Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1989. Rezistență la introducerea alfabetului latin în RSS Moldovenească august 28, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a votat legile legate de adoptarea alfabetului latin pentru limba „moldovenească” și proclamarea acesteia ca limbă de stat. Dar și înainte de adoptarea legii diferiți entuziaști începuseră să folosească alfabetul latin în inscripții publice. Acțiunea a avut de înfruntat și opoziție, iar săptămînalul „Literatura și Arta” de la Chișinău relata despre situații în care cei care susțineau aceste revendicări ale mișcării naționale aveau de înfruntat prigoana șefilor. De pildă, în numărul din 6 iulie 1989, la rubrica „De joi pînă joi” citim articolul lui Boris Vieru „Două cazuri de persecuție”. Situații asemănătoare găsim și în articolul „Grafia latină în viziunea unor șefi” a lui Alexandru Donos, apărut în „Literatura și Arta” din 17 august 1989. Reproduc aceste articole.

Două cazuri de persecuție

Deși evoluția evenimentelor din ultima jumătate de an ne arată limpede și fără putință de echivoc că singura și cea mai fermă dorință a moldovenilor este aceea de a deveni, în sfîrșit, stăpîni în propria casă, de a restabili în drepturi tot ceea ce li s-a luat cu forța – limba maternă, alfabetul latin, culorile drapelului național, istoria, etc., – deși însăși conducerea republicii manifestă înțelegere și chiar ia anumite măsuri pentru satisfacerea acestor năzuințe, tot mai dese sînt sesizările din partea unor oameni persecutați anume pentru promovarea idealurilor naționale sau pentru libera și deschisa ecsprimare a opțiunilor lor. Iată doar două cazuri.

I

Nicolae Gonța, șofer la coloana auto nr. 2801, și-a asumat recent inițiativa de a scrie pe furgoneta cu care deservea sectorul realizări de la fabrica de concentrate alimentare următoarele: „Produse alimentare”, „Moldova”. Crinii latini, vorba lui Grigore Vieru, atît de mult a displăcut, ca să nu zicem altfel, tovarășilor G. P. Aftemiciuc, șeful coloanei, și N. C. Aleinov, directorul general al asociației „Chișinevtrans 3”, încît lui Nicolae Gonța i s-a interzis să iasă cu mașina din garaj și i s-a indicat cu strășnicie să șteargă imediat respectivele inscripții.

Cu toate că Nicolae Gonța a pierdut o zi de muncă, cu toate că și a doua zi a reușit să ajungă la servici – fiind repartizat deja la altă întreprindere! – abia la ora 11,00, dumnealui a refuzat categoric să le șteargă. Mai mult decît atît, la adunarea sindicală (a doua zi dimineața, ora 7,00), la care a fost prezent și subsemnatul, în apărarea lui Nicolae Gonța și a alfabetului latin s-au ridicat mai mulți conducători auto. La toate argumentele lor, însă, directorul general avea un singur răspuns: „Este zacon, tovarăși! Dacă Gonța nu șterge ceea ce a scris, îl vom pedepsi, îl vom concedia!”.

Uite-așa! Tov. Aleinov nu-i păsa că a încălcat contractul cu fabrica de concentrate (șefa sectorului realizări cu care am luat legătura, ne ruga cu lacrimi în ochi să intervenim pentru a i se reîntoarce furgoneta: era sfîrșitul lunii și nu avea cu ce transporta produsele alimentare la magazine), tov. Aleinov nu-i păsa că Nicolae Gonța a staționat aproape o zi și jumătate, dumnealui avea un singur scop: să-l învețe minte pe acest „naționalist” și, odată cu el, pe acest buclucaș alfabet latin. De aceea, furgoneta, destinată special pentru transportarea produselor alimentare, este repartizată la o întreprindere care, pur și simplu, a refuzat categoric s-o folosească. Șefii de acolo, gospodari fiind, și-au dat seama că nu pot transporta cu dînsa ciment sau scînduri, sau mai știu eu ce. (more…)

 

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic august 25, 2017


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan. (more…)

 

