Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Traian Orban despre revoluția română: „În Timișoara nu s-a ieșit pentru mîncare. S-a ieșit pentru pentru libertate” (video) Iulie 7, 2017


Traian Orban a fost rănit în 17 decembrie 1989 în Piața Libertății din Timișoara. Azi e președintele asociației „Memorialul Revoluției” care are amenajat, pe strada Oituz, un muzeu al revoluției deschis vizitatorilor. În 1995 domnul Orban mi-a povestit faptele sale din revoluție. Declarația sa am publicat-o în cartea „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” și republicat-o pe acest blog, cu titlul „Manifestanții dădeau țigări militarilor” (linc). În 2014, în cadrul seriei de interviuri „Generația ’89, un sfert de veac”, domnul Orban a dat un interviu Televiziunii Române, pe care-l puteți vedea mai jos. Nu cunosc exact cum s-a difuzat acest interviu de TVR – dacă s-a difuzat pe programul principal ori numai la TVR Timișoara.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Dosarul procesului din 1989 de evacuare a lui Laszlo Tokes – disponibil pe internet Septembrie 27, 2016


img_20160925_0001Pe un alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus (aproape) integral dosarul procesului care a avut ca obiect evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială a bisericii reformate din Timișoara, fapt care a constituit pretextul izbucnirii revoluției române. E vorba de dosar 9001/1989 al Judecătoriei Timișoara și dosar 2339/1989 al Tribunalului Timiș (unde s-a judecat recursul). Fiindcă judecătoria Timișoara îmi cerea taxă de timbru pentru fiecare pagină copiată, n-am mai cerut copii și după plicurile poștale care erau la dosar, considerîndu-le nerelevante. Dar în afară de aceste plicuri poștale, filele din aceste dosare sînt prezentate integral. Copiile după aceste dosare le-am dobîndit în 2001 și o parte din documente le-am prezentat în cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, publicată în 2002 la editura Almanahul Banatului. Datorită costurilor legate de tipar, în carte am prezentat doar o parte din documente, cele pe care le-am considerat mai importante. Acum este pentru prima oară cînd dosarul procesului din 1989 a lui Tokes devine disponibil integral pentru public.

Sînt 106 pagini scanate pe care le puteți vedea la Procesul de evacuare a lui Laszlo Tokes din 1989 (linc). Separat, în arhiva care mi-a fost donată recent, am găsit ciornele cererii de evacuare, unele scrise olograf, bănuiesc de fostul episcop Laszlo Papp. Le puteți vedea și pe acestea (8 pagini) la Ciornele chemării în judecată a lui Laszlo Tokes în 1989 (linc). (more…)

 

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani Aprilie 29, 2015


Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Intrarea se face dinspre strada Oituz. În dreapta jos – fintîna punctelor cardinale. În stînga jos – Piaţa Unirii.

Vineri 24 aprilie la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a desfăşurat o conferinţă de presă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Am fost şi eu prezent la acea conferinţă de presă şi am folosit prilejul pentru a povesti jurnaliştilor despre recenta hotărîre CEDO legată de generalii Chiţac şi Stănculescu, ignorată de presă (linc). Am fost curios să văd cîţi ziarişti vor prelua ştirea dacă sînt informaţi direct asupra ei. Din cîte am observat mai apoi prin căutări pe internet, doar Adriana Mîţ de la saitul pressalert a scris acum despre înfrîngerea la CEDO a celor doi foşti generali, într-un articol (linc) în care mă citează cu numele greşit „Marcel Mioc”. Bagseama că cenzura n-a dispărut din România şi chiar există un consemn la anumite publicaţii să nu se pomenească cazul amintit de la CEDO, nu e vorba doar de lipsă de informare.

Memorial15_2015Tot cu acest prilej a fost prezentat şi numărul 1/2015 al revistei „M’89” editată de Memorialul Revoluţiei şi o expoziţie cu coperţile numerelor de revistă de pînă acum, realizate de Traian Abruda. Revista „M’89” nr. 1/2015 conţine studii de Richard Andrew Hall (un fragment din teza sa de doctorat „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România postceauşistă” din care pe acest blog am prezentat mai multe fragmente – vezi pagina „Analize despre revoluţia din 1989”), Lucian Vasile Szabo, Lucian Ionică şi Dumitru Tomoni, o relatare a lui Anatol Petrencu despre simpozionul organizat de „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 2014, un articol al preotului Ionel Popescu „Biserica şi idealurile revoluţiei din decembrie 1989”, rubrica „Colaje de celuloid” de Liza Kratochwill în care sînt transcrise unele înregistrări video din timpul revoluţiei, articole despre perioada comunistă de Cristina Tudor, Loredana Tănasie şi Simona Mocioalcă, recenzii la cărţile „Teză la istorie” de Cati Daşcău şi „Turma marelui urs” de Costel Balint făcute de Simona Mocioalcă respectiv Adina Hornea Abruda, relatări de la diferite activităţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”.

Deasemeni s-au împărţit diplome mai multor persoane care au ajutat „Memorialul Revoluţiei” de-a lungul vremii. Inclusiv eu am primit o diplomă.

În cadrul conferinţei de presă s-a împărţit participanţilor şi un bilanţ al activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” în cei 25 de ani de existenţă. Bilanţul a fost întocmit de conducerea asociaţiei. Îl reproduc mai jos.

După 25 de ani…
Bilanţ şi planuri la Asociaţia Memorialul Revoluţiei
(more…)

 

Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” Decembrie 10, 2014


Memorial2014_0001În anul 2014 asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara a tipărit noi cărţi consacrate revoluţiei din 1989, care au putut fi văzute la conferinţa „25 de ani: Ce am visat? Cum ne-am trezit?” care s-a desfăşurat în 2 şi 3 decembrie la Consiliul Judeţean Timiş.

