Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – bilanţ la 25 de ani

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Diplomă primită de mine cu prilejul aniversării a 25 de ani ai asociaţiei

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara

Localizarea sediului asociaţiei Memorialul Revoluţiei din Timişoara. Intrarea se face dinspre strada Oituz. În dreapta jos – fintîna punctelor cardinale. În stînga jos – Piaţa Unirii.

Vineri 24 aprilie la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a desfăşurat o conferinţă de presă cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea asociaţiei. Am fost şi eu prezent la acea conferinţă de presă şi am folosit prilejul pentru a povesti jurnaliştilor despre recenta hotărîre CEDO legată de generalii Chiţac şi Stănculescu, ignorată de presă (linc). Am fost curios să văd cîţi ziarişti vor prelua ştirea dacă sînt informaţi direct asupra ei. Din cîte am observat mai apoi prin căutări pe internet, doar Adriana Mîţ de la saitul pressalert a scris acum despre înfrîngerea la CEDO a celor doi foşti generali, într-un articol (linc) în care mă citează cu numele greşit „Marcel Mioc”. Bagseama că cenzura n-a dispărut din România şi chiar există un consemn la anumite publicaţii să nu se pomenească cazul amintit de la CEDO, nu e vorba doar de lipsă de informare.

Memorial15_2015Tot cu acest prilej a fost prezentat şi numărul 1/2015 al revistei „M’89” editată de Memorialul Revoluţiei şi o expoziţie cu coperţile numerelor de revistă de pînă acum, realizate de Traian Abruda. Revista „M’89” nr. 1/2015 conţine studii de Richard Andrew Hall (un fragment din teza sa de doctorat „Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România postceauşistă” din care pe acest blog am prezentat mai multe fragmente – vezi pagina „Analize despre revoluţia din 1989”), Lucian Vasile Szabo, Lucian Ionică şi Dumitru Tomoni, o relatare a lui Anatol Petrencu despre simpozionul organizat de „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 2014, un articol al preotului Ionel Popescu „Biserica şi idealurile revoluţiei din decembrie 1989”, rubrica „Colaje de celuloid” de Liza Kratochwill în care sînt transcrise unele înregistrări video din timpul revoluţiei, articole despre perioada comunistă de Cristina Tudor, Loredana Tănasie şi Simona Mocioalcă, recenzii la cărţile „Teză la istorie” de Cati Daşcău şi „Turma marelui urs” de Costel Balint făcute de Simona Mocioalcă respectiv Adina Hornea Abruda, relatări de la diferite activităţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”.

Deasemeni s-au împărţit diplome mai multor persoane care au ajutat „Memorialul Revoluţiei” de-a lungul vremii. Inclusiv eu am primit o diplomă.

În cadrul conferinţei de presă s-a împărţit participanţilor şi un bilanţ al activităţii asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” în cei 25 de ani de existenţă. Bilanţul a fost întocmit de conducerea asociaţiei. Îl reproduc mai jos.

După 25 de ani…
Bilanţ şi planuri la Asociaţia Memorialul Revoluţiei
Continuă lectura

Cărţi ale asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”

Memorial2014_0001În anul 2014 asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara a tipărit noi cărţi consacrate revoluţiei din 1989, care au putut fi văzute la conferinţa „25 de ani: Ce am visat? Cum ne-am trezit?” care s-a desfăşurat în 2 şi 3 decembrie la Consiliul Judeţean Timiş.

Revista „M’89” editată de asociaţie a ajuns la al 14-lea număr. Din cuprins: studii de Richard Andrew Hall, Lucian Vasile Szabo, Dumitru Tomoni, Annette Crener & Hilke Wagner, Simona Mocioalcă, „colaje de celuloid” de Liza Kratochwill, articole despre teroarea comunistă de Cristina Tudor şi Loredana Tănasie, recenzii la cartea „Martor în revoluţie” de Ion Murariu (editura Marineasa, Timişoara 2014) şi „Dosarele secrete ale agentului Anton. Petru Comarnescu în arhivele securităţii” de Lucian Boia (editura Humanitas 2014). Continuă lectura

Procuror Romeo Bălan: Teroriștii din Timișoara, după 22 decembrie 1989 (1). Piaţa Operei

cartiMemorial_0001În cartea „Victimele revoluţiei. Timişoara 1989” editată de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara în 2011, procurorul militar Romeo Bălan prezintă şi cercetările făcute de parchetul militar din Timişoara cu privire la „teroriştii” de după 22 decembrie 1989 care se spune că au acţionat în oraş. Voi prezenta în serial capitolul „Victimele de după 22 decembrie” din această carte. Primul episod se referă la zona Piaţa Operei.

