George Simion anunță retragerea lui Francisc Tobă dintre parlamentarii AUR (video). Pe alt sait al meu, documente1989, găsiți rezoluția Parchetului legată de Francisc Tobă

Unul dintre parlamentarii aleși pe lista AUR la ultimele alegeri este Francisc Tobă, care a fost învinuit pentru fapte săvîrșite la revoluție, la Sibiu. Pe un alt sait al meu, documente1989, am publicat rezoluția Parchetului referitoare la revoluția din Sibiu (linc), prin care se dispune scoaterea de sub urmărire penală a lui Aurel Dragomir și neînceperea urmăririi penale pentru Francisc Tobă. Din rezoluția primită de mine, care conține și o descriere a faptelor din decembrie 1989 de la Sibiu, lipsesc cîteva pagini (din 310 pagini am primit doar 292). Așa am primit documentul, cu pagini lipsă, și ăsta e și motivul pentru care pînă acum nu l-am publicat, deși îl aveam de ani de zile. Acum public ce am fiindcă subiectul Francisc Tobă a devenit de actualitate. Rog cititorii care pot face rost de paginile lipsă să mi le trimită și mie. Motivul neînceperii urmăririi penale pentru Tobă este prescripția.

Șeful AUR, George Simion, a anunțat într-o filmare pe facebook că a hotărît retragerea lui Francisc Tobă dintre parlamentarii AUR. Nu știu exact ce înseamnă asta – Tobă și-a dat demisia și va fi înlocuit cu următorul de pe lista de candidați AUR ori va fi parlamentar, dar AUR nu-l mai recunoaște ca făcînd parte din grupul său parlamentar?

Transcriere înregistrare:

Consiliul Superior al Magistraturii despre dosarul revoluţiei de la Sibiu

Anunţam în luna februarie (linc) că am făcut o plîngere la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la tărăgănarea nejustificată a unui dosar legat de revoluţia din 1989, tărăgănare prin care se poate ajunge la prescrierea faptelor penale săvîrşite.

Plîngerea mea se referea la dosarul revoluţiei de la Sibiu, în care fuseseră învinuiţi mai mulţi ofiţeri, în frunte cu colonelul Aurel Dragomir. Trimis în judecată în 1999, dosarul respectiv a fost restituit la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că la începerea urmăririi penale nu au fost respectate prevederile art. 226 alin. 3 Cod procedură penală, în vigoare la data săvîrşirii faptelor, respectiv a lipsit avizul comandantului militar. Comandantul militar al colonelului Dragomir în decembrie 1989 era Victor Atanasie Stănculescu, la acea vreme el însuşi inculpat într-un proces al revoluţiei din 1989 (la care a fost apoi găsit vinovat şi condamnat la 15 ani închisoare). În plîngere arătam că între timp articolul respectiv din codul de procedură penală a fost anulat, deci nu mai era nici un motiv ca dosarul să nu se reîntoarcă la instanţă. Plîngerea era îndreptată faţă de 4 procurori de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, despre care aveam informaţii că s-au ocupat de dosarul revoluţiei de la Sibiu.

Prin adresa nr. 200/IJ/60/SIP/2010 din 23 iulie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară – Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori, cu o semnătură indescifrabilă, mă anunţă că „urmare efectuării verificărilor prealabile, apreciem că nu se conturează indiciile săvîrşirii vreunei abateri disciplinare, dintre cele prevăzute de art. 99 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

Referitor la parcursul dosarului revoluţiei de la Sibiu, aflu din răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii: