Documentele securității despre lipsurile în aprovizionarea populației: „Raportarea de către Ministerul Industriei Alimentare și Ministerul Agriculturii a cantităților de produse agroalimentare livrate la fondul pieții în București nu corespunde realității”

Continui prezentarea unor documente ale securității declasificate de SRI, din cadrul corespondenței dintre SRI și Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. Din același lot de documente desecretizat am mai prezentat:
– SRI pretindea în 1992 că singurele filmări din revoluție pe care le deține sînt din Baia Mare, Alexandria și Tîrgu Mureș
– Comisia Senatorială „Decembrie 1989” nu a fost interesată să afle dacă fosta Securitate a transmis mesaje diversioniste către televiziune, în timpul revoluției
– Efectivul total al Securității în decembrie 1989. Numărul securiștilor omorîți sau răniți în revoluție

Acum prezint documente (extrase din volumul 9 – linc) care se referă la situația aprovizionării populației. E un subiect pentru care în anii ’90 nu m-aș fi obosit să scriu un articol, fiindcă erau arhicunoscute lipsurile din acest domeniu. Nimic senzațional în aceste documente pînă nu demult secrete. Dar au trecut 33 de ani, a apărut o nouă generație care n-a trăit perioada comunistă, și pentru această nouă generație este folositor să vadă aceste documente.

Într-o notă întocmită în decembrie 1989 se afirmă:

Deținem date din care rezultă că raportarea de către Ministerul Industriei Alimentare și Ministerul Agriculturii a cantităților de produse agroalimentare livrate la fondul pieții în municipiul București nu corespunde realității, cifrele cu privire la livrările efectuate fiind echivalente sau chiar depășind nivelul sarcinilor de plan.

Astfel, din „Situația realizărilor de produse alimentare la data de 25 noiembrie 1989 la Capitală” (document ce se anexează), întocmită de aceste două minister, rezultă că în perioada 1-25 noiembrie a.c. s-au livrat la fondul pieții 9575 tone carne tăiată din 9575 prevăzute în plan, 8925 tone preparate din carne din 8925 tone plan, 2750 tone carne pentru preparate, semipreparate culinare și grăsimi porcine din 2750 tone plan, 1250 tone conserve carne din 1250 tone plan, 888 tone unt din 888 tone plan, 2800 tone brînzeturi din 2800 tone plan.

Din datele Ministerului Comerțului Interior – prelicrate zilnic la Centrul de calcul al acestuia prin însumarea cantităților rezultate din fișele de recepție ale fiecărui magazin și din documentele gestionare înscrise în evidențele contabile ale întreprinderilor comerciale rezultă însă că, în realitate, în perioada respectivă livrările produselor menționate sînt cu mult mai mici, existînd restanțe de 5259 tone la carne tăiată (50,2%), 4002 tone la preparate din carne (44,8%), 2219 tone la carne pentru preparate, semipreparate culinare și grăsimi porcine (79,2%), 1016 tone la conserve de carne (81,2%), 273 tone la unt (30,3%) și 1267 tone la brînzeturi (45,2%).

Superficialitatea cu care se întocmesc la Ministerul Industriei Alimentare și Ministerul Agriculturii documentele cu date așa-zis operative, prin care se raportează eronat la eșaloanele superioare stadiul aprovizionării populației cu produse agroalimentare, este pusă în evidență de faptul că nici valorile de plan și nici realizările nu sînt înscrise corect. Situații de acest gen se întîlnesc, între altele, la pozițiile „zahăr” – unde în loc de un plan lunar de 4970 tone s-au înscris numai 3970 tone și „orez” – unde față de 2500 tone prevăzute a fi livrate în 25 de zile s-au raportat ca livrate 2605 tone, în timp ce pe coloana „diferențe” se evidențiază un minus de 195 tone.

Similar, livrările altor produse se evidențiază cu depășiri ca, de exemplu, la cartofi – 35 tone, legume – 82 tone și fructe – 163 tone, cu toate că restanțele în livrări la aceste produse sînt de 18161 tone (58,3%), 25424 tone (61%) și, respectiv, 2588 tone (31,1%).

