvîntarea ținută de șeful securității ceaușiste, Iulian Vlad, la sediul USLA, în 24 decembrie 1989. Nu cu mult timp înainte fuseseră uciși cîțiva ofițeri USLA în fața sediului M.Ap.N. Iulian Vlad se referă și la moartea acestora, exprimînd părerea că nu e nimeni de vină.

Filmarea nu a făcut parte din emisiunea TVR din decembrie 1989 dar a fost inclusă în documentarul „Complotul de fum” realizat de George Borcescu (răposat în 2000) și prezentat de TVR în decembrie 1997.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

1974. Studentul teolog Laszlo Tokes în atenția securității

În 1974 studentul Laszlo Tokes de la Institutul Teologic Protestant din Cluj, intră în atenția securității printr-o predică pe care o ținuse la orele de curs. Era o temă pe care o primise în calitate de student să alcătuiască o predică pe baza unor citate din Biblie, dar felul cum a făcut acea predică a stîrnit bănuielile securității. Redau respectivele documente. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Sursa „DOMBI LAJOS”       STRICT SECRET
104/C.I/16.11.1974            Ex. nr. I
nr. op. 8314/00107

Studentul TOKES LASZLO va fi lucrat prin d.u.i. [dosar de urmărire informativă]

NOTĂ INFORMATIVĂ

Despre TOKES LADISLAU [Ladislau este echivalentul numelui Laszlo; posibil ca în buletin prenumele să fi fost trecut Ladislau] student teolog în anul IV la Institutul teologic protestant din Cluj. Continuă lectura

Lămuriri despre împrejurările arestării fostului viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu în 1985

În „Dicționarul General al Revoluției Române” (linc) editat de Institutul Revoluției Române în 2010 (autori Gheorghe Sbârnă și Valentin Marin, cuvînt înainte Claudiu Iordache), la pagina 710 este prezentat și Gelu Voican Voiculescu. Se scrie despre acesta: „A fost deținut politic (închis 3 luni în 1970, arestat o zi în 1977 și închis un an și jumătate în perioada 1985-1986)”. Din cîte cunosc, la Institutul Revoluției se dorește editarea unei noi ediții a acestui Dicționar în care să se corecteze greșelile din ediția veche. Între timp, și conducerea Institutului s-a schimbat, domnul Voiculescu devenind directorul general al acestuia. În noua sa calitate de director, nădăjduiesc să vegheze și la corectarea celor publicate de IRRD despre domnia sa, astfel încît acest institut să slujească adevărului istoric.

Pentru a ajuta Institutul Revoluției la corectarea „Dicționarului General al Revoluției Române” în ceea ce privește directorul său, încerc să sintetizez situația în care se afla Gelu Voican Voiculescu în 1985, în toată complexitatea sa, pe baza dosarului său de la CNSAS la care am avut acces datorită procesului pe care l-am deschis pentru lămurirea relațiilor cu securitatea a domniei sale. Pe acest blog deja au fost prezentate mai multe materiale din dosarul CNSAS al domnului Voiculescu. Dosarul e voluminos, în cadrul procesului am primit copii după filele acestuia dar cu anonimizarea unor nume din dosar. Din documentele cu nume șterse e destul de greu să înțelegi despre ce era vorba, dar am izbutit să procur și copii fără anonimizare, care mi-au îngăduit o înțelegere mai bună a situației fostului viceprimministru FSN și actual director IRRD. Cum domnia sa a ajuns recent și urmărit pentru crime împotriva umanității în dosarul revoluției (linc), interesul public pentru cunoașterea cît mai exactă a biografiei domnului Voiculescu este crescut.

