Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

SSRMLÎRC discută „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr de a se ocupa de „dosarul revoluției” aprilie 15, 2019


În contextul trimiterii în judecată a „dosarului revoluției”, pe saitul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC) a apărut un comunicat (linc) iscălit de domnul secretar de stat Laurențiu Florian Coca (fost senator PSD 2008-2016) în care, citîndu-se concluzia unor organizații neguvernamentale nenominalizate, se contestă „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr pentru a se ocupa de acest dosar. În comunicat se arată că SSRMLÎRC a primit „numeroase solicitări de a-și exprima oficial poziția” în „cazul Lazăr”. Dintre cei care au trimis aceste numeroase solicitări sînt amintite 2 persoane, respectiv profesorul Man Nistor din Tîrgu Mureș și Octav Bjoza, subsecretar de stat la SSRMLÎRC și președinte al asociației foștilor deținuți politici. Este de menționat că a existat o cerere de destituire a lui Augustin Lazăr și de la Teodor Mărieș (linc), președintele asociației „21 Decembrie 1989” din București, dar aceasta nu este menționată în comunicatul SSRMLÎRC. În comunicat se mai amintește că s-au mai primit mesaje de la membri ai Colegiului Consultativ al Revoluționarilor (persoanele din acest colegiu au fost numite prin ordin al secretarului de stat Laurențiu Coca în 13 februarie 2019 – linc), dar formularea este ambiguă, nu este limpede dacă acele mesaje se referă la Augustin Lazăr și dosarul revoluției ori la scopurile generale ale SSRMLÎRC. În final se face un apel „la organele abilitate în vederea cercetării faptelor procurorului Augustin Lazăr” și se dau recomandări Societății Timișoara. Redau în continuare, în întregime, comunicatul respectiv: (more…)

 

Doina Cornea și fiul acesteia, pe lista celor care au cerut drept la indemnizații de noiembriști brașoveni din 1987. Lista finală a cererilor depuse iulie 6, 2015


„România Liberă” din 9 ianuarie 1990

„România Liberă” din 9 ianuarie 1990

Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC) a dat publicității lista finală a celor care au cerut recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987 (linc), conform OUG 95/2014 (linc).

Anterior respectivei ordonanțe de urgență, care a fost deja aprobată de Senat (linc) dar este încă în dezbateri la Camera Deputaților, noiembriștii brașoveni din 1987 primeau (de fapt, mai primesc și anul ăsta) o indemnizație lunară de aproximativ 2000 lei cu aprobarea direcțiilor județene de muncă și protecție socială. OUG 95/2014 a impus obligația persoanelor respective să ceară recunoașterea calității de noiembrist brașovean din 1987 de la SSRMLÎRC, în răstimp de 120 de zile de la apariția ordonanței în Monitorul Oficial, adică pînă în 24 iunie 2015. Răstimpul respectiv este de decădere (art. II alin. 3 din OUG 95/2014). Cei care nu au depus cereri la timp la SSRMLÎRC își vor pierde începînd cu 2016 drepturile prevăzute de legea 341/2004, inclusiv indemnizația lunară (dacă nu cumva la Camera Deputaților OUG 95/2014 va suferi schimbări).

Conform art. 19 din Legea 341/2004, după cum a fost modificat de art. I pct. 23 din OUG 95/2014, are calitatea de „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” cel care dovedește cu înscrisuri oficiale că a fost privat de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări care au avut una din urmările: stabilirea domiciliului obligatoriu, strămutarea în altă localitate ori deportarea. Drepturi conform legii primesc și cei care au calitatea de „soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987” în cazul în care au fost supuși la „presiuni, din partea securității sau a miliției, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soțul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu”. Tot legea 341/2004 prevede drepturi și pentru „urmași ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987”. Am fost cam nedumerit de existența acestui text legal, căci din ceea ce citisem despre revolta brașoveană din 1987 (de pildă cartea „Ziua care nu se uită” de Marius Oprea și Stejărel Olariu, editura Polirom, 2002) nu găsisem menționată nici o persoană care ar fi fost ucisă în noiembrie 1987 la Brașov, fapt care ar fi fost necesar de menționat în lucrări de specialitate consacrate anume acestui subiect. Observ pe lista publicată de SSRMLÎRC o singură persoană care cere recunoașterea titlului prevăzut de art. 18 alin. 1 lit. c), adică de urmaș de persoană care a decedat în urma revoltei brașovene, anume Vuple (să fie eroare materială – Vulpe?) Pavel cu domiciliul în Brașov. Așadar, trebuie să fi existat și cineva ucis la Brașov în noiembrie 1987, al cărui urmaș este acest Vuple Pavel. Istoriografia românească pe subiectul noiembrie 1987 trebuie corectată. (more…)

 

Braşovenii din noiembrie 1987 ianuarie 17, 2014


Brasovenii_RL090190Imediat după revoluţia din decembrie 1989, presa s-a ocupat şi de mişcarea muncitorească de la Braşov din noiembrie 1987. 61 de persoane au fost condamnate după acea răscoală la pedepse cu executare la locul de muncă. Alte cel puţin 2 persoane au primit pedepse cu suspendare. „România Liberă” din 9 ianuarie 1990 publică o listă cu 74 de persoane (de fapt, 73, fiindcă Năstase Dumitru e trecut de 2 ori) care au fost pedepsite după respectiva răzmeriţă a braşovenilor cu repartizarea la alte locuri de muncă (în general, din alte oraşe, dar sînt şi 7 cazuri la care sînt indicate întreprinderi tot din Braşov, inclusiv actualul preşedinte al asociaţiei „15 noiembrie 1987”, Florin Postolachi). Ulterior, „România Liberă” din 12 ianuarie 1990 completează lista respectivă cu încă 10 persoane care fuseseră omise în lista iniţială. În total 83 de persoane.

După includerea braşovenilor din 1987 în Legea 341/2004 a revoluţionarilor, fapt care a dat celor care au avut de suferit în urma reprimării răzmeriţei din noiembrie 1987 drept la indemnizaţie ca şi pentru revoluţionarii din 1989, s-a înregistrat o creştere spectaculoasă a numărului celor despre care s-a descoperit că au suferit în urma acelor evenimente. Casa de Pensii comunica (linc) că în august 2012 au fost 217 persoane beneficiare de indemnizaţii conform prevederilor legale legate de revolta muncitorească de la Braşov din noiembrie 1987. Numărul total a putut înregistra o creştere de atunci, căci data limită de depunere a dosarelor pentru recunoaşterea calităţii de luptător braşovean din noiembrie 1987 a fost 31 decembrie 2012, conform Legii 178/2012 (linc). De precizat că, dacă indemnizaţiile luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite nu se mai plătesc, măsura nu a afectat noiembriştii braşoveni din 1987 care primesc în continuare indemnizaţii. Redau articolele din ziar care pomenesc numele braşovenilor prigoniţi după 1987. Dau mai jos lista acestora (în paranteză întreprinderile la care au fost surghiuniţi), ţinînd cont şi de corecturile apărute în „România Liberă” din 12 ianuarie 1990. Am rearanjat lista pentru a respecta ordinea alfabetică. Comentariile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Lista luptătorilor braşoveni din noiembrie 1987, cum era ea în ianuarie 1990 (more…)