Asemenea mod de raportare a livrărilor de produse agroalimentare la fondul pieții este de natură să creeze o imagine deformată asupra îndeplinirii programului de aprovizionare a populației Capitalei.

Nota de mai sus e pentru o perioadă de 25 de zile, dar se făceau asemenea note în fiecare zi. De pildă, într-o notă din 21 decembrie 1989, referitoare la situația aprovizionării din București din data de 19 decembrie 1989, se spune că față de cantitățile prevăzute în plan s-au livrat doar 34,7% la carne tăiată, 54,1% la preparate din carne, 18,1% la carne pentru preparate și semipreparate, 51,3% la brînzeturi, 63,6% la ouă, 21,9% la legume, 27,1% la cartofi, 61,4% la fasole, zero la orez.

Ministerul Agriculturii și Ministerul Industriei Alimentare raportau îndeplinirea și pe alocuri depășirea planului, dar datele raportate nu corespundeau cu cele ale Ministerului Comerțului Interior, de unde concluzia raportorilor din securitate că primele două ministere mint.

Situația respectivă nu apăruse brusc în 1989 ci era o stare de fapt existentă de ani de zile. Pe alocuri se și raporta despre ea în cadrul securității, dar nu se schimba nimic. În schimb, civilii care comentau despre lipsurile în aprovizionare și despre faptul că se minte la nivel oficial cu privire la realizările economiei socialiste erau urmăriți și hărțuiți.

Poate situația dintr-o zi anume nu e relevantă, dar avem și o situație centralizatoare pentru o întreagă lună (noiembrie 1989). Bănuiesc, deși nu e scris explicit în document, că situația respectivă este pentru întreaga Românie.

Lipsuri erau și cu privire la apa caldă și căldura din apartamente ori de la locurile de muncă. O notă a securității din 3 decembrie 1989 arată că la întreprinderea „Tractorul” Brașov muncitorii au întrerupt lucru datorită acestor probleme. Temperatura din hala întreprinderii era de 4-5 grade Celsius, iar la vestiare 8-10 grade Celsius, se arată în document, motiv pentru care muncitorii au cerut să vorbească cu directorul. Ei erau nemulțumiți și de lipsa gazului metan, căldurii și apei calde în apartamente. Securitatea identifică operativ muncitorul vinovat de aceasta. „Măsuri conform celor stabilite” este rezoluția pusă pe document de către un șef al cărui nume e anonimizat. Nu știm care au fost aceste măsuri, dar poate muncitorul respectiv a scăpat de probleme anume fiindcă a venit revoluția.

Întreruperi în producție erau frecvente în România ceaușistă, dar în marea majoritate a cazurilor ele nu se datorau unor proteste muncitorești ci lipsei materiilor prime, electricității ori gazului metan.

Aceeași notă a securității arată că presiunea scăzută a gazului metan a făcut ca la multe întreprinderi să fie perturbat procesul tehnologic, ceea ce a avut ca urmare nerealizarea planului de producție avînd ca urmare penalizări în leafa muncitorilor, ceea ce provoca nemulțumiri în rîndul acestora. La Combinatul Chimic Făgăraș lucrul a fost întrerupt datorită neaprovizionării la timp cu glicerină și fenol.

