Dezbatere televizată Igor Dodon – Maia Sandu, candidați la președinția Republicii Moldova

Înaintea celui de-al doilea tur al alegerilor pentru președintele Republicii Moldova, cei doi candidați rămași în cursă, Igor Dodon și Maia Sandu, au avut o dezbatere televizată, pe care o puteți urmări mai jos:

Mai citește: Continuă lectura

Republica Moldova. Cum au votat susținătorii lui Plahotniuc? Analiză pe baza rezultatelor din cele 4 sate cu alegeri locale

Oligarhul moldovean Vladimir Plahotniuc, despre care se spune că ar avea o avere de 300 milioane de dolari (linc), este primvicepreședintele principalului partid de guvernămînt din Republica Moldova – Partidul Democrat. Oficial președintele partidului este Marian Lupu, dar mulți jurnaliști și analiști politici de la Chișinău îl consideră pe Plahotniuc adevăratul conducător al partidului. La recentele alegeri prezidențiale respectivul partid a făcut o mișcare surpriză, retrăgîndu-și candidatul, pe Marian Lupu, și declarîndu-și susținerea (linc) către Maia Sandu, în calitate de candidat proeuropean cu cele mai mari șanse.

„Republica Moldova trebuie să-şi continuie parcursul european. (…) PDM a ajuns deja principalul partid care poate menţine Moldova pe calea europeană (…) Interesul național e reprezentat acum de păstrarea cursului proeuropean al țării, realizarea reformelor și modernizarea țării. Republica Moldova are nevoie de un preşedinte proeuropean (…) am pornit de la interesul ca alegerile să fie cîştigate de un candidat proeuropean, indiferent de numele lui. Concluzia e că în turul II candidatul PAS are şanse mai mari să-l învingă pe Igor Dodon (…). Candidatul de dreapta care intră în turul II are nevoie de fiecare vot pe care îl poate atrage ca să iasă cîştigător. Obiectivul PDM nu este pur şi simplu să cîştige o întrecere electorală. Obiectivul PDM este ca alegerile să fie cîştigate de candidatul proeuropean cu cele mai mari şanse în turul II. (…) Pentru a avea o mai mare siguranţă ca alegerile să fie cîştigate de un candidat de dreapta este nevoie de o anumită decizie tactică responsabilă. Avînd în vedere de aceste analize, avînd în vedere obiectivul declarat la începutul campaniei ca Republica Moldova să fie condusă de un candiat proeuropean, împreună cu colegii am luat decizia să mă retrag din cursa electorală”, a declarat Marian Lupu la o conferință de presă în care stătea alături de Plahotniuc. Continuă lectura

Alegerile din Republica Moldova. Igor Dodon și Maia Sandu rămîn pentru turul 2. Șansa Maiei – convingerea celor care nu s-au prezentat la vot în turul 1

Actualizare 2 noiembrie 2016: Rezultatele finale

În Republica Moldova au avut loc alegeri pentru președinte. După centralizarea rezultatelor a 98,32% din secțiile de votare, rezultatele arată astfel:

Igor Dodon (Partidul Socialist) 48,71%. Rezultat final: 680550 voturi (47,98%)

Maia Sandu (Partidul Acțiune și Solidaritate) 37,94%. Rezultat final: 549152 voturi (38,71%)

Dumitru Ciubașenco (Partidul Nostru) 6,03%. Rezultat final: 85466 voturi (6,03%)

Iurie Leancă (Partidul Popular European) 3,13%. Rezultat final: 44065 voturi (3,11%)

Mihai Ghimpu (Partidul Liberal, candidat declarat unionist) 1,81%. Rezultat final: 25490 voturi (1,8%)

Valeriu Ghilețchi (independent) 1,05%. Rezultat final: 15354 voturi (1,08%)

Maia Laguta (independentă) 0,75%. Rezultat final: 10712 voturi (0,76%)

Silvia Radu (independentă) 0,40%. Rezultat final: 5276 voturi (0,37%)

Ana Guțu (Partidul „Dreapta”) 0,17%. Rezultat final: 2453 voturi (0,17%)

Pentru turul doi, va conta mult mobilizarea alegătorilor nehotărîți, care nu s-au prezentat în turul 1. La aceeași prezență la vot, Dodon poate miza cam pe 55% din voturi (votanții lui Ciubașenco îl vor prefera în majoritate pe Dodon). Șansa Maiei Sandu e să convingă să se prezinte la vot un număr mare de alegători care nu s-au prezentat în turul 1.