1989. Dosare penale şi greve ale foamei în RSS Moldovenească iunie 8, 2015


LA080689_1După cum cititorii mai vechi ai blogului sînt deja obişnuiţi, în paralel cu evenimentele din 1989 din România prezint şi evenimentele din Basarabia. La pagina RSS Moldovenească 1988-1990 se pot găsi o mulţime de articole care prezintă evoluţia situaţiei din Moldova Sovietică a acelei vremi. Acum prezint nişte articole apărute în săptămînalul chişinăuan „Literatura şi Arta” din 8 iunie 1989 cu privire la dosarele penale pe care puterea sovietică le întocmise unor activişti ai mişcării naţionale moldoveneşti. Dosarele penale erau urmarea întîmplărilor din 12 martie 1989 despre care puteţi afla amănunte în articolele:
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Anecsă la un dosar penal

Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” a primit multe scrisori în care cititorii îşi ecsprimau indignarea în legătură cu ţinerea în închisorile din republică, timp de peste două luni a cîtorva cetăţeni vinovaţi doar de faptul că împreună cu alte mii de persoane au luat parte la mitingul paşnic neautorizat din 12 martie a.c. Declaraţii de protest cu această ocazie s-au făcut auzite în cadrul ultimelor întruniri ale cenaclului „A. Mateevici”, ca şi la mitingurile autorizate ale mişcării democratice pentru susţinerea restructurării. În seara zilei de 13 mai a.c. N. Demidenco, procurorul republicii, prin intermediul unei emisiuni televizate transmise în direct, a răspuns la o serie de întrebări ale telespectatorilor. Printre acestea a fost şi întrebarea: „Cînd vor fi eliberaţi deţinuţii Vîrtosu, Calistru, Popa, Smolianchin şi alţii care sînt închişi de atîta timp fără a fi deferiţi unei judecăţi publice?”. În loc să dea un răspuns direct la întrebarea pusă, procurorul republicii a ţinut să prezinte telespectatorilor o peliculă video, filmată la 12 martie, ce ne demonstrează secvenţe de la demonstraţia publică din piaţa Biruinţei şi din faţa clădirii CC al PCM [Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei]. Ce ne-a arătat pelicula comentată de N. Demidenco? Cîţiva inşi, printre care se afla Vîrtosu şi Smolianchin, căutau cu orice preţ să străbată la tribuna de lîngă monumentul lui V. I. Lenin de pe piaţa Biruinţei pentru a vorbi, probabil, în faţa mulţimii adunate aici. Deoarece miliţia le îngrădise calea spre tribună, ei au încercat s-o asalteze din partea opusă, suindu-se direct pe brîul de piatră, ca să fie văzuţi şi auziţi de lume. Cazul este ieşit din comun, desigur, şi nu constituie o comportare cumsecade din partea demonstranţilor. O altă secvenţă a peliculei ni-i arată pe participanţii la miting apropiindu.se de clădirea CC al PCM, vedem învălmăşeala care s-a produs aici, deoarece suprafaţa din faţa blocului e mică şi nu-i încăpea pe toţi. Tot aici observăm că anume cineva dintre demonstranţi este acela care a oprit lumea ca să nu intre în clădire. Prin urmare, scopul acestei mulţimi nu era de a lua cu asalt clădirea CC al PCM, cum încearcă să afirme unii, ci de a invita conducerea la un dialog deschis. (more…)

 

Un sfert de veac de la revenirea scrierii cu alfabet latin în RSS Moldovenească. Numărul de gazetă cu alfabet latin „îl ţineam cu mîinile tremurînde şi, de emoţie, îmi curgeau lacrimile” august 27, 2014


LA240889_Donos_Renastereaconstiintei1LA240889_Donos_Renastereaconstiintei2În august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti a adoptat legile despre decretarea „limbii moldoveneşti” ca limbă de stat a republicii şi revenirea la alfabetul latin. M-am mai referit pe acest blog la respectivele evenimente (vezi pagina RSS Moldovenească 1988-1990).

