Francisc Tobă la Sibiu, 25-26 decembrie 1989 (video)

Pe canalul youtube Porto Music a apărut alaltăieri o filmare despre care se zice că a fost făcută în 25-26 decembrie 1989 cu domnul Francisc Tobă, parlamentar ales pe lista AUR dar de care AUR s-a dezis după ce au apărut în presă acuzații cu privire la faptele sale din revoluție. Plenul Camerei Deputaților a votat validarea mandatului deputatului Francisc Tobă (linc), deși AUR ceruse invalidarea acestui mandat. Validarea a fost votată cu 155 voturi pentru, 8 împotrivă, o abținere, iar 3 deputați au lipsit de la vot.

Cu privire la Tobă, amintesc că am publicat ce am avut disponibil din rezoluția Parchetului care se referă la dînsul: Scoaterea de sub urmărire penală a lui Aurel Dragomir și Francisc Tobă de la Sibiu (linc).

Prezint acum și filmarea recent apărută public pentru completarea imaginii personajului.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Rechizitoriul în procesul revoluției (8). Revoluția în orașele României

Continui prezentarea rechizitoriului în „dosarul revoluției” printr-un nou episod, în care sînt descrise evenimentele din orașele României, altele decît Bucureștiul, pînă la ora 18,30 din ziua de 22 decembrie 1989, oră la care ar fi început „inducerea în eroare care a afectat întreaga populație”.

Vezi și episoadele anterioare din acest rechizitoriu:
– Inculpații, suspecții și obiectul cauzei
– Considerații generale. Contextul intern și internațional
– Constituirea grupului dizident Iliescu
– Timișoara – autoritate de lucru judecat
– Mitingul din data de 21 decembrie. Represiunea din noaptea de 21/22 decembrie 1989. Baricada
– Dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989. Sinuciderea ministrului apărării. Numirea în funcţia de ministru al apărării a gl.lt. Stănculescu Atanasie Victor. Părăsirea sediului CC al PCR de către cuplul prezidenţial Ceauşescu
Principalele evenimente desfășurate în intervalul orar 12,06 – 16,00 din data de 22 decembrie 1989

Remarc în acest fragment că se neglijează hotărîrile judecătorești definitive, cu autoritate de lucru judecat, care au fost date în acești 30 de ani care au trecut de la revoluție. Ele nu sînt nici măcar pomenite în rechizitoriu, în schimb este pomenit iar Raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”. Pînă și „Sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare în perioada 1990 – 1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989”, elaborată de Secţia Parchetelor Militare în 1994, este citată în rechizitoriul tot prin intermediul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, de unde deduc că Parchetul de azi nu a avut la dispoziție în mod direct sinteza cercetărilor făcută în 1994 de Parchetul Militar, ci doar prin intermediul dosarelor Comisiei Senatoriale.

Evenimentele descrise în acest capitol nu sînt în mod direct legate de învinuirile aduse inculpaților din proces, ceea ce poate fi o explicație a superficialității cu care s-a lucrat în această parte a rechizitoriului. Dar dacă tot s-a inclus acest capitol în rechizitoriu, cred că e inacceptabil că nu se pomenesc cercetările de pînă acum concretizate cu hotărîri judecătorești definitive, legate de revoluția din aceste orașe. Continuă lectura

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (117). Sibiu

Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, dar eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate
Timișoara
Brașov. Deschiderea focului
Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean
Brașov. Zona Capitol
Brașov. Zona Parc – Poștă
Brașov. Zona Modarom
Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei
Brașov. Alte victime
Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului
Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti
Brașov. Alte victime (2)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)
Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu
Brașov. Magazinul Universal Tîmpa
Brașov. Zona centrală
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)
Brașov. Alte victime (3)
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)
Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov
Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)
Brașov. Persoane reținute
Arad
Alba Iulia
Cugir
Zlatna, jud. Alba
Blaj
Reșița (1)
Caransebeș
Reșița (2)
Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport
Caransebeș. Răspînditori de manifeste
Reșița (3)
Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism
Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare
Craiova
Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați
Brăila
Galați
Buzău
Bacău
Focșani
Piatra Neamț
Iași
Cluj și Turda
Tîrgu Mureș
Miercurea Ciuc
Cristurul Secuiesc
Odorheiul Secuiesc
Sfîntul Gheorghe (județul Covasna)
Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)
Baraolt (județul Covasna)

În fragmentul următor prezint cele consemnate de parchet despre Sibiu.

