Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Chişinău, aprilie 1989. „Zorii restructurării abia-abia mijesc în Moldova” aprilie 12, 2018


În săptămînalul „Literatura şi Arta” din 20 aprilie 1989 găsim un articol al Ninei Josu legată de evenimentele din Chişinăul acelor vremi. Mijloacele folosite de conducere împotriva mişcării naţionale cuprindeau „mustrări pe linie de partid lui D. Matcovschi, N. Dabija, I. Hadîrcă, A. Blanovschi”. Procuratura republicii începuse şi anchete pentru participare la mitinguri neaprobate, dar asemenea anchete puteau avea ca rezultat maxim o amendă ori închisoare pe termen scurt. Dar fără gloanţe şi trimiteri în Siberia, mişcarea naţională nu a putut fi oprită.

Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat explicații ale mele.

Cîteva gînduri pe marginea unei citaţii
sau care e adevăratul motiv că un poet e invitat pentru a depune mărturii? (more…)

 

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic august 25, 2017


August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan. (more…)

 

Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM martie 27, 2015


LA160389_2În 12 martie 1989 la Chişinău mulţimea protestatară lua cu asalt sediul Comitetului Central al Partidului Comunist al RSS Moldoveneşti. Cu 6 ani în urmă am descris deja pe acest blog evenimentul respectiv (linc), care a prefigurat luarea cu asalt a sediului CC al PCR la Bucureşti, în 22 decembrie 1989.

La lincul indicat mai sus am prezentat reacţia agenţiei de presă oficiale a guvernului RSS Moldoveneşti (ATEM = Agenţia Telegrafică Moldovenească) faţă de evenimentele respective (articolele „Este nevoie de o poziţie principială” şi „Chemarea la raţiune trebuie să fie auzită”, dar şi retragerea unor materiale iniţial difuzate ca „obligatorii” de către ATEM). Prezint acum şi o replică pe care a dat-o ATEM-ului scriitoarea Nina Josu, care fusese nominalizată ca una din organizatoarele dezordinilor publice de la Chişinău. Replica a apărut cu titlul de „ATEM – nu dezinformATEM”, în „Literatura şi Arta” din 16 martie 1989. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele. Conducătorul ATEM de la vremea respectivă era găgăuzul Fiodor Angheli, care după independenţa Republicii Moldova s-a remarcat tălmăcind poezii de Eminescu în limba găgăuză.

„ATEM – nu dezinformATEM”

În ultimul timp se caută tot mai insistent organizatorii mitingurilor şi nicidecum nu pot fi găsiţi. ATEM-ul îi numeşte, şi pe bună dreptate, pe instigatori „elemente lipsite de răspundere”; în altă parte instigatorii se conturează şi mai clar: „chipurile deformate ale liderilor şi organizatorilor demonstraţiei ilegale, ale şantajiştilor, care au pierdut simţul realizmului politic…”. Ca să vezi ce clarviziune: „şantajişti şi fără simţul realizmului politic!”.

Sînt de acord cu calificativul ATEM-ului, dar cred că cei care n-au fost în stare să rezolve pînă azi problemele-cheie ale poporului, cei care îl induc în eroare, dezinformîndu-l la tot pasul (am în vedere, în primul rînd, ATEM-ul), aceia sînt adevăraţii instigatori ai mitingurilor, n-au simţul realizmului politic. Şi anume din această cauză ies oamenii pe străzi şi în pieţele oraşului.

(more…)

 

Chişinău, 1989. Hărţuiri judiciare februarie 21, 2014


LA230289_procese1LA230289_procese2Am mai publicat pe acest sait articole despre situaţia existentă în Basarabia în perioada gorbaciovistă (vezi pagina RSS Moldovenească 1988-1990). Un nou articol pe această temă acum, scris publicat de Alexandru Donos în 23 februarie 1989 în săptămînalul „Literatura şi Arta”, care era cea mai importantă publicaţie care susţinea în acei ani mişcarea naţională din Republica Moldova. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat cîteva explicaţii ale mele.