Prezența la vot în turul 1 a fost 49%.

Alegerile din Chişinău, comparaţie 2011 – 2007

Rezultatele finale ale alegerilor din 5 iunie 2011 (linc) pentru primăria Chişinău arată că Igor Dodon, candidatul comunist, a primit 166232 voturi, adică 48,07%, iar Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal, 160827 voturi, adică 46,51%.

Diferenţa esenţială faţă de alegerile din 2007 a fost prezenţa mult mai mare la vot: 56,47%, faţă de numai 37,17% în 2007, cînd Chirtoacă a cîştigat funcţia de primar. Continuă lectura

Alegerile din Moldova – izbîndă a forţelor necomuniste

Pentru a analiza rezultatele recentelor alegeri din Republica Moldova e folositor să le comparăm cu cele 2 scrutine anterioare, din aprilie şi iulie 2009: Continuă lectura

Rezultatul final al alegerilor din Moldova, comparat cu iulie 2009

Rezultatele finale ale alegerilor din Moldova sînt:

Partidul Comuniştilor 676291 voturi (39,29%), va avea 42 de deputaţi. În iulie 2009 a avut 706732 voturi (44,69%) şi 48 deputaţi.

Partidul Liberal Democrat 505638 voturi (29,38%), va avea 32 deputaţi. În iulie 2009 a avut 262028 voturi (16,57%) şi 18 deputaţi.

Partidul Democrat 218861 voturi (12,72%), va avea 15 deputaţi. În iulie 2009 a avut 198268 voturi (12,54%) şi 13 deputaţi.

Partidul Liberal 171445 voturi (9,96%), va avea 12 deputaţi. În iulie 2009 a avut 232108 voturi (14,68%) şi 15 deputaţi.

Alte formaţiuni, care n-au intrat în parlament: Continuă lectura

Alegerile din Moldova, votul în străinătate

Conform Jurnal de Chişinău (linc), la alegerile moldoveneşti de acum în diaspora au votat 65200 alegători. Din aceştia 919 au votat pe foi A4, care nu se ştie dacă vor fi luate în consideraţie.

În Italia au votat peste 28000 de cetăţeni moldoveni, în România – 9724, Rusia – 4330, SUA – 2778, Spania – 2528, Grecia – 2499, Franţa – 2447.

Voturile din străinătate s-au repartizat astfel: PLDM – peste 31000 de voturi, PL – 16000, PD – 5000, PCRM – 4350 de voturi.

Alegerile din Moldova, rezultate parţiale oficiale

După 97,5% voturi numărate: PCRM – 39,9%, PLDM – 29,0%, PDM – 12,8%, PL – 9,6%, AMN – 2,1%, MAE – 1,2%, PUM – 0,9%. Mai sînt de centralizat numai voturi din Chişinău şi diasporă.

După 95,4% voturi numărate: PCRM – 40,51%, PLDM – 28,66%, PDM – 12,90%, PL – 9,33%, AMN – 2,1%, MAE – 1,2%, Partidul Umanist – 0,9%.

După 94,6% voturi numărate: PCRM – 40,7%, PLDM – 28,5%, PDM – 13,0%, PL – 9,2%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%. Mai sînt de centralizat voturi din diasporă, Chişinău (cele mai multe – cam un sfert din voturile chişinăuenilor n-au fost încă centralizate), Găgăuzia, Criuleni, Cahul şi Hînceşti.

După 93,4% voturi numărate: PCRM – 41,02%, PLDM – 28,29%, PDM – 13,03%, PL – 9,02%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%.

După 92,4% voturi numărate: PCRM – 41,1%, PLDM – 28,2%, PDM – 13,1%, PL – 8,9%, AMN – 2,1%, MAE – 1,3%, Partidul Umanist – 0,9%. Mai sînt de centralizat voturi din diasporă, Chişinău, Hînceşti, Dubăsari, Ştefan Vodă, Criuleni, Cahul şi Găgăuzia.

După 45% voturi numărate: PCRM – 41,8%, PLDM – 27,4%, PDM – 13,4%, PL – 8,4%, AMN – 2,2%, MAE – 1,5%, Partidul Umanist – 1,0%. S-au centralizat 100% din rezultatele în raionul Ocniţa (tradiţional procomunist), dar numai 9,4% din rezultatele raionului Taraclia (deasemeni tradiţional procomunist, cu minoritate bulgară).