Între 6 mai și 22 iulie 1970 (deci 2 luni și 16 zile, nu 3 luni) Gelu Voican Voiculescu a fost reținut pentru încercare de trecere ilegală a graniței ungaro-austriece și presupusă trădare prin transmitere de secrete. A fost eliberat fiindcă codul penal pedepsea numai trecerea ilegală a graniței române, nu și a altor state și totodată, documentele care se aflau la el legate de industria petrolieră românească, nu aveau caracter de secret de stat, cum s-a crezut inițial. Caracterul politic al reținerii domnului Voiculescu în 1970 a fost recunoscut după revoluție, în temeiul legii 221/2009, de către Tribunalul București (Sentința 2219 din 21.12.2011, păstrată și de Curtea de Apel București). Continuă lectura

Decembrie 1989. Planul Securităţii de evacuare a lui Laszlo Tokes

Colonelul de securitate Filip Teodorescu, fost inculpat în procesul revoluţiei din Timişoara, încadrat în SRI de către regimul Iliescu, acum prezent deseori pe la televiziuni (recent, la sfîrşitul lui martie, a fost şi la TVR, la emisiunea „Profesioniştii” a Eugeniei Vodă), scria în cartea sa „Un risc asumat” (editura „Viitorul Românesc”, Bucureşti 1992): „Securitatea română nu numai că nu a fost inspiratoarea măsurilor administrative, inclusiv a procesului de evacuare din locuinţa parohială intentat de superiorul lui Laszlo Tokes pe linie de cult, dar a apreciat ca total inoportună o asemenea măsură. Dar cum hotărîrile cuplului prezidenţial erau inatacabile în concepţia cvasitotalităţii colaboratorilor săi, s-a procedat la aplicarea celei mai neinspirate măsuri” (pag. 46).

În documentele CNSAS există însă un plan al Securităţii legat anume de evacuarea lui Laszlo Tokes din locuinţă, cu scopul ca această evacuare să se facă fără scandal. Evacuarea familiei Tokes s-a petrecut în noaptea de 16/17 decembrie 1989, dar nu conform planului Securităţii, căci, spre surprinderea acesteia, scandalul a început înainte de respectiva evacuare. Prezint cititorilor acest plan, dactilografiat în 12 decembrie 1989, avînd număr de înregistrare din data de 13 decembrie 1989 la Serviciul I/A al Securităţii Timiş şi o ştampilă cu alt număr de înregistrare din 14 decembrie 1989 la alt departament al Securităţii. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

INSPECTORATUL JUDEŢEAN TIMIŞ AL MINISTERULUI DE INTERNE
Serviciul I/A

STRICT SECRET
Exemplar nr. 1

Nr. 0079339 din 13.XII.1989

APROB
ŞEFUL SECURITĂŢII
Colonel SIMA TRAIAN (semnătură)

NOTA DE ANALIZĂ
în D.U.I. [dosarul de urmărire informativă] „VASILE” [numele de cod a lui Laszlo Tokes]

1. În urma măsurilor informativ – operative întreprinse şi a exploatării mijloacelor speciale în cadrul urmăririi informative asupra preotului reformat TOKES LASZLO, în ultima perioadă, au rezultat următoarele aspecte esenţiale.

La începutul lunii decembrie obiectivul a conceput un memoriu prin care solicita ca enoriaşii să-şi exprime dorinţa pe bază de semnătură, de a nu se pune în executare sentinţa de evacuare silită din locuinţa parohială.

Pînă la data de 3 decembrie a.c. [anul curent], memoriul respectiv a fost semnat de cca 30-40 persoane care au forţat dispozitivul instituit de organele noastre la intrarea în locuinţa parohială.

Ca urmare a întăririi dispozitivului menţionat, pînă la data de 10 decembrie a.c. nu s-au înregistrat alţi semnatari, deşi la radio-televiziunea maghiară şi iugoslavă s-au făcut referiri la memoriu, fiind menţionate 526 adeziuni.

După slujba religioasă din 10 decembrie, ţinută de obiectivul „PROFESORUL”, memoriul a fost prezentat enoriaşilor prezenţi cu cererea de a fi semnat, ajungîndu-se la un număr de 405 semnături.

