Continuarea dialogului din 12 februarie 1990 dintre ofiţerii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi viceprimministrul Gelu Voican Voiculescu, reprezentant al preşedintelui Ion Iliescu. Această parte a dialogului a urmat după o pauză de aproximativ 45 de minute.
În cartea „Neliniştea generalilor” (linc), Nicolae Durac, participant la acele discuţii (şi cel care mi-a furnizat înregistrările video), scrie că Gelu Voican, în perioada care nu a fost filmat, „ne sugerează că ar trebui să fim mai direcţi în a-l încrimina pe generalul Militaru”.
Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.
Vezi şi părţile anterioare ale acestui dialog:
– Lista de revendicări a CADA
– În rîndul armatei sînt uscături, oameni care au tras în populaţie. Se ajunge la situaţia din perioada 17-19, cînd s-au vînat familii de cadre
– Cînd a început să se spargă vitrinele, cu fiecare vitrină care cădea, cădea şi o părticică din noi, de spaimă
– Cu revoluţia am pactizat noi, cei care am fost piept în piept. Dar nu au pactizat comandanţii noştri care se erijează în revoluţionari
– Terorişti n-au fost atît de mulţi cît a fost război psihologic. Ne-am împuşcat noi între noi şi aşa am omorît populaţie nevinovată
– De ce nu se spune că securitatea şi miliţia au avut tancuri şi că ei au călcat lumea?
– Generalul Militaru este un om a cărui merite sînt incontestabile