Recomand să citiţi şi capitolul „Identificarea victimelor incinerate” (linc) din aceeaşi carte a procurorului Bălan, capitol deja prezentat pe acest blog.

VICTIME DUPĂ 22 DECEMBRIE

După 22 decembrie au fost din nou victime la Timișoara. 20 de morți din care 7 militari și 79 de răniți, din care 25 de militari, sunt rezultatul uzului de armă la Timișoara.

Mai era justificată dechiderea focului după căderea lui Ceaușescu?

Înainte de a încerca unele considerații cu privire la această perioadă am să prezint principalele zone din oraș unde au fost împușcate victimele.

PIAŢA OPEREI

După căderea lui Ceauşescu, în seara zilei de 22 decembrie 1989 s-a deschis focul în Piaţa Operei din Timişoara. A fost primul loc în care a început să se tragă din nou. În clădirea Operei se afla un grup de revoluţionari încă din 20.12.1989, care au constituit ulterior Frontul Democrat Român. Până la fuga lui Ceauşescu cei din Operă au fost păziţi de forţe proprii, constituiţi în două filtre de pază, exterior şi interior, la un moment dat cei din pază având chiar arme în dotare din cele recuperate de la fostul Consiliul Judeţean Timiş şi de la câţiva lucrători de poliţie T.F. Cu toate acestea nu au fost evenimente, cei din interior nu au fost atacaţi şi nici nu au făcut uz de armă. Trebuie însă precizat că în 21 decembrie 1989, forţele armate ale fostului regim au încercat să întocmească un plan de capturare a liderilor revoluţionarilor din Operă. În acest scop la sediul Diviziei mecanizate Timişoara s-au prezentat mai mulţi ofiţeri de la Securitatea Timiş care cunoşteau obiectivul. Din fericire planul nu s-a concretizat. Despre acest episod intitulat Operaţiunea Tunetul şi Fulgerul a scris regretatul ziarist Iosif Costinaş. Acest moment trebuie reamintit pentru a înlătura susţinerile privind fraternizarea armatei cu revoluţionarii în cursul zilei de 20 decembrie 1989. Comandamentul politico-militar de la fosta judeţeană de partid condus de fostul secretar C.C. Ion Coman şi comandamentele militare de la Divizia mecanizată şi de la Inspectoratul M.I. au renunţat la soluţia militară doar pentru că nu mai era viabilă. În Piaţa Operei şi în centrul oraşului erau sute de mii de timişoreni care în mod paşnic îşi cereau drepturile şi împotriva acestora nu se mai putea interveni cu tancul. Continuă lectura

Procuror militar general (r) Romeo Balan: Identificarea victimelor incinerate ale revoluţiei timişorene

cartiMemorial_0001Despre problema cadavrelor revoluţionarilor timişoreni, furate în decembrie 1989 de la morga spitalului judeţean şi dusa la crematoriul din Bucureşti, unde au fost arse, cît şi despre minciunile copioase care s-au scris pe acest subiect, am mai scris pe acest blog. Vezi:
“Misterul” celor 40 de cadavre
Dezinformarea Paulian Păsărin, din nou la modă în blogosferă
Biserica mucenicilor arşi de la Timişoara, sfinţită la Popeşti-Leordeni
Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (1)
Gheorghe Diaconescu, fost procuror general adjunct, despre incinerarea cadavrelor de la Timişoara (2)
Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video)

În cartea procurorului Romeo Bălan „Victimele revoluţiei. Timişoara – 1989” editată în 2011 de asociaţia Memorialul Revoluţiei se explică amănunţit felul cum au fost identificate cadavrele incinerate. Procurorul militar (acum pensionar, general în rezervă) Bălan a fost direct implicat în cercetarea evenimentelor revoluţiei din Timişoara, deci nu vorbeşte din auzite. Cartea dînsului – despre care poate am să mai scriu – este una de referinţă în ceea ce priveşte evenimentele de la Timişoara. Din păcate, ca şi celelalte cărţi editate pînă acum de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”, nu se găseşte în librării ci doar în unele biblioteci şi poate fi procurată doar direct de la sediul Memorialului Revoluţiei. Redau mai jos capitolul „Identificarea victimelor incinerate” din această carte. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt inserate comentarii ale mele. La sfîrşitul articolului sînt indicate sursele folosite de autor.