După această slujbă, tatăl obiectivului „VASILE” a plecat la Cluj-Napoca, fără a deţine asupra sa documentul în cauză. Continuă lectura

Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop, și relațiile sale cu Securitatea

În revista „22” domnul Mădălin Hodor publică articolul „Ioan Aurel Pop, Cornel Nistorescu și Dorel Abraham, pe lista colaboratorilor securității” (linc), în care dezvăluie un document găsit în arhiva CNSAS, anume un „tabel cuprinzînd colaboratorii care sînt în legătura unității noastre” aparținînd UM 0255, unitate din cadrul securității care se ocupa de urmărirea emigrației românești.

În tabel apar nume cunoscute, precum proaspăt alesul președinte al Academiei Ioan Aurel Pop, ziaristul Cornel Nistorescu (care conduce acum „Cotidianul”, unde popularizează scrierile lui Alex Mihai Stoenescu – se pare că se aplică principiul „dacă cineva e fost colaborator al securității, nu contează cîte dovezi ale incompetenței sale există, el trebuie promovat”), colegii domnului Hodor din Consiliul Științific al Institutului Revoluției (linc) Ioan Chiper și Dan Berindei, foști parlamentari precum Ion Coja sau Ștefan Cazimir și mulți alții.

Este bine venit demersul domnului Hodor de a scoate la iveală diferite documente din arhiva CNSAS, totuși interpretarea lor nu trebuie făcută grăbit. Prezența numelui președintelui Academiei într-o listă a Securității cu 200 de persoane nu este o dovadă că acesta a colaborat cu Securitatea.

În 2009 CNSAS l-a verificat pe domnul Ioan Aurel Pop, și a concluzionat, prin Adeverința nr. 2689, disponibilă pe saitul instituției (linc): „Nu există date ori documente din care să rezulte calitatea de lucrător sau de colaborator al Securității, în sensul legii, cu privire la domnul POP Ioan Aurel”. Continuă lectura

1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara

Un raport al Inspectoratului Judeţean Cluj al securităţii către Departamentul Securităţii Statului din Bucureşti descrie activităţile „ostile” ale lui Istvan Tokes şi ale fiului său Laszlo Tokes şi propune, ca măsură prin care cei doi ar putea fi determinaţi să renunţe la aceste activităţi – să se intervină la Departamentul Cultelor pentru angajarea lui Laszlo Tokes ca preot capelan la Timişoara. La vremea respectivă Laszlo Tokes era şomer şi faptul că nu i se dădea un loc de muncă era unul din motivele nemulţumirilor sale, motiv expus într-un memoriu adresat conducerii bisericii reformate. La data acestui raport Laszlo Tokes deja primise făgăduieli că va fi numit preot la Timişoara, dar aceste făgăduieli întîrziau să fie puse în practică, motiv pentru care Laszlo Tokes ameninţa că va intra în greva foamei. În dreptul respectivei propuneri din raport apare o adnotare scrisă de mînă care pare a unui şef care a analizat raportul şi ia hotărîri pe baza acestuia: „da şi nu”.

Numirea lui Laszlo Tokes la parohia din Timişoara a fost pînă la urmă realizată, el fiind subordonat preotului paroh Leo Peuker. După moartea lui Leo Peuker, Laszlo Tokes a rămas singurul preot al parohiei reformate Timişoara-Centru, dar nu a primit din partea episcopiei numirea în postul de preot-paroh, iar mai apoi s-a încercat mutarea sa din Timişoara, fapt care a contribuit la izbucnirea revoluţiei din decembrie 1989.

Redau documentul respectiv. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

MINISTERUL DE INTERNE                        STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEŢEAN CLUJ            Ex. nr. 1
SECURITATE – SERVICIUL I/B
Nr. 102/0021305 din 31.05.1986

[Ştampilă de înregistrare cu nr. D/0069473 din 02.06.1986]

[Rezoluţie scrisă de mînă: B.N. + P.I. Să pregătim o notă de analiză de caz cît mai repede. Aveţi în vedere evoluţia cazului pt. deplasare la Oradea. Col. (indescifrabil)] Continuă lectura