Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Dosarul revoluției: „Au fost trimise în judecată persoane ale căror conduite au fost constatate în intervalul 22-31 decembrie 1989” septembrie 9, 2019


Avînd drum prin București, m-am prezentat din proprie inițiativă la Parchetul General, pentru a vedea dacă nu există vreo comunicare pentru mine legată de dosarul revoluției, în care am calitatea de parte vătămată. Știam de la alte persoane, timișoreni răniți sau urmași ai celor decedați în revoluție, că au primit acasă hîrtii precum că s-a încercat să li se comunice niște acte legate de dosar, dar n-au fost găsiți acasă, așa că se pot deplasa la București să-și ridice actele, și dacă nu se prezintă în cîteva zile se consideră actele comunicate. Asta-i ceva tipic la procese penale, am pățit-o și eu în alte cazuri, cînd în loc să mi se pună în cutia poștală ce anume trebuie să mi se comunice, mi se pune o hîrtie că n-am fost găsit acasă și să mă prezint singur la instanță să-mi ridic actele. În unele cazuri știu sigur că eram acasă la momentul respectiv. Poștașul sau cine o fi fost însărcinat cu comunicarea ar fi trebuit doar să sune la interfon, dar n-a făcut-o. S-o fi gîndit omul că dacă mă găsește acasă trebuie să urce pînă la etaj să-mi comunice actele și îi era prea lene pentru așa ceva. Prin urmare a fost mai simplu să pună o hîrtie că nu m-a găsit acasă și să mă duc eu la instanță (în București) să-mi ridic actele.

Cunoscînd procedura standard a Poștei Române (sau a firmei care se ocupă cu comunicarea actelor de la instanțe – nu știu sigur că e Poșta), mă gîndesc: nu mai aștept să-mi vină în cutia poștală hîrtie că nu m-au găsit acasă, ci, fiindcă tot aveam drum la București, merg eu la Parchet să-i întreb dacă au ceva pentru mine. Și aveau comunicarea pe care o pun alăturat, unde adresa mea e trecută greșit – Calea Aradului 15, deși eu niciodată n-am locuit acolo și nici n-am indicat această adresă undeva. Fiindcă adresa era greșită, nu ajunsese la mine nici măcar comunicarea că n-am fost găsit acasă. (more…)

 

Rechizitoriul în procesul mineriadei din 1990 (10). Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990 iulie 4, 2019


Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi primele 9 părți ale rechizitoriului:
– Inculpații și obiectul cauzei
– Date privind contextul general al cauzei
– Manifestația din Piața Universității
– Starea de fapt (8-12 iunie 1990)
– Starea de fapt. Intervenția din dimineața de 13 iunie, Atacul asupra Institutului de Arhitectură și atacul muncitorilor de la IMGB
– Starea de fapt. Evenimentele petrecute în după-amiaza zilei de 13 iunie 1990 la Poliţia Capitalei, sediul Serviciului Român de Informaţii, sediul Ministerului de Interne, Televiziunea Română, Romarta Copiilor
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale (județele Alba, Argeș, Bacău, Brașov, Buzău, Călărași, Dîmbovița, Galați, Giurgiu)
– Starea de fapt. Organizarea şi deplasarea la Bucureşti a muncitorilor din diferite centre industriale, precum şi a minerilor din bazinele carbonifere (jud. Gorj, Hunedoara, Olt, Prahova, Teleorman)
Starea de fapt. Sosirea muncitorilor și minerilor în Capitală și acțiunile desfășurate de aceștia în zilele de 14-15 iunie 1990

7. Unităţile în care au fost reţinute persoanele ridicate de mineri alături de forţele de ordine, în zilele de 14 şi 15 iunie 1990 (more…)

 

SSRMLÎRC discută „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr de a se ocupa de „dosarul revoluției” aprilie 15, 2019


În contextul trimiterii în judecată a „dosarului revoluției”, pe saitul Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC) a apărut un comunicat (linc) iscălit de domnul secretar de stat Laurențiu Florian Coca (fost senator PSD 2008-2016) în care, citîndu-se concluzia unor organizații neguvernamentale nenominalizate, se contestă „probitatea etică” a procurorului general Augustin Lazăr pentru a se ocupa de acest dosar. În comunicat se arată că SSRMLÎRC a primit „numeroase solicitări de a-și exprima oficial poziția” în „cazul Lazăr”. Dintre cei care au trimis aceste numeroase solicitări sînt amintite 2 persoane, respectiv profesorul Man Nistor din Tîrgu Mureș și Octav Bjoza, subsecretar de stat la SSRMLÎRC și președinte al asociației foștilor deținuți politici. Este de menționat că a existat o cerere de destituire a lui Augustin Lazăr și de la Teodor Mărieș (linc), președintele asociației „21 Decembrie 1989” din București, dar aceasta nu este menționată în comunicatul SSRMLÎRC. În comunicat se mai amintește că s-au mai primit mesaje de la membri ai Colegiului Consultativ al Revoluționarilor (persoanele din acest colegiu au fost numite prin ordin al secretarului de stat Laurențiu Coca în 13 februarie 2019 – linc), dar formularea este ambiguă, nu este limpede dacă acele mesaje se referă la Augustin Lazăr și dosarul revoluției ori la scopurile generale ale SSRMLÎRC. În final se face un apel „la organele abilitate în vederea cercetării faptelor procurorului Augustin Lazăr” și se dau recomandări Societății Timișoara. Redau în continuare, în întregime, comunicatul respectiv: (more…)

