Bust pentru fostul mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, în parcul Central din Timișoara. Amintiri despre ce a făcut în timpul revoluției și despre colaborarea sa cu securitatea octombrie 2, 2019

Mesajul mitropolitului Corneanu scris de la Istanbul în 17 decembrie 1989 către una din maicile de la reședința mitropolitană

În parcul Central din Timișoara, unde sînt expuse mai multe busturi ale unor personalități ale orașului, s-a instalat recent și un bust al răposatului mitropolit ortodox al Banatului, Nicolae Corneanu, anunță Andreea Miron pe saitul observatordetimis.ro (linc).

Fiindcă există diferite bîrfe despre ce ar fi făcut mitropolitul Corneanu în timpul revoluției (printre altele, circulă zvonul că ar fi poruncit închiderea porților catedralei în fața revoluționarilor care au vrut să se ascundă de gloanțe), e cazul să lămurim acest aspect: În timpul revoluției, domnul Nicolae Corneanu a fost plecat în Turcia, la Istanbul (Constantinopol sau Țarigrad, cum mai e numit orașul) la o întrunire ortodoxă, la Patriarhia Ecumenică.

Acest lucru este dovedit de o ilustrată pe care mitropolitul Corneanu a scris-o în 17 decembrie 1989 în Istanbul, către doamna Patricia Codău, una din maicile care locuiau la reședința mitropolitană. Ștampila poștei turcești pe ilustrată este din 19 decembrie 1989. Am avut prilejul să văd personal acea ilustrată în 2018 (la una din acțiunile legate de aniversarea revoluției). Am fotografiat ilustrata și prezint acum poza și cititorilor, pentru ca măcar acest subiect să nu mai fie considerat o „enigmă” a revoluției.

Așadar, domnul Nicolae Corneanu nu a participat în nici un fel la revoluția din Timișoara, și nici nu era în oraș cînd aceasta a izbucnit. Data exactă cînd domnia sa s-a întors la Timișoara nu o cunosc, dar în 17 decembrie 1989, cînd s-a deschis focul asupra revoluționarilor timișoreni, domnia sa era la mii de chilometri distanță.

A murit Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timișoarei după revoluție august 30, 2019

Pompiliu Alămorean (dreapta) alături de colonelul de securitate în rezervă Filip Teodorescu, la o prezentare a revistei „Vitralii” a Asociației rezerviștilor SRI. Foto Constantin Duma (Agerpres)

Pompiliu Alămorean, primul primar ales al Timișoarei de după revoluție, a murit ieri 29 august 2019, anunță „Ziua de Vest” (linc).

Domnul Alămorean, arhitect de meserie, a fost ales primar al orașului în 13 ianuarie 1990 (linc), după tulburările din 12 ianuarie 1990 care au dus la înlăturarea de la conducerea județului a lui Lorin Fortuna (linc). Alegerea s-a făcut de către consiliul local, nu exista atunci o lege a alegerilor locale și nici nu a fost un vot cum e acum, cu participarea tuturor alegătorilor din oraș.

Alămorean a stat în fruntea Timișorii pînă în 7 august 1990, cînd guvernul Petre Roman a înlocuit primarul ales cu un primar numit – Liviu Borha. A fost o lege dată atunci de guvernarea FSN-istă prin care FSN și-a pus în toată țara primari proprii, eliminîndu-se astfel cazurile de primari care n-ar face politica FSN (nu erau mulți asemenea primari, dar mai erau cîțiva, mai ales prin orașe în care fusese revoluție reală). În general conducerile locale de imediat după revoluție aveau o legitimitate discutabilă, nefiind rezultate din alegeri ci „emanații ale revoluției”. Dorința lui Petre Roman a fost ca înainte de a se face alegeri locale (se făcuseră doar alegeri parlamentare și prezidențiale, la 20 mai 1990) să aibe asigurat peste tot primari în funcție din partea guvernului. Fiindcă la Timișoara exista opoziție puternică la FSN și pentru a nu stîrni proteste prea mari, a fost ales ca înlocuitor a lui Alămorean o persoană care nu era membră a partidului FSN (Liviu Borha, care parcă era sau a devenit apoi membru la Mișcarea Ecologistă).

Internetul rapid și ieftin din România, un lucru care ar putea deveni istorie martie 20, 2019

„Astăzi, oamenii care locuiesc în București, România, au acces la un internet mai rapid decît cea mai mare parte a americanilor. Acest lucru este inacceptabil și trebuie să se schimbe”, spunea pe twiter, în 2 martie 2016, Bernie Sanders, candidat la președinția SUA (linc).

Fiindcă am rude în SUA și informații asupra problemei, adaug că internetul din România nu e doar mai rapid ci și semnificativ mai ieftin decît cel din SUA.

Curs despre revoluția din 1989 la Universitatea de Vest din Timișoara februarie 25, 2019

Începînd din luna martie 2019 la Universitatea de Vest din Timișoara se va preda un curs despre revoluția din 1989 de la Timișoara, scrie Ștefan Both pe saitul „Adevărul” (linc). Cursul va fi predat de lectorul Lucian Vasile Szabo (linc), fost redactor-șef la ziarul „Timișoara” și la „Agenda Zilei” (care nu mai apare). Domnia sa mai predă cursuri de „tehnici de culegere a informațiilor”, „tehnici de investigare jurnalistică”, „producția unei publicații”, „tehnici de lucru în mass-media și relații publice” și „comunicarea în era digitală”.