III.10.9 SITUAŢIE DE FAPT SIBIU
Împrejurările în care, în contextul evenimentelor din decembrie 1989 din mun. Sibiu, au fost ucise, rănite prin împuşcare, lipsite de libertate, respectiv distruse sau avariate mai multe imobile au făcut obiectul dosarului nr. 200/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, soluţionat prin rezoluţia din data de 01.03.2010, prin care s-a dispus:
1. Scoaterea de sub urmărire penală a înv. col. (r) Dragomir Aurel pentru următoarele infracţiunii: Continuă lectura

În clădirea CC al PCR, 22 decembrie 1989. Dăscălescu: La Timișoara am eliberat deținuții. Cetățean: Dacă în această anarhie nu se face ordine va fi lovitură de stat militară (video)

Filmare din clădirea Comitetului Central al PCR, în 22 decembrie 1989, începînd cu ora 16,40. Apar în filmare Iulian Vlad, Constantin Dăscălescu, Mircea Diaconu, iar spre final pot fi văzuți Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Petre Roman. Rog cititorii blogului să-mi semnaleze identitatea persoanelor care apar în filmare și eventualele greșeli pe care le-am făcut la transcrierea înregistrării și să completeze acolo unde eu nu am putut desluși exact cuvintele rostite.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” – apariţii editoriale în 2010

Asociaţia „Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, care conform legii 152/2000 este administratoarea Centrului Naţional de Documentare, Cercetare şi Informare Publică despre Revoluţia din Decembrie 1989, a editat în 2010 mai multe cărţi. Nu am avut timp să scriu nişte recenzii serioase pentru ele (îmi rezerv dreptul de a reveni), dar semnalez aceste apariţii editoriale celor interesaţi. Continuă lectura

Consiliul Superior al Magistraturii despre dosarul revoluţiei de la Sibiu

Anunţam în luna februarie (linc) că am făcut o plîngere la Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la tărăgănarea nejustificată a unui dosar legat de revoluţia din 1989, tărăgănare prin care se poate ajunge la prescrierea faptelor penale săvîrşite.

Plîngerea mea se referea la dosarul revoluţiei de la Sibiu, în care fuseseră învinuiţi mai mulţi ofiţeri, în frunte cu colonelul Aurel Dragomir. Trimis în judecată în 1999, dosarul respectiv a fost restituit la Parchet pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că la începerea urmăririi penale nu au fost respectate prevederile art. 226 alin. 3 Cod procedură penală, în vigoare la data săvîrşirii faptelor, respectiv a lipsit avizul comandantului militar. Comandantul militar al colonelului Dragomir în decembrie 1989 era Victor Atanasie Stănculescu, la acea vreme el însuşi inculpat într-un proces al revoluţiei din 1989 (la care a fost apoi găsit vinovat şi condamnat la 15 ani închisoare). În plîngere arătam că între timp articolul respectiv din codul de procedură penală a fost anulat, deci nu mai era nici un motiv ca dosarul să nu se reîntoarcă la instanţă. Plîngerea era îndreptată faţă de 4 procurori de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, despre care aveam informaţii că s-au ocupat de dosarul revoluţiei de la Sibiu.

Prin adresa nr. 200/IJ/60/SIP/2010 din 23 iulie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii – Inspecţia Judiciară – Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori, cu o semnătură indescifrabilă, mă anunţă că „urmare efectuării verificărilor prealabile, apreciem că nu se conturează indiciile săvîrşirii vreunei abateri disciplinare, dintre cele prevăzute de art. 99 din legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor”.