 

Simona Fica despre articolul semnat de ea în care era acuzat Teodor Mărieș (video) octombrie 15, 2018


Am pomenit pe acest sait despre acuzațiile aduse în 2008 lui Teodor Mărieș, președintele Asociației „21 Decembrie” din București, cu privire la faptul că ar fi luat șpagă pentru a înlesni obținerea de către unele persoane de certificate de revoluționar. Aceste acuzații au apărut în articolul „Revoluția șpăgii” din ziarul „Ziarul”, iscălit de Simona Fica și Roxana Orcea. A fost apoi reluat și pe alte saituri, cum ar fi civic media (linc) ori portalul revoluției (linc). Am comentat acuzațiile în articolul Calomniază, calomniază, că tot rămîne ceva, sau bîrfele care circulă despre Doru Mărieş (linc).

Recenta numire a lui Teodor Mărieș în Colegiul Național al Institutului Revoluției (linc), mă face să consider oportună amintirea faptului că una din autoarele respectivului articol, Simona Fica, s-a dezis de articol,  într-un interviu postat pe vimeo (un sait asemănător cu youtube dar cu popularitate mai mică). Redau interviul.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Ion Iofciu și Romulus Cristea, consilieri onorifici la SSRMLÎRC octombrie 16, 2017


Proaspăt numitul secretar de stat al Secretariatului de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist (SSRMLÎRC), domnul Sorin Vintilă Meșter, a publicat pe saitul instituției două ordine prin care îi numește pe Ion Iofciu (linc), respectiv pe Romulus Cristea (linc) în funcții de consilieri onorifici (din cuvîntul onorific înțeleg că nu vor fi salarizați).

Amîndoi sînt revoluționari din București. (more…)

 

Fostul șef al SSPR George Costin, osîndit la 5 ani de închisoare. Ceilalți inculpați – pedepse cu suspendare. 9.453.390 lei confiscați de stat septembrie 16, 2017


Am mai pomenit pe acest blog despre procesul lui George Costin, fost șef al SSPR din perioada guvernului Emil Boc. În 2012 acesta fusese arestat cu mare zarvă mediatică, primise la un moment dat 7 ani închisoare, apoi sentința a fost casată și cauza trimisă la rejudecare. Vezi:
Secretarul de stat pentru revoluţionari George Costin a fost arestat
Comunicatul parchetului despre arestarea lui George Costin
11 persoane trimise în judecată în dosarul “George Costin”
Fostul șef al SSPR George Costin, eliberat condiționat din arest
7 ani închisoare pentru fostul șef al SSPR George Costin
Procesul fostului secretar de stat pentru revoluţionari George Costin, trimis la rejudecare

Acum s-a dat sentința la rejudecare, în primă instanță: 5 ani de închisoare pentru George Costin, pedepse cu suspendare pentru ceilalți inculpați, 9453390 lei confiscați de stat. Hotărîrea poate fi atacată cu apel. Cauza are legătură cu problema certificatelor de revoluționar, George Costin încasa bani de la membrii asociației „Metrou” (rebotezată Asociația Revoluționarilor Anticomuniști) pentru a le rezolva problema certificatelor de revoluționar, bani pretinși ca pretinse consultații juridice. Cum se dusese vestea că prin intermediul acestei asociații se poate rezolva preschimbarea certificatelor conform legii 341/2004, asociația „Metrou” devenise cea mai mare asociație de revoluționari din țară, cu filiale într-o mulțime de localități. Faptul îl făcuse pe Raymond Luca, președintele din vremea aceea al CPRD, să afirme că domnul George Costin este „un lider incontestabil” (linc). Teodor Mărieș, președintele asociației „21 Decembrie”, spunea la numirea domnului Costin ca secretar de stat: „avem echipă, avem valoare” (linc).

Amintesc că pe lîngă procesul finalizat recent cu sentința de mai jos, domnul Costin este inculpat și într-un alt proces penal (linc), care are soroc de judecată pe 20 septembrie 2017 la Curtea de Apel Alba Iulia (linc), unde a ajuns după ce cauza a fost strămutată de la Brașov.

Redau de pe portalul instanțelor sentința consemnată la dosar 614/1/2014 (linc). (more…)

 

Marian Munteanu, conducător al mişcării din Piaţa Universităţii din 1990, propus de PNL candidat la primăria Bucureşti aprilie 15, 2016


Legitimaţia de membru al asociaţiei "21 Decembrie" a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Legitimaţia de membru al asociaţiei „21 Decembrie” a lui Marian Munteanu. Sursă: Saitul acestuia munteanu.ro

Partidul Naţional Liberal l-a propus pe Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, candidat la funcţia de primar al Bucureştiului la următoarele alegeri locale.

După cum explică pe saitul propriu (linc), Marian Munteanu a participat la revoluţia din 1989 fiind şi printre primii membri ai asociaţiei „21 Decembrie” din Bucureşti. Nu a cerut însă certificat de revoluţionar şi nu este implicat în nici un fel în actuala activitate a asociaţiei, despre care afirmă că „a cărei componenţă (şi, mai ales, reprezentare publică) diferă radical de asociaţia constituită în Decembrie 1989”. (more…)