Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1988. Episcopul Laszlo Papp îl cercetează disciplinar de preotul din Lugoj Istvan Higyed Iunie 7, 2017


Am prezentat deja pe acest blog conflictul avut de Laszlo Tokes în 1988 cu preotul din Lugoj Istvan Higyed, pe tema folosirii de către acesta din urmă a limbii române în adunări ale bisericii reformate (linc). Nici Istvan Higyed nu era agreat de episcopul reformat de Oradea Laszlo Papp. În același an, cu puțin înainte de conflictul Tokes – Higyed, episcopul Papp declanșase cercetarea disciplinară a lui Istvan Higyed. Prezint documente găsite de mine pe acest subiect, cu tălmăcirea domnului Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul maghiar timișorean Heti Uj Szo.

– Copie –

Oficiul Episcopiei Reformate Oradea
Nr.492 – 1988

Preaonoratului domn consilier
Eszenyei Gyula

Oradea

În data de 4 mai a.c. înainte de masă preotul din Lugoj Higyed István şi doamna prim epitrop al parohiei, Fejes Lidia s-au prezentat la discuţii în mod inopinat.

În conformitate cu partea I, paragaful 126, alineatul II/4 al Statutului Bisericii vă solicit întocmirea unui raport despre cele ce s-au discutat.

Oradea, 5 mai 1988

D. Papp László
episcop

L.S.
– pentru autentificarea copiei –

(more…)

 

1988. Laszlo Tokes îl critică pe colegul său Istvan Higyed pentru folosirea limbii române în cadrul bisericii reformate Aprilie 14, 2017


Continui prezentarea documentelor legate de Laszlo Tokes și biserica reformată din România provenind din arhiva care mi-a fost donată anul trecut. Puteți vedea acum o declarație scrisă de Laszlo Tokes în 1988, în care explică poziția sa critică față de preotul reformat din Lugoj Istvan Higyed, care folosise limba română la o întrunire a bisericii reformate. Tălmăcirea documentului a fost făcută de domnul Zoltan Makkai, ziarist la săptămînalul de limbă maghiară „Heti Uj Szo” din Timișoara.

COPIE
Nr. 122/1988

DECLARAŢIE

În cadrul consfătuirii preoţilor din eparhie care a avut loc la Arad în data de 30 septembrie a.c. am formulat un protest faţă de Onoratul preot paroh din Lugoj, Higyed István, care spre deosebire de toţi ceilalţi prezenţi şi-a ţinut prelegerea în limba română în faţa membrilor clerului şi ai conducerii eparhiei. Ca dealtfel întotdeauna şi de data aceasta a folosit limba română nu numai în relaţia cu autorităţile publice dar şi în cazul unei lucrări cu tematică teologică.

În răspunsul formulat Higyed István şi-a exprimat opinia conform căreia este evident că nu provin din zona Banatului, pentru că nu înţeleg că pentru cei născuţi pe aceste meleaguri limba română este „a doua limbă maternă”. (more…)

 

1988. Episcopii reformați din România scriu Alianței Mondiale a Bisericilor Reformate Septembrie 16, 2016


5000pappnagyperret180888

Urmare a Congresului din Portugalia al Comitetului teritorial European al Alianței Mondiale a Bisericilor Reformate, în care a fost criticat regimul ceaușist din România pentru programul de sistematizare a satelor și pentru alte probleme, cei doi episcopi reformați din România, Gyula Nagy (Cluj) și Laszlo Papp (Oradea), au trimis organizației în 18 august 1988 o scrisoare în care declară neîntemeiate pozițiile acesteia. Scrisoarea este în limba engleză, la dosar este și o tălmăcire în română care nu știu cine a făcut-o. Reproduc respectivele documente, cu transcriere în limba română. Anterior am prezentat scrisoarea pe care Alianța Mondială a Bisericilor Reformate a adresat-o lui Nicolae Ceaușescu (linc) și alte materiale în care Alianța Mondială a Bisericilor Reformate se referă la situația din România (linc).