Lecţie de democraţie?
(ce se întîmplă duminicile la Chişinău)

Un şir de cititori ne-au reproşat că în numărul trecut al săptămînalului i-am condamnat pe nedrept pe cei ce-şi cer în văzul tuturora drepturile legitime în consens cu imperativele restructurării. Într-adevăr, poate că am fost prea categoric la acest capitol, descriind o parte a incidentului de la 12 februarie din piaţa Biruinţei, al cărui martor am fost fără să vreau. Vorba e că un grup format din peste o sută de persoane (cifra a fost numită în presă, la radio şi la televiziune) a venit la monumentul lui V. I. Lenin scandînd o serie de lozinci legate de actualitate şi problemele zilei (dar nu lozinci cu caracter instigator, cum scrie ATEM-ul [Agenţia Telegrafică Moldovenească, agenţie de presă oficială a guvernului RSS Moldoveneşti]). Împrăştiind grupul de cetăţeni, detaşamente de miliţieni au reţinut o serie de persoane, 18 dintre care au fost deferite judecăţii, ce a avut loc la 17 februarie a.c. ATEM-ul, care a trimis la acest proces judiciar patru corespondenţi ai săi,, s-a străduit să facă o informaţie operativă, care a fost publicată de acum în ziarele republicane. Vom ecspune şi noi mai jos decizia judiciară, însă înainte de aceasta ţinem să precizăm că în comunicarea oficială apărută abia la 17 februarie în ziarul „Chişinău. Gazeta de seară” sîntem informaţi că de pe urma măsurilor luate de miliţieni nimeni n-a avut de suferit. La judecătorie, însă, cîţiva cetăţeni dintre cei reţinuţi au declarat şi au prezentat acte ale ecspertizei medicale, precum că li s-au pricinuit diferite traume, arsuri în regiunea feţei sau leziuni corporale. Depoziţiile referitoare la brutalitate şi pricinuirea leziunilor au fost ecspediate de către judecătorie procurorului pentru a fi controlate şi a se lua măsurile de rigoare.

Deci, iată decizia judecătoriei populare a raionului Frunze. Cazurile celor 18 persoane trase la răspundere administrativă au fost eczaminate separat de către patru judecători. Dosarele a patru cetăţeni (între care erau şi două femei) au fost clasate (precraşenî), dar nu suspendate (priostanovlenî), cum scrie presa, deoarece s-a dovedit că au nimerit întîmplător în piaţă. Alte două persoane au fost preîntîmpinate [avertizate]. Nouă cetăţeni, însă, au fost amendaţi (de la 20 pînă la 100 de ruble fiecare), iar unuia şi anume lui M. V. Moroşanu, inginer principal la Institutul de proiectări tehnologice „Tehstroiproect”, i s-a prescris muncă de corecţie pe un termen de două luni cu reţinere a 20 la sută din salariu. De fapt, M. V. Moroşanu se afla în acelaşi grup, întocmindu-i-se la început un proces verbal asemănător cu celelalte, care i-a şi fost adus la cunoştiinţă. Peste două zile cineva dintre şefi (stilul administrativ de comandă mai acţionează) a dat indicaţie de a se face cu aceeaşi dată încă un proces verbal, precum că Moroşanu ar fi opus nesubordonare cu rea voinţă lucrătorilor miliţiei şi deci să i se intenteze un proces mai aspru. Acel şef, însă, nu ştia, probabil, că M. V. Moroşanu are numai mîna stîngă, cu care nu putea nici într-un caz să se împotrivească celor cîţiva miliţieni ce l-au reţinut. În timpul şedinţei judiciare s-a stabilit că el n-a opus rezistenţă lucrătorilor miliţiei, ci doar şi-a ecspus deschis indignarea în legătură cu metodele brutale de reţinere a cetăţenilor. (more…)

 

Noiembrie 1989 la Chişinău. Glasul victimelor. „Socot absolut imposibilă, după cele văzute, aflarea mea în continuare în rîndurile partidului” noiembrie 7, 2012


Am mai prezentat pe acest blog evenimentele din 7 şi 10 noiembrie 1989 de la Chişinău, începute cu oprirea paradei militare sovietice în 7 noiembrie (aniversarea revoluţiei bolşevice), continuate cu incendierea Ministerului de Interne al RSS Moldoveneşti în 10 noiembrie şi urmate de schimbarea prim-secretarului acestei republici sovietice. Fiindcă nu vreau să mă repet, îndemn cititorii să citească articolele mele mai vechi:
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
7 şi 10 noiembrie 1989 – ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne la Chişinău

Prezint acum alte relatări din presa momentului despre acele evenimente, şi anume articolul „Vorbesc victimele” publicat de „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989 şi semnat „Secţia publicistică” sub genericul „Ce s-a întîmplat totuşi la 7 şi 10 noiembrie la Chişinău?”.