Mai citește:
– Securitatea, un tigru de hîrtie
– Raportul SRI din 1994 despre revoluţie, de pe vremea lui Virgil Măgureanu
– Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
– Adresările Asociaţiei „17 Decembrie” către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” condusă de Valentin Gabrielescu
– Boicotarea Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” de către Asociaţia „17 Decembrie”
– Emisiune TV despre revoluţia din 1989, cu Sergiu Nicolaescu nervos
– Vizita la Timişoara a unor membri ai comisiei senatoriale „Decembrie 1989” (1994)
– Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (1). Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara (video)
– 31 martie 1994, audierea mea la Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. „Prejudecata dumneavoastră este că trebuie să se afle adevărul despre revoluţie”
– Audierea lui Ion Iliescu la Comisia Senatorială „Decembrie 1989” (video)

Cuvîntarea lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie 1989, în întregime (video)

Mitingul lui Nicolae Ceaușescu din 21 decembrie 1989 a mai fost prezentat pe acest blog, dar filmările de pe youtube care ilustrau acest articol au dispărut între timp: Mitingul lui Ceauşescu din 21 decembrie 1989: ce a recepţionat carul de reportaj al TVR (linc). Rămîn însă la acel articol niște explicații tehnice care pot fi de oarecare interes.

Între timp, am procurat înregistrarea video a acestui miting, și ca să nu mai am surprize că dispare, am încărcat-o pe propriul meu canal bitchute (în ultima vreme, datorită cenzurii prezentă pe youtube, încerc să dezvolt canalul meu pe platforma alternativă bitchute). Voi încerca în viitor să pun pe propriile mele canale video filmările pe care le folosesc la blog, chiar dacă ele se află și în altă parte, tocmai pentru a nu mă trezi că acele filmări au fost șterse.

Iată filmarea cu mitingul organizat în 21 decembrie 1989 la București de către regimul comunist, care cuprinde întreg acest miting: discurs introductiv al unui activist de partid (cine știe numele său să mi-l semnaleze), cuvîntarea lui Ceaușescu, tulburarea ei, continuarea cuvîntării lui Ceaușescu după ce autoritățile au restabilit un oarecare control asupra situației.

Transcriere înregistrare:

1986, îndată după venirea lui Laszlo Tokes la Timișoara. „Pentru asigurarea cunoașterii activității și intențiilor lui Tokes Laszlo s-au pregătit măsuri informativ-operative prin instruirea informatorilor „F.I.15” și „JAMBOR”, și totodată au fost introduse mijloace speciale în încăperea din cadrul parohiei unde va avea domiciliul”

O notă a securității din 1986 ne arată măsurile care au fost luate de Inspectoratul Timiș cu privire la Laszlo Tokes, de îndată ce acesta a primit postul de preot ajutor la Timișoara. Pe lîngă încadrarea cu informatori, s-a procedat și la montarea de mijloace de ascultare în locuință.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN TIMIȘ        STRICT SECRET
AL MINISTERULUI DE INTERNE            Ex. nr. 1
– SERVICIUL I/A –

Nr. I/A/P.N/0031929/11.06.1986

[Rezoluție scrisă de mînă:]BN
Datele să fie comunicate și la IJ Cluj pt coordonarea măsurilor [semnătură indescifrabilă, posibil Pele]

[Ștampilă:] Intrare nr. 0070307 Ziua 12 luna 06 1986

Către MINISTERUL DE INTERNE
DIRECȚIA I
BUCUREȘTI
SERVICIUL II

Cu privire la preotul reformat TOKES LASZLO numit recent cu serviciul în cadrul județului Timiș, cunoscut cu activitate pe linia problemei „NAȚIONALIȘTI IREDENTIȘTI MAGHIARI”, raportăm următoarele:

TOKES LASZLO urmează să-și desfășoare activitatea la parohia reformată nr. 1 din Timișoara, unde s-a prezentat în ziua de 09.06.a.c. și în contact cu informatorul nostru „F.I.15” a relatat că va reveni la serviciu peste 10 zile, în prezent ar fi în concediu și că mai are de rezolvat și unele probleme familiale, soția avînd serviciu în județul Botoșani. A reieșit deasemeni că în săptămîna anterioară a fost și la protopopiatul reformat din Arad.

În ziua de 09.06.a.c. TOKES LASZLO s-a prezentat la împuternicitul cultelor din Timișoara explicînd că în urma unor divergențe avute cu episcopul din Cluj, a fost pus în situația de a se muta la Timișoara.