Biserica Reformată din Republica Socialistă România
Nr. 292-1988

Dr. Edmond Perret
Secretar General
Alianța Mondială a Bisericilor Reformate

Dragă domnule secretar general;

18 august 1988

Am citit cu atenție scrisoarea dumneavoastră și materialele însoțitoare în care conducerea Alianței Mondiale a Bisericilor Reformate își exprimă „îngrijorarea cu privire la planul guvernului român de demolare a 7000 de sate”… etc. Am primit deasemeni un extras din procesul verbal al recentei sesiuni a Comitetului teritorial european al Alianței de unde am aflat că s-au prezentat „rapoarte despre situația bisericii reformate din România…” (!?)

În calitatea noastră de episcopi, conducători ai celor două eparhii ale bisericii reformate din România, care cuprind, după cum bine știți, credincioși cetățeni români de naționalitate maghiară, ne simțim obligați să vă atragem atenția asupra unor aspecte legate de conținutul acestor documente.

(more…)

 

Chişinău 1988: Viaceslav Plugaru în dialog cu Simion Musteaţă Iunie 7, 2012


În „Literatura şi Arta” din 27 octombrie 1988 găsim un interviu luat de Viaceslav Plugaru lui Simion Musteaţă, ministru adjunct al învăţămîntului din RSS Moldovenească. Tema interviului o reprezintă adunările publice organizate la Chişinău în acea vreme de cenaclul „Alexei Mateevici”. Reproduc acest interviu:

Şi totuşi: „Curăţire sufletească” sau „naţionalizm”?

interviu-expres cu S. Musteaţă, locţiitor al ministrului învăţămîntului public al RSSM

– Simion Gheorghevici, la 4 septembrie curent, asistînd la şedinţa ordinară a cenaclului „Alexei Mateevici”, l-am auzit cu urechile mele pe tovarăşul Musteaţă, ministru-adjunct al învăţămîntului public, cum le mulţumea cenacliştilor pentru invitaţia la şedinţă, unde „a rămas încîntat”, a simţit, vorba dumnealui, „o adevărată curăţire sufletească” şi nicidecum nu l-am auzit să facă la adresa cenaclului vre-o observaţie critică. Ceva mai încoace am citit cu ochii mei în ziarul „Învăţămîntul Public” din 15 octombrie un material semnat de tovarăşul Musteaţă şi intitulat „Încă o dată despre neformali, despre publicitate…”, în care dumnealui scrie că „… uneori răsună la aceste şedinţe idei nemature, întrucîtva tendenţioase, care contravin internaţionalizmului socialist, prieteniei frăţeşti a popoarelor Uniunii RSS”, că eczistă acolo aspecte „care contravin procesului restructurării, sînt orientate spre aţîţarea patimilor, a sentimentelor naţionaliste şi sînt, pur şi simplu, nelegitime”. Aş vrea să vă întreb: pe care tovarăş Musteaţă să-l credem?

– Vedeţi dumneavoastră, în primul rînd, la cenaclu am vorbit numai despre şedinţa în cauză, la care eram de faţă, iar în articolul din ziar m-am referit la mai multe şedinţe – doar reprezentanţii noştri asistă la toate şedinţele şi apoi ne informează. În al doilea rînd, chiar şi la şedinţa la care am participat au fost cîteva momente…

– De manifestări naţionaliste?

– Poate nu chiar naţionaliste. Hai să zicem aşa: cîteva momente nu chiar frumoase.

– Nu aţi putea să eczemplificaţi?