Lucian Vasile Szabo a publicat mai multe cărți, cu tematică diversă, de la literatură științifico-fantastică la tradiții de Paști sau Ioan Slavici (despre care a scris 3 cărți). Despre revoluția din 1989 am găsit publicate de dînsul următoarele (cu sprijinul asociației „Memorialul Revoluției”, al cărei colaborator este de mai mulți ani):
– Jurnalişti, eroi, terorişti, Ed. Partoş, Timişoara, 2009
– O Revoluţie, un Memorial…, Ed. Partoş, Timişoara, 2010
– Atentat împotriva revoluţiei române (coordonator), Ed. Gutenberg-Univers, Arad, 2010
– Decembrie, stare de urgenţă (coordonator), Ed. Memorialul Revoluţiei, Timişoara, 2011
– Sindromul Timişoara 1989: Adevăr şi imaginar, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2013
– Revoluţia din 1989 în spitalele timişorene, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2014
– Imaginea militarilor și a victimelor în Revoluția de la Timișoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2015
– Revoluția de la Timișoara din decembrie 1989. Pe înțelesul tuturor (împreună cu Gino Rado), Editura Memorialul Revoluţiei 1989, Timişoara, 2016

Programul manifestărilor de la Timișoara dedicate aniversării a 29 de ani de la revoluție decembrie 12, 2018

După saitul Primăriei Timișoara (linc) și din alte surse, am făcut un colaj cu programul manifestărilor plănuite la Timișoara cu prilejul aniversării a 29 de ani de la revoluție:

„Ceau, cinema”, festival de film la Timișoara cu filme inclusiv despre revoluție, despre perioada comunistă și din perioada comunistă iulie 18, 2018

În perioada 19-22 iulie 2018 la Timișoara și în satul Gottlob va avea loc festivalul de filme „Ceau cinema” (linc), în al cărui program sînt cuprinse și filme despre revoluția din 1989. Va fi prezent la festival regizorul timișorean emigrat în Germania Andrei Ujică, ale cărui filme „Videogramele unei revoluţii” (linc cu filmul prezentat pe acest blog),  „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” (linc cu recenzia pe care am făcut-o la film pe acest blog) și „Out of the present” vor fi prezentate spectatorilor. Primele 2 filme le-am văzut și eu, sînt excelente și le recomand.

Alt film care pare legat de revoluție este „Porția de libertate” al timișorencei Daniela Rațiu, care figurează la categoria „filme bănățene”.

Alt regizor timișorean, Florin Iepan, este prezent la festival cu filme despre perioada comunistă: „Zece minute cu clasa muncitoare” și „Născuți la comandă – Decrețeii” (linc la un articol în care am inserat și filmul respectiv), dar și cu filmul „Odesa”.

Sînt și filme vechi din perioada comunistă, precum „Reconstituirea” de Lucian Pintilie, dar și filme apărute anul acesta.

În festival sînt prezente producții din România, Ungaria, Danemarca, Germania, Sîrbia, Ucraina, Rusia, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Croația.

Iată programul complet al festivalului:

Ovidiu Forai – La taifas cu cronicarii Timișoarei mai 21, 2018

În 17 mai, la biblioteca Universității din Timișoara, a avut loc lansarea cărții lui Ovidiu Forai – „La taifas cu cronicarii Timișoarei”.

Ovidiu Forai este un fost coleg al meu de facultate (Politehnică), care după revoluție a lucrat ca ziarist sportiv, apoi a făcut o a doua facultate – istorie la „Babeș-Bolyai” din Cluj, și s-a apucat și de scris cărți cu tematică istorică. Pe teme de istorie a mai publicat o carte în 2015 – „Biserica Sfîntul Gheorghe, prima catedrală a Timișoarei” (linc), o monografie a unei clădiri care a fost și catedrală catolică, și geamie mahomedană, și care a fost dărîmată în 1914 (urmele fundației clădirii se pot vedea în Piața Sfîntul Gheorghe, în urma săpăturilor arheologice). Mai are publicate și cîteva cărți despre sport. De prin 2005 a renunțat la meseria de ziarist pentru cea de inginer (la Contitech), dar n-a abandonat complet scrisul.

Noua carte, „La taifas cu cronicarii Timișoarei”, este o culegere de interviuri cu persoane care au scris despre istoria Timișoarei și Banatului. Sînt în total 17 interviuri, printre care și un interviu cu mine. Lista persoanelor interviate este: Dan Ciobotaru, Claudiu Călin, Florin Drașovean, Costin Feneșan, Cristina Feneșan, Sergiu Galiș, Rudolf Graf, Ioan Hațegan, Luciana Ianculescu, Arpad Jancso, Octavian Leșcu, Marius Mioc, Ioan Munteanu (recent răposat), Victor Neumann, Mihai Opriș, Istvan Petrovics, Rodica Vârtaciu-Medeleț. În „Introducere” autorul arată că lista celor interviați a fost aleasă subiectiv de dînsul, dar e conștient că există și alte persoane cu contribuții importante la istoria Timișoarei și e posibil să scrie și un al doilea volum, unde să includă persoane absente în această lucrare.