Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Relațiile lui Gelu Voican Voiculescu cu Paul Goma (1) Martie 13, 2017


Pe acest blog am mai prezentat diferite materiale din dosarul de securitate a lui Gelu Voican Voiculescu, primite de mine de la CNSAS în cadrul procesului care urmărește lămurirea colaborării sale cu securitatea, proces care are sorocul în 16 martie 2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Printre ele și declarația pe care Voiculescu a dat-o securității cu privire la Paul Goma (linc) cît și un raport al securității (linc) din care rezultă că Gelu Voican cerea securității să primească sarcini pe linie SLOMR (sindicatul liber al oamenilor muncii din România, organizație înființată de Paul Goma).

Am primit de la CNSAS aproape 16 kg de documente din dosarul lui Gelu Voican Voiculescu. Problema cu aceste documente e că numele persoanelor care apar acolo sînt anonimizate, așa că de cele mai multe ori nu se prea înțelege despre ce e vorba. La lotul inițial de 12 kg de documente CNSAS a anonimizat toate numele cu excepția ofițerilor de securitate și a lui Gelu Voican însuși, iar la al doilea lot de 3,8 kg documente pe care l-am primit la rejudecare, după hotărîrea ÎCCJ de obligare a CNSAS să prezinte dosarul complet, a fost anonimizat inclusiv numele lui Gelu Voican, cînd apărea în hîrtii. Aproape imposibil să mai înțelegi ceva în condițiile astea! (more…)

 

Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor Noiembrie 21, 2016


Prin decretul 913 din noiembrie 2016 președintele Klaus Iohanis o promulgat legea 199/2016 pentru schimbarea legii „recunoștiinței” nr. 341/2004, care pînă acum se referea la revoluționarii din 1989 și la noiembriștii brașoveni din 1987, pentru a fi incluși în ea și participanții la greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Vor primi astfel drepturi similare „revoluționarilor cu rol determinant” atît „persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” cît și membri de familie ai acestora (soț/soție și copii). Prin suferință se definește, conform legii, „privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări sau constrîngerea, atît prin monitorizarea neîntreruptă, cu toate mijloacele securităţii, cît şi prin presiuni sau ordine directe, care a determinat una dintre următoarele consecinţe:
a) condamnarea la închisoare;
b) strămutarea într-o altă localitate”.

Remarc în presă doar reacții favorabile (linc) la această schimbare legislativă. Indignarea pe care o stîrnesc indemnizațiile revoluționarilor nu mai e prezentă. (more…)

 

Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 Aprilie 2, 2014


Adev170190_Dobre

Actualizare 9 octombrie 2015: Un comentariu a fost adăugat la acest articol (îl puteți citi la sfîrșitul articolului) de către cineva care a semnat „Constantin Dobre” și în care se spune: „Domnule Mioc va cer sa retrageti acest articol defaimator care se bazeaza pe compilatii aflate pe diferite site-uri, exceptie articolul din „Adevarul”. Am probe ca nu eu sunt autorul compilatiilor aflate pe site-urile citate (comentarii, articole etc) si nici nu mi-am dat acordul sa apara in public. Va aduc la cunostinta ca abia acum am luat cunostinta de acest articol, dupa o lunga convalescenta in spitale si fara niciun acces la internet si din care abia acum cateva luni am iesit. In plus va informez ca toate datele din computerul meu au fost compromise prin spargerea parolelor, au fost penetrate sistemele de aparare, identitaea electronica a fost copiata si folosita, inclusiv arhiva personala din computer (am probe de la politie si de la expertul in IT)”. Exceptînd articolul din „Adevărul”, singurul sait citat în care comentariile sînt atribuite domnului Dobre este saitul fostului senator Ion Coja. Deasemeni am mai făcut referire la articole din publicațiile „Hunedoreanul” și „Jurnalul Național”, dar acolo sînt niște ziariști autori ai articolelor, nu domnul Dobre. Nu cunosc ca domnul Dobre să fi cerut vreo îndreptare de la acele ziare, dacă cumva l-au citat greșit. Dacă comentariile care i-au fost atribuite nu îi aparțin, îmi cer scuze domnului Dobre, dar cred că ar trebui să ia legătura și cu domnul Coja pentru îndreptări.

„Am susţinut, susţin şi spun şi eu, CU TĂRIE: Ceauşescu a fost cu adevărat un patriot”, afirmă pe saitul domnului Ion Coja (linc) domnul Constantin Dobre, fost conducător al mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 (conform variantei îndeobşte acceptată de istorici; există pretenţii şi de la alţii că ar fi condus acea mişcare – de pildă de la Miron Cosma – linc).
Sînt mai multe luări de poziţie ceauşiste ale domnului Dobre pe saitul indicat. Iată două dintre ele, subliniate şi de domnul Ion Coja (fost senator din partea Partidului Democrat Agrar în perioada 1992-1996). Constantin Dobre revine cu precizări (linc) scrie domnul Coja în 19.12.2013, transformînd în articol separat un comentariu (linc) postat anterior pe sait de domnul Dobre, în care răspundea unei oarecare „gabi” care avusese obrăznicia să-l numească pe Nicolae Ceauşescu „ceaşcă”. În comentariu sînt lăudate marile realizări ale regimului Ceauşescu în zona Văii Jiului. Pînă şi moartea unor mineri în accidente de muncă în epoca Ceauşescu e prilej de subliniere a meritelor acestuia, căci regimul oferea loc de muncă văduvelor. Iată acest comentariu (am adăugat diacritice):

(more…)

 

Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului Iulie 13, 2013


Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru de la revista Kamikaze (linc), fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pretinde că a fost adevăratul conducător al mişcării protestatare din Valea Jiului din 1977, de pe vremea regimului Ceauşescu.

Citez din respectivul interviu:

„În 1977, exact cînd m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laș, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducîndu-l pe Verdeț să vorbească cu Ceaușescu la telefon. Țin minte că nu i-a zis: «Să trăiți, tovarașu’ președinte!», cum mă așteptam. A început cu un cuvînt: «Ambrozie!» Era un cod, codul lor pe situații de urgență. Așa a priceput Ceaușescu că e grav și a venit imediat în Vale. (more…)