– De pildă, cînd Anatol Şalaru a citit nişte proverve, pe unele le puteai înţelege şi aşa şi aşa, cum vrei. (more…)

 

1988, Chişinău: Ce se vorbeşte la întrunirile asociaţiilor neformale? Septembrie 9, 2011


În 24 iulie 1988 ziarul „Moldova Socialistă” a publicat articolul lui Vitalie Atamanenco „Averse, reverse şi extremităţi”, în care este criticată activitatea organizaţiilor „neformale” (neînregistrate oficial) din RSS Moldovenească, care formau embrionul mişcării naţionale din Basarabia. Articolul a fost foarte discutat în epocă, fiind reprodus şi de ziarul de limbă rusă „Sovetscaia Moldavia” şi de alte ziare. „Moldova Socialistă” avea să continue în mai multe numere la rînd discutarea problemelor din acest articol. Articolul lui Vitalie Atamanenco reprezintă de fapt poziţia conducerii de partid a RSS Moldoveneşti faţă de mişcarea naţională incipientă din republică. În condiţiile gorbacioviste, comuniştii moldoveni nu mai puteau trimite în închisoare pe „naţionalişti”, dar, deducem din articol, tare le-ar fi plăcut. Unii din liderii mişcării naţionale sînt înfieraţi că au făcut puşcărie în trecut pentru atitudini antisovietice, şi se explică că au primit de fapt ceea ce au meritat. Printre cei criticaţi se numără şi Gheorghe Ghimpu (linc cu film documentar despre acesta), fratele lui Mihai Ghimpu, fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova.

Unul dintre cei vizaţi în articol, Mihail Moroşanu (linc), a dat în judecată pentru defăimare ziarul „Moldova Socialistă” şi a cîştigat procesul, fapt care a fost o încurajare pentru mişcarea naţională basarabeană.

Articolul este lung, în stilul jurnalistic al vremii, dar îl voi reproduce integral fiindcă e un articol istoric cu privire la politica din RSS Moldovenească a anului 1988. Vitalie Atamanenco se arată a fi un jurnalist profesionist, care caută fapte relevante pentru a le înfăţişa cititorilor. Interpretarea pe care o face faptelor e din perspectiva convingerilor sale pro-sovietice, dar faptele sînt înfăţişate corect, fără dezinformări. Cred că astăzi una din cele mai bune căi de a-i omagia pe Gheorghe Ghimpu sau Mihail Moroşanu este republicarea articolului lui Vitalie Atamanenco.

Comentariile mele inserate în textul transcrierii articolului sînt cu litere cursive între paranteze drepte. Am evidenţiat cu litere îngroşate persoanele despre care e vorba în articol. (more…)

 

August 1988 la Chişinău: „Sînt indignată de faptul că la acest cenaclu se vorbeşte numai în limba moldovenească, în centrul oraşului, unde zilnic vin foarte mulţi turişti. Mă miră că miliţia nu întreprinde nimic” Martie 24, 2011


Ne apropiem de aniversarea unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918 stil vechi – linc). În multe oraşe din România se organizează cu acest prilej „Zilele Basarabiei”. Cred că este potrivit să reamintesc atmosfera din Basarabia la începutul mişcării naţionale prilejuită de reformele iniţiate de Mihail Gorbaciov. Voi folosi în acest scop ziarul „Moldova Socialistă” din 13 august 1988, un ziar apropiat conducerii de partid şi relativ ostil mişcării de eliberare naţională care mijise în Basarabia (urmaşul acestui ziar e „Moldova Suverană”, care şi-a păstrat orientarea).

La vremea aceea în Chişinău luase fiinţă cenaclul cultural „Alexei Mateevici” care organiza în fiecare duminică întîlniri publice în centrul oraşului, pe Aleea Clasicilor din parcul de lîngă statuia lui Ştefan cel Mare. Aici se puneau în discuţie problemele legate de politica naţională în RSS Moldovenească, fiind lansate chemări pentru revenirea „limbii moldoveneşti” la alfabetul latin, decretarea acesteia ca limbă de stat în RSS Moldovenească şi recunoaşterea identităţii cu limba română. (more…)