1986. Analiză a securității: „Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar (…). Măsura (…) a avut un efect pozitiv și în mediul familiei Tokes”

În 1986, după 2 ani de șomaj, Laszlo Tokes avea să fie numit preot ajutător la Timișoara. Am mai pomenit acest lucru în articolul 1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara (linc). Acum prezint un alt document din arhiva CNSAS, din care rezultă cum vedea securitatea situația creată după mutarea lui Laszlo Tokes la Timișoara.

MINISTERUL DE INTERNE            STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ      Ex nr 1
Securitate – Serviciul I/B        Data 10 07 86

Către MINISTERUL DE INTERNE      [Rezoluție scrisă de mînă]: Să pregătim analize
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI     Intrare nr. (neciteț)0072009 Ziua 12 luna 07 1986
Direcția I – Serviciul II

BUCUREȘTI

Din datele recent obținute, privind pe preoții reformați TOKES LASZLO și TOKES ISTVAN din CLuj-Napoca, rezultă următoarele:

– TOKES LASZLO, începînd cu data de 1 iunie 1986, funcționează ca preot capelan la biserica reformată din Timișoara, unde urmează să se mute împreună cu soția, profesoară în localitatea Corni, județul Botoșani.

Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar, sub motivul că nu i se asigură un loc de muncă și că ar fi privat de unele drepturi și libertăți cetățenești.

Măsura luată prin organele competente, a avut un efect pozitiv și în mediul familiei TOKES, astfel că TOKES ISTVAN, față de legăturile sale, își manifestă satisfacție privind rezolvarea situației fiului său, aducînd elogii și aprecieri pozitive la adresa episcopului PAPP LASZLO.

Recenta întîlnire de la Oradea – dintre TOKES ISTVAN, TOKES LASZLO și episcopul PAPP LASZLO – o califică ca o întrevedere utilă și expresie a încrederii reciproce.

1974. Studentul teolog Laszlo Tokes în atenția securității

În 1974 studentul Laszlo Tokes de la Institutul Teologic Protestant din Cluj, intră în atenția securității printr-o predică pe care o ținuse la orele de curs. Era o temă pe care o primise în calitate de student să alcătuiască o predică pe baza unor citate din Biblie, dar felul cum a făcut acea predică a stîrnit bănuielile securității. Redau respectivele documente. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Sursa „DOMBI LAJOS”       STRICT SECRET
104/C.I/16.11.1974            Ex. nr. I
nr. op. 8314/00107

Studentul TOKES LASZLO va fi lucrat prin d.u.i. [dosar de urmărire informativă]

NOTĂ INFORMATIVĂ

Despre TOKES LADISLAU [Ladislau este echivalentul numelui Laszlo; posibil ca în buletin prenumele să fi fost trecut Ladislau] student teolog în anul IV la Institutul teologic protestant din Cluj.

Arderea dosarelor KGB-iștilor. Lista cehoslovacilor omorîți în 1968 ca urmare a invaziei condusă de sovietici

Lucrarea mea de popularizare a științei publicată în 2005, legată de campania publicistică din „Jurnalul Național”

Din cartea mea „Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național” redau un alt capitol, legat de arderea unor dosare la unitatea militară a securității care se ocupa de țările socialiste, motiv pentru care a primit denumirea propagandistică „unitatea anti-KGB” (azi 90% din pensionarii securiști povestesc că anume la „unitatea anti-KGB” au lucrat). Codul penal numește această faptă „distrugere de înscrisuri” dar infracțiunea este deja prescrisă. Sînt convins că în decembrie 1989 nu numai la UM 0110 ci și în multe alte părți s-au distrus înscrisuri în momentul cînd securiștii și-au dat seama că Ceaușescu va cădea. La Timișoara, de pildă, pe lîngă cazul dovedit juridic (linc) al colonelului Ghircoiaș care a distrus înscrisuri cu răniții și morții revoluției de la spitalul județean (instanța l-a condamnat la 4 ani de închisoare dar constată că pedeapsa este grațiată în întregime, condiționat, prin art. 1 din Decretul-Lege nr. 23/1990 – linc), s-au distrus majoritatea declarațiilor luate celor reținuți în revoluție (doar dosarele trimise la București au scăpat). O operațiune de distrugere de dovezi legate de reprimare pare să se fi desfășurat din ordin centralizat, dar „Jurnalul Național” încerca să o prezinte ca o acțiune patriotică și anti-KGB-istă.