IDENTIFICAREA VICTIMELOR  INCINERATE Continuă lectura

Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara

IMG_7172_TasalaCu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei „21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din „procesul celor 25” – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei „21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu. Continuă lectura

Duminică 3 iunie, inaugurarea noului sediu al asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”

COMUNICAT  DE PRESĂ

Duminică, 03 iunie 2012, orele 9.00, va avea loc, inaugurarea noului sediu al Asociaţiei „Memorialul Revoluţiei 16-22”, eveniment care este posibil de a se desfăşura, ca urmare a sprijinului acordat instituţiei noastre de către Ministerul Apărării Naţionale. Continuă lectura

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” e cu conturile bancare blocate. Activitate pe 2011.

Ieri 3 mai s-a desfăşurat adunarea generală a membrilor asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, care organizează şi Centrul Naţional de Cercetare, Documentare şi Informare Publică despre revoluţia din 1989, conform legii 152/2000.

Am fost prezent la această întrunire (în noul sediu al asociaţiei – linc; între timp s-a dărîmat o porţiune de gard ca să existe intrare şi dinspre strada Oituz, dar încă nu s-a făcut inaugurarea „oficială” a noului sediu). Pentru cititorii acestui blog, prezint aspectele care mi s-au părut mai interesante din raportul de activitate prezentat de Traian Orban, preşedintele asociaţiei: Continuă lectura

Jaf la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara

Cu cîteva zile în urmă, la asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, recent mutată într-un nou sediu (linc), a avut loc un jaf. În timpul nopţii un grup de hoţi a spart un geam de la parter şi a pătruns în clădire. Au fost surprinşi de preşedintele asociaţiei, domnul Traian Orban, care se afla în clădire. L-au agresat pe acesta şi i-au furat telefonul mobil. Domnul Orban le-a spus că a dat deja telefon la poliţie (deşi nu apucase să facă asta), ceea ce i-a făcut pe hoţi să fugă. Continuă lectura

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” s-a mutat în sediu nou

Fostul sediu al Memorialului Revoluţiei în momentul preluării de către asociaţie

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, administratoarea Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică privind revoluţia din decembrie 1989 conform legii 152/2000, s-a mutat deja într-un nou sediu – un fost cămin de garsoniere pentru cadre militare aflat lîngă cazarma de pe strada Oituz, după cum se anunţase în conferinţa de presă din 29 octombrie 2011 (linc).

Sediul a putut intra în posesia asociaţiei prin bunăvoinţa ministrului apărării Gabriel Oprea.

Am vizitat cu cîtva timp în urmă noul sediu al asociaţiei. Este încă în amenajări, se pun termopane, se fac reparaţii. Preşedintele asociaţiei, domnul Traian Orban (rănit în revoluţie – vezi relatarea sa – linc) mi-a spus că nădăjduieşte ca în primăvară să deschidă noul sediu pentru public. Continuă lectura

Viorel Marineasa: Recenzie la cartea lui Catherine Durandin – „Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă”

Prezint mai jos o recenzie la cartea despre revoluţie a lui Catherine Durandin recent apărută la editura Humanitas, scrisă de domnul Viorel Marineasa, scriitor timişorean, conferenţiar universitar şi patron al editurii Marineasa din Timişoara.

„Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă” de Catherin Durandin. Recenzie

Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă (Humanitas, București, 2011; ediția franceză: La mort des Ceaușescu, Bourin Editeur, 2009) este, dacă nu mă înșel, a șaptea carte pe care doamna Catherine Durandin (de data aceasta, cu participarea lui Guy Hoedts) o consacră României. În calitate de profesoară la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) și la Institutul Superior de Relații Internaționale și Strategice (IPRIS), dumneaei s-a specializat în istoria recentă a țării noastre. Continuă lectura