Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

„Pravda” din 26 decembrie 1989: „La Bucureşti au fost răniţi 2 cetăţeni sovietici, şi încă 10 automobilişti sovietici în zona graniţei româno-iugoslave. S-a considerat oportun ca familiile personalului sovietic să fie evacuate – în total în jur de 280 de persoane” martie 31, 2010


Continui prezentarea celor relatate de presa străină despre revoluţia română cu cele apărute în ziarul moscovit „Pravda” din 26 decembrie 1989. Acest ziar relatează pe scurt şi despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, subiect pe seama căruia s-au lansat dezinformări la B1TV şi în ziarul „Adevărul”. Anume, Alex Mihai Stoenescu, „specialistul” de serviciu al mass-mediei dîmboviţene în problemele revoluţiei din 1989, a pretins că evacuarea personalului sovietic din Bucureşti a avut loc în 9 decembrie 1989 (linc), adică înainte de revoluţie, sugerînd astfel că partea sovietică cunoştea în avans evenimentele ce vor urma. După cum am mai arătat pe acest blog, evacuarea sovieticilor din Bucureşti s-a desfăşurat abia în 24 decembrie 1989, cînd în oraş se trăgea intens şi blocul de locuinţe al cetăţenilor sovietici din zona televiziunii ajunsese în zona luptelor. Am prezentat declaraţia unui martor ocular al acestei evacuări – jurnalistul Viaceslav Samoşchin (linc). Ziarul „Pravda” din 26 decembrie 1989 (care trebuie să fie disponibil şi în biblioteci publice din Bucureşti) confirmă spusele lui Samoşchin, relatînd despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, al căror număr este estimat la 280. În facsimilul de mai jos, care cuprinde tot ce a publicat „Pravda” în acea zi despre revoluţia română, partea referitoare la evacuarea sovieticilor din Bucureşti este subliniată cu roşu. (more…)

 

Pravda din 24 decembrie 1989: „Zona luptelor a cuprins şi blocul de locuinţe în care stau familiile colaboratorilor reprezentanţei comerciale sovietice (…) Viaţa oamenilor sovietici, femei şi copii, e în mare pericol” decembrie 3, 2009


Vladimir Vidraşcu, "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea" în decembrie 1989, conform SRI. Sursă foto: http://www.hrpublishers.org/en/

Vladimir Vidraşcu, corespondent Pravda la Bucureşti în 1989 şi "cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea", conform SRI.

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

Virgil Măgureanu, anticaghebistul feroce, sub a cărui conducere SRI l-a demascat pe "cadrul de spionaj" Vladimir Vidraşcu

„Pravda” din 24 decembrie 1989 tratează pe larg subiectul revoluţiei române. Pagina de ziar cu relatări despre revoluţie n-a intrat în întregime în scaner, de aceea a fost scanată din două bucăţi. La îmbinarea celor două bucăţi a rămas o mică nesincronizare, care nădăjduiesc să nu deranjeze prea mult.

Nu prezint traducerea în întregime a materialelor din „Pravda”, ci doar a trei dintre acestea. Anume: Relatarea corespondentului de la Bucureşti Vladimir Vidraşcu, personaj deja cunoscut cititorilor acestui blog, caracterizat în raportul SRI despre revoluţie publicat în 1994, pe vremea cînd SRI era condus de Virgil Măgureanu, drept „cadru de spionaj care şi-a intensificat activitatea” în decembrie 1989. Apoi, o declaraţie a agenţiei TASS (publicată în josul paginii) care se referă la primejdia care plana asupra vieţii cetăţenilor sovietici ca urmare a luptelor „antiteroriste” din Bucureşti. E vorba de un bloc de lîngă televiziune care de ani de zile era repartizat cetăţenilor sovietici care locuiau în Bucureşti, şi care ajunsese în zona luptelor „antiteroriste”. Mai apoi s-a organizat evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, chiar şi Vladimir Vidraşcu a primit sugestia de la ambasadă să-şi evacueze soţia şi copilul, ceea ce dînsul n-a acceptat. Dar subiectul evacuării cetăţenilor sovietici din Bucureşti va fi tratat mai tîrziu pe acest blog. Un al treilea material tradus se referă la un subiect pe care „Pravda” a considerat necesar să-l prezinte mai amănunţit: reacţiile de la Chişinău la evenimentele din România. De restul materialelor se pot bucura vorbitorii de limbă rusă, iar dacă printre ei e vreun voluntar care să ofere traducere în secţiunea de comentarii a acestui articol, n-o să mă supăr. (more…)

 

31 August 1989 – adoptarea legilor despre limba de stat şi grafia latină în RSS Moldovenească august 30, 2009


Legea despre trecerea la alfabetul latin, publicată în "Tinerimea Moldovei" din 6 septembrie 1989

Legea despre trecerea la alfabetul latin („Tinerimea Moldovei” din 6 septembrie 1989)

După „Marea Adunare Naţională” de la Chişinău din 27 august 1989, în care sute de mii de moldoveni ceruseră proclamarea limbii române ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină, în 31 august Sovietul Suprem al republicii (parlamentul) a votat legile care îndeplineau aceste cerinţe. Discuţiile din Sovietul Suprem au avut loc într-o atmosferă tensionată. Încă din 16 august începuseră greve ale muncitorimii rusofone împotriva decretării limbii „moldoveneşti” ca limbă de stat, cerîndu-se acordarea aceluiaşi statut şi limbii ruse. Conform informării făcute de Mircea Snegur în plenul Sovietului Suprem, 116 întreprinderi, cu un efectiv de 80000 de muncitori, intraseră în grevă („Tinerimea Moldovei” din 1 septembrie 1989). Probabil, această intrare în grevă a rusofonilor a contribuit la mobilizarea mai bună a moldovenilor, care au venit în număr mare la „Marea Adunare Naţională”.

Grevele se declanşaseră în practic toate oraşele mai mari ale republicii: Chişinău, Tiraspol, Bender (Tighina), Bălţi, Rîbniţa, Comrat. După unele afirmaţii din presa de limbă moldovenească la care am avut acces (la presa de limbă rusă din Republica Moldova n-am fost abonat în acea vreme, deci relatarea mea suferă din punct de vedere al obiectivităţii din această pricină), dar şi din spusele lui Mircea Snegur în suspomenita informare făcută Sovietului Suprem, în unele cazuri muncitorii erau siliţi să intre în grevă de direcţia fabricilor, alcătuită în mare parte din rusofoni (efect al politicii de cadre sovietice). „Muncitorii unui şir de întreprinderi, bunăoară, de la fabrica de elemente de beton armat (Bender), de la uzina Mezon (Chişinău), de la asociaţia Bendertrans şi de la alte întreprinderi se adresează cu indignare Prezidiului Sovietului Suprem în legătură cu faptul că conducătorii întreprinderilor îi îndeamnă la greve, împiedică exercitarea funcţiilor lor de producţie”, spunea Mircea Snegur, preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, criticînd în cuvîntarea sa şi ziarul „Pravda”, pentru „reflectarea insuficient de obiectivă (…) a evenimentelor care au loc în republica noastră”. (more…)