Revista „M’89” editată de asociaţie a ajuns la al 14-lea număr. Din cuprins: studii de Richard Andrew Hall, Lucian Vasile Szabo, Dumitru Tomoni, Annette Crener & Hilke Wagner, Simona Mocioalcă, „colaje de celuloid” de Liza Kratochwill, articole despre teroarea comunistă de Cristina Tudor şi Loredana Tănasie, recenzii la cartea „Martor în revoluţie” de Ion Murariu (editura Marineasa, Timişoara 2014) şi „Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele securităţii” de Lucian Boia (editura Humanitas 2014). (more…)

 

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (1). Piaţa Operei Aprilie 25, 2014


cartiMemorial_0001În cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989” editată de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara în 2011, procurorul militar Romeo Bălan prezintă şi cercetările făcute de parchetul militar din Timişoara cu privire la „teroriştii” de după 22 decembrie 1989 care se spune că au acţionat în oraş. Voi prezenta în serial capitolul „Victimele de după 22 decembrie” din această carte. Primul episod se referă la zona Piaţa Operei.

Recomand să citiţi şi capitolul „Identificarea victimelor incinerate” (linc) din aceeaşi carte a procurorului Bălan, capitol deja prezentat pe acest blog.

VICTIME DUPĂ 22 DECEMBRIE

După 22 decembrie au fost din nou victime la Timișoara. 20 de morți din care 7 militari și 79 de răniți, din care 25 de militari, sunt rezultatul uzului de armă la Timișoara.

Mai era justificată dechiderea focului după căderea lui Ceaușescu?

Înainte de a încerca unele considerații cu privire la această perioadă am să prezint principalele zone din oraș unde au fost împușcate victimele.

PIAŢA OPEREI

După căderea lui Ceauşescu, în seara zilei de 22 decembrie 1989 s-a deschis focul în Piaţa Operei din Timişoara. A fost primul loc în care a început să se tragă din nou. În clădirea Operei se afla un grup de revoluţionari încă din 20.12.1989, care au constituit ulterior Frontul Democrat Român. Până la fuga lui Ceauşescu cei din Operă au fost păziţi de forţe proprii, constituiţi în două filtre de pază, exterior şi interior, la un moment dat cei din pază având chiar arme în dotare din cele recuperate de la fostul Consiliul Judeţean Timiş şi de la câţiva lucrători de poliţie T.F. Cu toate acestea nu au fost evenimente, cei din interior nu au fost atacaţi şi nici nu au făcut uz de armă. Trebuie însă precizat că în 21 decembrie 1989, forţele armate ale fostului regim au încercat să întocmească un plan de capturare a liderilor revoluţionarilor din Operă. În acest scop la sediul Diviziei mecanizate Timişoara s-au prezentat mai mulţi ofiţeri de la Securitatea Timiş care cunoşteau obiectivul. Din fericire planul nu s-a concretizat. Despre acest episod intitulat Operaţiunea Tunetul şi Fulgerul a scris regretatul ziarist Iosif Costinaş. Acest moment trebuie reamintit pentru a înlătura susţinerile privind fraternizarea armatei cu revoluţionarii în cursul zilei de 20 decembrie 1989. Comandamentul politico-militar de la fosta judeţeană de partid condus de fostul secretar C.C. Ion Coman şi comandamentele militare de la Divizia mecanizată şi de la Inspectoratul M.I. au renunţat la soluţia militară doar pentru că nu mai era viabilă. În Piaţa Operei şi în centrul oraşului erau sute de mii de timişoreni care în mod paşnic îşi cereau drepturile şi împotriva acestora nu se mai putea interveni cu tancul. (more…)

 

Procuror militar general (r) Romeo Balan: Identificarea victimelor incinerate ale revoluţiei timişorene Martie 19, 2014


cartiMemorial_0001Despre problema cadavrelor revoluţionarilor timişoreni, furate în decembrie 1989 de la morga spitalului judeţean şi dusa la crematoriul din Bucureşti, unde au fost arse, cît şi despre minciunile copioase care s-au scris pe acest subiect, am mai scris pe acest blog. Vezi:
“Misterul” celor 40 de cadavre
Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă
Biserica mucenicilor arşi de la Timişoara, sfinţită la Popeşti-Leordeni
Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (1)
Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (2)
Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video)

În cartea procurorului Romeo Bălan „Victimele revoluţiei. Timişoara – 1989” editată în 2011 de asociaţia Memorialul Revoluţiei se explică amănunţit felul cum au fost identificate cadavrele incinerate. Procurorul militar (acum pensionar, general în rezervă) Bălan a fost direct implicat în cercetarea evenimentelor revoluţiei din Timişoara, deci nu vorbeşte din auzite. Cartea dînsului – despre care poate am să mai scriu – este una de referinţă în ceea ce priveşte evenimentele de la Timişoara. Din păcate, ca şi celelalte cărţi editate pînă acum de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”, nu se găseşte în librării ci doar în unele biblioteci şi poate fi procurată doar direct de la sediul Memorialului Revoluţiei. Redau mai jos capitolul „Identificarea victimelor incinerate” din această carte. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii ale mele. La sfîrşitul articolului sînt indicate sursele folosite de autor.

IDENTIFICAREA VICTIMELOR  INCINERATE (more…)

 

Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara Decembrie 1, 2012


IMG_7172_TasalaCu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei „21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din „procesul celor 25” – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei „21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu. (more…)