Vorbesc victimele (more…)

 

Frontul Popular din Moldova – conferinţă de presă în noiembrie 1989. Pericolul dizolvării FPM a existat, însă din lipsă de motive pentru pedepsirea FPM a fost evitat noiembrie 15, 2011


Despre evenimentele din 7 şi 10 noiembrie 1989 de la Chişinău am mai relatat pe acest blog. Vezi:
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească
7 şi 10 noiembrie 1989: ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău
10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne din Chişinău

Urmarea acestor evenimente a fost înlăturarea lui Simion Grosu din funcţia de prim-secretar al Partidului Comunist din Moldova şi înlocuirea sa cu Petru Lucinschi. Frontul Popular din Moldova s-a afirmat cu acest prilej ca o forţă politică de care trebuia să se ţină seama. Existau însă şi zvonuri că se pregăteşte scoaterea sa în afara legii. În acest context, în 16 noiembrie 1989 FPM a organizat o conferinţă de presă, care este relatată de Virgiliu Zagaevschi în săptămînalul „Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989. Reproduc mai jos respectivul articol:

La 16 noiembrie a.c. F.P.M. a organizat o conferinţă de presă. Din păcate, la ea n-au asistat acei ce aveau în primul rînd nevoie de informaţie veridică (Fericite excepţii – „Sovetskaia Moldavia” şi „Krasnaia Zvezda”), pentru alde „Pravda” ori ATEM [agenţia de presă a guvernului moldovean] Frontul rămînînd un ozeneu de pe îndepărtata planetă Democraţia sau, parafrazînd formula clasică, o „nălucă” ce umblă prin Moldova. A dominat o atmosferă constructivă şi binevoitoare (cîteva încercări de provocare din partea „fericitelor excepţii” nefiind prea însemnate), cei prezenţi căpătînd cu cîteva clipe înainte o doză de optimism după prima apariţie (la TV) a noului prim-secretar Lucinschi, precum şi o doză de umor-satiră din comunicatul oficial, gen: „a fost eliberat în legătură cu trecerea la alt lucru şi mulţumindu-i-se fierbinte pentru toate celea…” [după toate probabilităţile, e vorba de fostul prim-secretar Simion Grosu]. (more…)

 

10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne din Chişinău noiembrie 11, 2011


Literatura şi Arta din 23 noiembrie 1989 comentînd evenimentele şi reflectarea lor în presă

Am mai publicat pe acest blog articole despre minirevoluţia din noiembrie 1989 din Chişinău, care a dus la schimbarea prim-secretarului Partidului Comunist din Moldova Simion Grosu cu Petru Lucinschi. Vezi:
16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească
7 şi 10 noiembrie 1989: ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău

În completarea acestor articole prezint nişte comentarii şi relatări ale săptămînalului „Literatura şi Arta”, singura publicaţie de la Chişinău care avusese curajul să se opună propagandei oficiale, care îi înfăţişa pe manifestanţi exclusiv ca nişte huligani. De remarcat că săptămînalul pomeneşte de o tactică a autorităţilor comuniste: valul de adunări ale colectivelor de muncă în care se condamnau acţiunile „extremiştilor”. Exact cum va proceda şi Ceauşescu în decembrie 1989, după evenimentele din Timişoara.

Acum, cînd ţipătul sfîşietor al mamei secerate de măciuca soldatului – al mamei care, în cădere, îşi acoperă cu trupul copilul luat cu cîteva minute în urmă de la grădiniţă – acum deci, cînd ţipătul ei, după 13 zile, scade în intensitate; acum cînd implorările pensionarului („Za şto biote menea, sînovia!?”) ce a avut imprudenţa să-şi facă promenada de seară pe lîngă M.A.I. aproape că a devenit o şoaptă; acum cînd leşinul adolescentului bătut pînă la învineţire se estompează şi se destramă în imaginaţia noastră omenească, – se cuvine să privim cu un ochi lucid nu numai desfăşurarea cronologică a tulburărilor din 10 noiembrie, ci şi modul cum au fost comentate acestea, mai cu seamă în ultimele zile, de presa de limbă rusă. (more…)