Din anumite surse am aflat că în actualele cercetări ale Parchetului din „dosarul revoluției” unii dintre cei audiați au reluat exact teoriile din „Jurnalul Național” pentru a-și justifica infracțiunea de distrugere de înscrisuri săvîrșită. În acest context consider potrivit să reiau cele publicate de mine în 2005 pe acest subiect. La sfîrșitul acestui articol adaug și lista completă a morților cehoslovaci de pe urma invaziei din 1968, publicată de Institutul Ceh pentru Studierea Regimurilor Totalitare.

Decrețeii – generația nărăvașă (video)

„Generația decrețeilor nu e funny” este concluzia la care a ajuns deputata PNL Mara Mareș (linc), șefa organizației de tineret a PNL, care a și afișat acest mesaj pe saitul organizației Tineretului Național Liberal pe care o conduce. „Vrei să emigrezi? Cine mai rămîne să facă mișto de Dăncilă? Generația decrețeilor nu e funny” este mesajul complet care fusese afișat, dar între timp, în urma reacțiilor negative, a fost scos de pe sait.

Gelu Voican Voiculescu, în audiență la Ilie Ceaușescu

Continui prezentarea de documente din dosarul de la CNSAS al fostului viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu cu o notă de analiză a securității din 3 noiembrie 1980. Copiile primite de mine de la CNSAS, în 2 tranșe (12 kg + 3,8 kg) au numele anonimizate și nu poți înțelege mare lucru din ele, dar acum prezint documente necenzurate, dintre cele pe care am izbutit să le procur. În dosarul instanței documentele sînt necenzurate. Am fost o zi la București special să pot studia dosarul necenzurat, dar în cele 4 ore de program cu publicul de la arhivă n-am putut să citesc toate cele aproape 16 kg de hîrtii. Cît am apucat să mă uit în dosarul necenzurat, n-am văzut niciunde numele lui Ion Iliescu ori al altor personaje care în 1989 au preluat conducerea României, însă apare menționarea unei audiențe pe care Gelu Voican Voiculescu a cerut-o lui Ilie Ceaușescu (fratele dictatorului). Redau acest document. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

MINISTERUL DE INTERNE                        STRICT SECRET
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI   Exemplar unic
Direcția a II-a
Nr. 232/MC/001704 din 3 noiembrie 1980

SE APROBĂ
[semnătură indescifrabilă]

NOTĂ DE ANALIZĂ

în D.U.I. [dosarul de urmărire informativă] „CĂLUGĂRUL”

Dosarul de urmărire informativă CĂLUGĂRUL a fost deschis la 17 mai 1977 de către I.M.B. – Securitate, asupra numitului VOICULESCU GELU VOICAN, cunoscut cu intenții de evaziune [plecare ilegală din țară], nemulțumit și protestatar, încercînd în 1978 să intre în legătură cu Paul Goma. Acțiunea a fost preluată de către Direcția II-a, la 12.XII.1978, urmărindu-se cunoașterea activității desfășurate de cel în cauză, punîndu-se accent permanent pe influențarea pozitivă a sa.

Au fost îndeplinite toate sarcinile prevăzute în analiza anterioară cu excepția introducerii de mijloace T.O. la domiciliul concubinei sale VOICU SANDA, unde obiectivul locuiește permanent.

În luna mai 1980 Tribunalul sectorului 6 a desfăcut căsătoria obiectivului de soția sa BALECA CONSTANȚA, iar în prezent aceasta urmărește să obțină o parte din banii investiți în apartamentul proprietate personală.