Voi prezenta acum, spre amintirea evenimentelor din urmă cu un sfert de veac, articolul „Renaştere a conştiinţei” publicat de Alexandru Donos în „Literatura şi Arta” din 24 august 1989, articol care relatează scrisorile primite la redacţie în urma publicării experimentale a săptămînalului „Literatura şi Arta” în alfabet latin. Am scanat articolul din 3 bucăţi, pot fi probleme grafice la îmbinarea pe pagina de blog. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Comentariul redacţiei: Restructurarea, transparenţa, democratizarea vieţii, pe care le trăim astăzi, au trezit poporul din somnul letargic al vremurilor de teroare, minciună şi stagnare. Acest fapt ni-l dovedeşte şi sumedenia de răvaşe sosite în ultimul timp la redacţie din satele şi oraşele Republicii. E destul să spunem că în primele 7 luni ale a[nului] c[urent] săptămînalul a primit 7466 de scrisori, adică de 5 ori mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. (more…)

 

Chişinău, 1989. Hărţuiri judiciare februarie 21, 2014


LA230289_procese1LA230289_procese2Am mai publicat pe acest sait articole despre situaţia existentă în Basarabia în perioada gorbaciovistă (vezi pagina RSS Moldovenească 1988-1990). Un nou articol pe această temă acum, scris publicat de Alexandru Donos în 23 februarie 1989 în săptămînalul „Literatura şi Arta”, care era cea mai importantă publicaţie care susţinea în acei ani mişcarea naţională din Republica Moldova. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat cîteva explicaţii ale mele.

Lecţie de democraţie?
(ce se întîmplă duminicile la Chişinău)

Un şir de cititori ne-au reproşat că în numărul trecut al săptămînalului i-am condamnat pe nedrept pe cei ce-şi cer în văzul tuturora drepturile legitime în consens cu imperativele restructurării. Într-adevăr, poate că am fost prea categoric la acest capitol, descriind o parte a incidentului de la 12 februarie din piaţa Biruinţei, al cărui martor am fost fără să vreau. Vorba e că un grup format din peste o sută de persoane (cifra a fost numită în presă, la radio şi la televiziune) a venit la monumentul lui V. I. Lenin scandînd o serie de lozinci legate de actualitate şi problemele zilei (dar nu lozinci cu caracter instigator, cum scrie ATEM-ul [Agenţia Telegrafică Moldovenească, agenţie de presă oficială a guvernului RSS Moldoveneşti]). Împrăştiind grupul de cetăţeni, detaşamente de miliţieni au reţinut o serie de persoane, 18 dintre care au fost deferite judecăţii, ce a avut loc la 17 februarie a.c. ATEM-ul, care a trimis la acest proces judiciar patru corespondenţi ai săi,, s-a străduit să facă o informaţie operativă, care a fost publicată de acum în ziarele republicane. Vom ecspune şi noi mai jos decizia judiciară, însă înainte de aceasta ţinem să precizăm că în comunicarea oficială apărută abia la 17 februarie în ziarul „Chişinău. Gazeta de seară” sîntem informaţi că de pe urma măsurilor luate de miliţieni nimeni n-a avut de suferit. La judecătorie, însă, cîţiva cetăţeni dintre cei reţinuţi au declarat şi au prezentat acte ale ecspertizei medicale, precum că li s-au pricinuit diferite traume, arsuri în regiunea feţei sau leziuni corporale. Depoziţiile referitoare la brutalitate şi pricinuirea leziunilor au fost ecspediate de către judecătorie procurorului pentru a fi controlate şi a se lua măsurile de rigoare.

Deci, iată decizia judecătoriei populare a raionului Frunze. Cazurile celor 18 persoane trase la răspundere administrativă au fost eczaminate separat de către patru judecători. Dosarele a patru cetăţeni (între care erau şi două femei) au fost clasate (precraşenî), dar nu suspendate (priostanovlenî), cum scrie presa, deoarece s-a dovedit că au nimerit întîmplător în piaţă. Alte două persoane au fost preîntîmpinate [avertizate]. Nouă cetăţeni, însă, au fost amendaţi (de la 20 pînă la 100 de ruble fiecare), iar unuia şi anume lui M. V. Moroşanu, inginer principal la Institutul de proiectări tehnologice „Tehstroiproect”, i s-a prescris muncă de corecţie pe un termen de două luni cu reţinere a 20 la sută din salariu. De fapt, M. V. Moroşanu se afla în acelaşi grup, întocmindu-i-se la început un proces verbal asemănător cu celelalte, care i-a şi fost adus la cunoştiinţă. Peste două zile cineva dintre şefi (stilul administrativ de comandă mai acţionează) a dat indicaţie de a se face cu aceeaşi dată încă un proces verbal, precum că Moroşanu ar fi opus nesubordonare cu rea voinţă lucrătorilor miliţiei şi deci să i se intenteze un proces mai aspru. Acel şef, însă, nu ştia, probabil, că M. V. Moroşanu are numai mîna stîngă, cu care nu putea nici într-un caz să se împotrivească celor cîţiva miliţieni ce l-au reţinut. În timpul şedinţei judiciare s-a stabilit că el n-a opus rezistenţă lucrătorilor miliţiei, ci doar şi-a ecspus deschis indignarea în legătură cu metodele brutale de reţinere a cetăţenilor. (more…)