După 30,0% voturi numărate: PCRM – 43,9%, PLDM – 26,0%, PDM – 12,8%, PL – 8,2%, AMN – 2,3%, MAE – 1,5%, Partidul Umanist – 1,0%

După 20,3% voturi numărate: PCRM – 45,4%, PLDM – 24,4%, PDM – 13,0%, PL – 7,7%, AMN – 2,5%, MAE – 1,6%, Partidul Umanist – 1,0%

După 19,5% voturi numărate: PCRM – 45,7%, PLDM – 24,1%, PDM – 13,3%, PL – 7,4%, AMN – 2,5%, MAE – 1,5%.

După numărarea a 15,6% din voturi: PCRM 46,5%, PLDM 23,6%, PDM 13,5%, PLM 6,8%, AMN 2,5%, MAE 1,7%

După numărarea a 4% din voturi: PCRM 50,0%, PLDM 21,7%, PDM 12%, PLM 6,5%, Alianţa Moldova Noastră 3,5%, Mişcarea Acţiunea Europeană 1,4%, restul sub 1%.

Alegerile din Moldova, exit-polluri

Conform sondajelor de la ieşirea de la urne, alianţe anticomunistă va avea 64 sau 65 de deputaţi, adică destul pentru a alege preşedintele republicii.

4 partide au trecut pragul electoral: Partidul Comuniştilor (Vladimir Voronin), Partidul Liberal-Democrat (Vladimir Filat), Partidul Liberal (Mihai Ghimpu) şi Partidul Democrat (Marian Lupu). Alianţa „Moldova Noastră” condusă de Serafim Urechean şi care făcea parte din Alinaţa pentru Integrare Europeană alături de PLDM, PLM şi PDM, se pare că nu va intra în parlament.

Două sondaje au fost făcute, rezultatele lor diferă substanţial mai ales în ceea ce priveşte scorul Partidului Comuniştilor şi cel al Partidului Liberal, dar tendinţa generală care arată o înfrîngere a comuniştilor se vede la amîndouă.

Rezultatele exit-pollurilor sînt:
CBS-Axa: PCRM 33,80%, PLDM 32,20%, PDM 14,10%, PLM 10,20%, ceea ce ar însemna 64 deputaţi necomunişti şi 37 comunişti
IRES: PCRM 26%, PLDM 34,4%, PDM 15,1%, PLM 15,6%

Exit-pollurile n-au inclus votul de peste hotare, care, după cum a fost în trecut, inclusiv sub guvernarea comunistă, este majoritar anticomunist.

Alegerile din Moldova

Actualizare: Conform rezultatelor preliminare, prezenţa la vot a fost de 59,1%. În 4 secţii de votare din străinătate (Paris, Padova, Roma şi Bologna) alegerile au fost prelungite pentru 2 ore, pentru a se îngădui să voteze celor care au venit acolo.
Cea mai mare prezenţă – la Basarabeasca (73,03%). La Chişinău prezenţa a fost 64,92%, la Bălţi 58,7%. Cea mai mică prezenţă în Găgăuzia (52,16%) şi Leova (53,89%).

Actualizare: Pînă la ora 18 au votat 54,95% din alegători
Cea mai mare prezenţă: Basarabeasca 69,54%.
La Chişinău au votat 59,14%, la Bălţi 53,21%. Cea mai slabă prezenţă la vot a fost în Găgăuzia (47,93%) şi în Floreşti (49,02%).
La unele secţii de votare din străinătate: Moscova, Paris, Padova, Bologna, n-au ajuns buletinele de vot tipărite şi se votează pe foi A4 pe care se trece numele candidatului ales şi se pune ştampila secţiei de votare! Nu este sigur că Curtea Constituţională va accepta valabilitatea acestor voturi exprimate pe foi A4, spune „Jurnal de Chişinău” (linc).

Actualizare: Pînă la ora 15,00, prezenţa a fost de 41,87%.
Cea mai mare prezenţă: Basarabeasca 59,19%. Prezenţă mare a fost la Donduşeni (51,90%), Teleneşti (49,94%), Şoldăneşti (49,31%)
Cea mai slabă prezenţă: Chişinău 34,61% – fief proromânesc. Prezenţă slabă de asemenea în Găgăuzia (36,73%) şi Bălţi (38,48%) – acestea două fiefuri proruseşti.

Pînă la ora 12,00 prezenţa la vot a fost de 22,46%.
Prezenţa cea mai mare a fost în raionul Basarabeasca – 36,8%
La Chişinău, fief al partidelor pro-româneşti, prezenţa la vot a fost mică – 9,74%.