Referitor la parcursul dosarului revoluţiei de la Sibiu, aflu din răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii: Continuă lectura

Certitudini dubioase despre Sibiu, în ziarul „Adevărul”

În „Adevărul” din 7 aprilie 2010 (linc) Cristian Delcea şi Mihai Voinea continuă să povestească despre revoluţia din Sibiu. După ce în 5 aprilie născociseră lozinca „Să plece tăticu’, vrem să vină Nicu!” (linc), care ar fi fost scandată de revoluţionarii sibieni, acum dînşii relatează despre prima deschidere a focului împotriva demonstranţilor din acel oraş, în 21 decembrie 1989, cînd au fost 2 morţi: Continuă lectura

Activitatea procurorului Dan Voinea în dosarele revoluţiei

Prezint o listă cu dosare legate de revoluţia din 1989 la care rechizitoriile au fost fie întocmite fie confirmate de procurorul militar Dan Voinea. Cel care mi-a dat această listă este chiar Dan Voinea, pe care l-am rugat să-mi dea informaţii despre activitatea sa legată de procesele revoluţiei. Eu am adăugat la lista furnizată de dl. Voinea doar procesul Ceauşescu. Dacă mai sînt şi alte lipsuri sau greşeli în listă rog cititorii să mi le semnaleze. Sînt 31 de dosare, din Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu, Cugir, Reşiţa, Buzău, Braşov, Orşova, Hunedoara, Reşiţa, Iaşi, Focşani, Tîrgovişte, Oradea. Totodată, cu ajutorul cititorilor, aş dori să completez lista cu date referitoare la victime şi cu deznodămîntul pe care l-au avut respectivele dosare. Unde am ştiut, am completat eu. Continuă lectura

Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (13). „Ceauşescu nu a murit la stîlpul de execuţie. Au tras într-un mort acolo!”. „E o legendă (…). Expertul acela francez la care vă referiţi era un laborator privat care au fugit în Spania fiindcă au fost prinşi cu escrocherii” (video)

Continuarea emisiunii difuzată de Antena 1 în 1999, despre condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Participă la emisiune: Adrian Păunescu (moderator), Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”), Marius Mioc, Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în timpul revoluţiei la Timişoara), Şerban Săndulescu (senator PNŢCD, membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, între timp răposat), Sorin Roşca Stănescu (ziarist), Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprimministru în guvernul CFSN), Neculae Cerveni (parlamentar CDR, fost deţinut politic, fost avocat în procesul C.P.Ex., între timp răposat).

Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele doisprezece părţi ale acestei emisiuni:
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara
Au existat două momente ale acelor evenimente. Un moment al revoluţiei şi unul al loviturii de stat
„M-aţi făcut caghebist. Susţineţi această idee?”. „Bineînţeles c-o susţin”
Lovitura de stat e discutabilă, dar preluarea puterii de oameni care nu aveau nimic de a face cu revoluţia e o realitate
Armata, luptînd cu teroriştii, n-a fost capabilă să prindă nici un terorist. Aceasta denotă o capacitate de luptă îngrijorător de scăzută a armatei române
Nici un moment n-am crezut că revoluţia va învinge
Era stabilit ca generalul Milea să preia puterea
Există un mit al atotputerniciei securităţii. Eu unul n-am crezut în acest mit
Cei care au fost împuşcaţi sau arestaţi la Timişoara sînt români. Nu avem nici un cetăţean străin printre ei
Guvernanţi dispuşi să se menţină la putere dînd armatei ordin să tragă în români încă mai există
Teroriştii respectivi, făcuţi ca să încerce o reabilitare falsă a armatei
Armata n-a fost trimisă la graniţă, ci în mijlocul oraşului

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

TVR 22 decembrie 1989: Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare (video)

Actualizare (5 septembrie 2010): Înlocuit înregistrare de pe saitul trilulilu.ro (care nu se mai vedea cum trebuie) cu înregistrare de pe youtube şi adăugat trimiteri la alte articole de pe acest blog.