 

12 februarie 1989: Miting neaprobat la Chişinău februarie 15, 2012


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 16 februarie 1989 Alexandru Donos relatează despre mitingul din 12 februarie care avusese loc la Chişinău. Reproduc acest crîmpei din istoria anului 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicaţiile mele pentru unele cuvinte folosite cu alt înţeles la Chişinău decît în România.

Un miting nesancţionat [neaprobat] şi atitudini nesancţionate?
(reflecţii strict subiective)

Duminica trecută m-am dus la teatrul „Luceafărul” să cumpăr bilete la spectacolul „A cincea lebădă”, ce urma să aibă loc în acea seară. Deşi era ora 13 şi 30 de minute, casa de bilete (a cărei zi de lucru conform graficului afişat pe uşă începe la ora 13,00) era închisă. Pe aceeaşi uşă era prinsă o foiţă pe care scria: „Biletele se vor vinde la ora 16,00”. M-am întors înapoi spre casă. Cînd am ajuns în Piaţa Biruinţei am devenit, fără să vreau, martorul unui caz ieşit din comun. Dinspre monumentul lui Ştefan cel Mare venea un grup impunător de oameni. În faţa lui era un detaşament de miliţieni care încerca să oprească torentul, dar fără rost. Lumea a împins această barieră vie pînă în faţa monumentului lui V. I. Lenin, unde s-a oprit, s-a îndreptat cu faţa spre tribună şi a început a scanda lozincile: „Vrem dreptate!”, „Jos migraţia!”, „Trăiască Gorbaciov!”, „Limbă de stat!”, „Alfabet latin!”. Peste aprocsimativ cinci minute din megafoanele instalate în piaţă a răsunat următorul anunţ: „Stimaţi tovarăşi, mitingul de astăzi n-a fost sancţionat [aprobat]! Vă rugăm să părăsiţi piaţa! În caz contrar vor fi luate măsuri în conformitate cu legile în vigoare!”. Anunţurile au fost repetate de cîteva ori în limbile moldovenească şi rusă, răsunînd atît de tare, încît au fost auzite de locuitorii din apropiere, care au venit să vadă ce s-a întîmplat. Lumea scanda şi nu se mişca din loc. Apoi de cei care scandau s-a apropiat un autobuz. Miliţienii împreună cu persoane îmbrăcate în civil înşfăcau pe cîte unul din mulţime, tîrîndu-i şi împingîndu-i cu forţa în maşină. Pietonii care treceau întîmplător s-au oprit pe ambele părţi ale pieţei. La vederea acestui tablou îngrozitor ei au început să fluiere, să ţipe. Pomenindu-se într-o asemenea situaţie miliţienii au încetat să mai înşface oameni din mulţimea adunată, însă autobuzul cu cei reţinuţi dovedise [apucase] să părăsească piaţa. Cele întîmplate au fost filmate şi fotografiate de cîteva persoane apărute aici ca la comandă. (more…)

 

26 februarie 1989 la Chişinău. „Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii „sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă” februarie 25, 2011


Prima zonă din spaţiul românesc în care, în contextul reformelor iniţiate de Mihail Gorbaciov, au început mişcări de stradă, a fost Basarabia. Azi, pe baza săptămînalului „Literatura şi Arta” din 3 martie 1989, reamintesc evenimentele din 26 februarie 1989 de la Chişinău. Am scanat rubrica „De joi pînă joi” din acest ziar, iar pentru că nu a intrat în întregime în scaner, facsimilul e din 2 părţi, care nu se îmbină perfect. Se poate totuşi citi cele scrise în ziar. La vremea aceea în Republica Sovietică Moldovenească se folosea alfabetul chirilic. Pentru cei care nu-l cunosc, prezint mai jos şi o transcriere. Intervenţiile mele în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Prima relatare aparţine lui Ion Caţaveică: (more…)