Motru 1981 – o revoltă uitată de guvernanți. Pe cînd includerea acesteia în legea 341/2004? „Minerii din Motru au înscris una din cele mai mărețe fapte eroice”

Tendința guvernanților noștri de a extinde legea 341/2004, pentru a da drepturi altor categorii de revoltați împotriva regimului comunist în paralel cu micșorarea drepturilor acordate revoluționarilor din 1989, s-a concretizat în includerea în lege a unor capitole speciale pentru noiembriștii brașoveni din 1987 și pentru participanții la revolta din 1977 a minerilor din Valea Jiului.

Pe acest blog am criticat deseori acordarea de certificate de revoluționar unor persoane care nu se încadrează în prevederile legale. Deși normele de aplicare ale legii spun limpede că titlul de „luptător în revoluție remarcat prin fapte deosebite” se atribuie „persoanelor care s-au desprins din rîndul participanţilor şi au avut un rol deosebit, prin contribuţia decisivă, la victoria Revoluţiei, remarcîndu-se prin fapte deosebite în care şi-au pus viaţa în pericol” (art. 5 din HG 1412/2004), în destule cazuri acest titlu s-a dat unor simpli participanți care n-au avut fapte prin care să-și pună viața în pericol. Principiul inițial al legii – că de recunoștiința națiunii exprimată prin niște drepturi materiale sînt vrednici doar cei care și-au pus viața în primejdie pentru țară – s-a diluat în aplicarea ei practică pînă la ideea că toți cei care au protestat împotriva comunismului trebuie recompensați material.

1985. Securitatea se documentează despre Gelu Voican Voiculescu

Lia Roberts, prietenă a lui Gelu Voican Voiculescu, emigrantă în SUA unde a ajuns șefa Partidului Republican din Nevada, într-o emisiune TV din 2004 cînd voia să candideze la Președinția României

Pe alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, prezint, din dosarul de la CNSAS al fostului viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu, un alt document: Planul de documentare întocmit în 31 mai 1985 de Securitate cu privire la Gelu Voican Voiculescu. Sînt enumerate aici o mulțime de persoane cu care Gelu Voican Voiculescu avea legături, securitatea plănuind verificarea și acestor persoane. Informațiile sînt structurate pe coloane, una din coloane se numește „Conținutul pe scurt al materialelor din care rezultă suspiciunea și legăturile ce le are în străinătate și țară”, alta „Documentul din care rezultă”, iar ultima coloană se numește „Probleme ce trebuie clarificate și măsura propusă”. În dreptul lui Gelu Voican Voiculescu măsura propusă este „de menținut în continuare legătura cu el însă fără a i se da sarcini”.

