
În 12 octombrie 1924 autoritățile sovietice au înființat în Transnistria Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSAM), ca parte componentă a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. În istoriografia românească există un curent care clasifică acest eveniment istoric ca o diversiune antiromânească a Moscovei, care a avut ca scop anexarea Basarabiei și sovietizarea României. Domnul Dan Dungaciu, de pildă, scria în 2016 (linc), că scopurile înfințării RSSAM „au fost clare: presiune pe România în ceea ce privește „chestiunea Basarabiei”, extinderea „revoluției proletare” în Romania și, geopolitic, constituirea unui „cap de pod” spre Balcani”. Totodată, în cadrul RSSAM a fost promovată o „limbă moldovenească” care s-a pretins diferită de limba română. Alte persoane numesc înființarea RSSAM ca o „ciudățenie antiistorică” (linc).
Fără îndoială, se pot găsi documente sovietice care să arate că printre scopurile invocate la înființarea RSSAM au fost extinderea revoluției proletare în România și dorința URSS de a ocupa Basarabia. Totodată, în acea autonomie moldovenească din Transnistria regimul sovietic a creat pentru prima oară experimentul unei „limbi moldovenești” dorită a fi diferită de limba română. Însă nu consider deloc că înființarea RSSAM ar fi fost o „ciudățenie antiistorică”. Citește în continuare „1924. Înființarea Republicii Autonome Moldovenești în Transnistria. Nu „ciudățenie antiistorică” ci politică sovietică firească în vremea respectivă”