Planul de documentare respectiv are 31 de pagini și îl puteți vedea în întregime aici (linc). Enumăr doar unele persoane care sînt pomenite în acest plan: Odalis Perez (doctorand la I.A.T.C.), Waled Khalil El Mamamy (reprezentant al Organizației pentru Eliberarea Palestinei la București), Arlond (Arnold?) Aurelia (prietenă a lui Gelu Voican Voiculescu, căsătorită cu un milionar american) [informații din alte surse mă fac să consider că ar fi aceeași persoană cu Lia Roberts, care ajunsese la conducerea Partidului Republican din statul american Nevada și în 2004 voia să candideze la președinția României – linc], Paul Goma, Ilie Constantin (scriitor, fost coleg de liceu), Vera Lungu (artistă), Ilie Romneanu (dramaturg), Dumitru Puiu și soția lui Mona Ionescu (scriitor, crainic la Europa Liberă), Virgil Tănase (scriitor), Radu Varia (critic de artă, fost coleg de liceu), Sonia Ștefănescu, Ion și Alina Sturza, Manuela (Manuel? – se vorbește apoi la masculin despre el) Bogdan, surorile Moldoveanu, Sanda Nițescu (emigranți în Franța), Alexandru Breban (fratele scriitorului Nicolae Breban, fost logodnic al fostei soții a lui Voiculescu Gelu), Mircea Gheorghiu, Toma și Ionică Varlam, Șerban și Matei Sturza, Beatrice Fotino, Ion Dumitrescu Popovici (nume schimbat: Larsen, fost profesor universitar la medicină), Monica Lovinescu (crainică la Europa Liberă), Alexandru Mărgăritescu, Sanda Atanasiu și fratele ei Mircea A., Vintilă Ivănceanu (fiul Anei Aslan), Dragoș Ivănescu, Dan Constantinescu, Dorel Constantin (interpret de limbă română pe lîngă guvernul britanic), Felicia Daniel (fostă șefă a lui Voiculescu la revista „Viața Românească”), Valeriu Cisteanu (nepotul tovarășului Leonte Răutu), Eugen Marinescu, Felicia Ionescu, Nicolae Iliescu, Radu Dinulescu (fost coleg de liceu plecat în Suedia), Ilie Vlad Sturza (fost legionar plecat în Suedia), Manuela Abeg (Elveția), Constantin Reichman (medic, Elveția), Maria Polichroniade (medic pediatru la Spitalul Giulești), Constanța Breban (mama scriitorului Nicolae Breban), Mircea Sterescu, Doina Micu, Elena Cîmpeanu, Traian Todea, Lucia Bolea (redactor la „Viața Românească”), Ioana Crețulescu (redactor la „Viața Românească”), Virgil Teodorescu (fost președinte al Uniunii Scriitorilor), Lisette Daniel, Alexandru Tocineanu, George Cruceru, Raluca Iancek (balerină la Operă), Elena Magher, Alexandru Mircea Biju, Marioara Struteanu, Aurelia Zgîmbău, Gregorian Bivolaru (yoghin) și fosta lui soție Niculina, Ștefan Carmen, Gugea S. (readus în țară după trădarea lui „P.” – probabil Pacepa), Ivănceanu I., Tocineanu I., Anca Daniela Popescu și sora ei Manuela Stănescu, Paul și Ana Ionescu, Constantin Diaconu, Ionescu Codreanu Marina Gina, Lovinescu Magdalena (sora lui Monica de la Europa Liberă), Vasile Lovinescu, Goldstein I, King Iulia, Sorin Ștefan Stăncescu, Constantin Benone, Amariei Neculai, Tudor Gherghel, Papacostea (academia de studii agricole și silvicultură), Gheorghiu Benedicht, Ștefan Rodica Pană, Sabin Antonescu, Stelian Gavrilescu, Elisabeta Gheorghiu, Constantin Basarab Toader (văr), Ion Liviu (recepționer hotel Bulevard), Boeru I., Marioara Vijen, Gabriela Merceain, Mircea Blănaru, Tanasoacă Matache Botez, Rădulescu Elena, Novac Daniela Marilena, Capranica Mihai, Teodoru Erma, Matei Simionescu, Pătru Dan, Cristescu Emilia, Bertolan Jean, Aurel Dragoș Munteanu (redactor la România Liberă), Ion Pusariu, Nina Bobescu, Ilie Sava, Nedelcu Gh., Cocru D. (redactor la revista Magazin), Alex Man (geolog), Maria Șerban, Lidia Brisov, Popovici Solomei, Gheorghe Ilie, Sabău Ileana Zina, Bănișor Valentin, Pospoi Doina Carmen, Hanamolo Ion, Ștefan Anghel, Tomescu Ion, Bogdan Ion, Chircu Stelian (avocat), Popa Aretina, Năstase Aurel, Vasiliu Tudora Niculina, Beldescu George, Lungescu Virginia Georgeta, Stroescu Virgil, Rodovici Gh., Mitru de la Patriarhia Română, Pop Lucia Elena, Bodescu Irina Mihaela, Muntean Vasile, Cristofovici Anca, Alexe Florea, Cruceru Doina, Niculescu Gabriela Luminița, Chițimia Barbu Udiste, Mihăescu Florin, Iangic Ioana.