Sibiul este unul din oraşele martir ale revoluţiei din 1989. S-au înregistrat aici 101 morţi, din care 99 sînt de după fuga lui Ceauşescu din 22 decembrie 1989, în timpul aşa-zisei lupte cu „teroriştii” (Ioan Pitulescu, Marin Lazăr şi alţii – „Anul nou se naşte în sînge”, Editura Universal Pan, Bucureşti 1998, pag. 422). Prin televiziune s-a anunţat în repetate rînduri că unităţile armatei din Sibiu sînt atacate de trupele de securitate. Astfel, s-a creat imaginea armatei care apără eroic revoluţia. Unul din cei mai activi răspînditori ai acestor zvonuri la TVR este Teodor Brateş, pe care-l puteţi vedea în înregistrarea video de mai jos şi în alte înregistrări care vor fi prezentate pe acest blog. Teodor Brateş este şi cel care l-a prezentat telespectatorilor în 22 decembrie 1989 pe Ion Iliescu, ca „fiul unui patriot, unui revoluţionar, el însuşi patriot”.

img_0001Sediul Inspectoratului M.I. din Sibiu se afla la vreo 30 de metri de unitatea militară 01512 a M.Ap.N. condusă de Aurel Dragomir. În condiţiile în care asupra sediului M.I. se deschisese focul, o parte din miliţieni au fugit spre unitatea militară din apropiere, sărind gardul, considerînd că acolo vor fi în siguranţă. Această întîmplare a fost considerată ca atac asupra unităţii militare. O parte din respectivii miliţieni au fost împuşcaţi înainte, în timpul sau imediat după ce săriseră gardul U.M. 01512 (19 morţi enumeraţi de cartea „Anul nou se naşte în sînge”). Într-un singur caz s-a dovedit că unul din aceşti miliţieni a deschis focul asupra militarilor U.M. 01512 – maiorul Ioan Bunda, care după ce a sărit gardul l-a împuşcat în picior pe lt.-maj. Ioan Rusanda. Cazul Bunda a fost prezentat opiniei publice la TVR imediat după demonstraţia din 12 ianuarie 1990, cînd se auziseră întrebări din mulţime pe subiectul „cine au fost teroriştii?” şi era nevoie să se prezinte opiniei publice un terorist. Este, din cîte ştiu, singurul caz concret de „terorist” descoperit de justiţia română.

Citez din declaraţia colonelului Gheorghe Moldovan, dată Procuraturii Militare Braşov în 19 iunie 1990: „Întrucît la televiziune se comunicase că securitatea a tras (…) am luat legătura cu Televiziunea Română şi i-am informat care este realitatea. Le-am spus că armamentul este adunat într-o magazie, fiind asigurat. Asta se întîmpla în jurul orei 14,30-15,00. Pentru că de la televiziune, urmare discuţiei avute, nu s-a dat nici un comunicat sau dezminţire, eu personal l-am contactat telefonic pe generalul Victor Stănculescu, informîndu-l despre ceea ce se întîmpla şi rugîndu-l să dea dispoziţie lt.-col. Dragomir să vină să ne preia, că nici unul dintre noi nu are posibilitatea să facă uz de armă, acestea fiind – aşa cum am arătat – depozitate şi încuiate. Eu am făcut apoi legătura generalului Victor Stănculescu – mai precis centralista Tatu Victoria – cu lt.-col. Dragomir, în două rînduri, fără însă a cunoaşte conţinutul convorbirii. Cert este faptul că focul nu a încetat” („Anul nou se naşte în sînge”, pag. 102).

Sediul securităţii şi miliţiei din Sibiu a fost distrus de tirurile unităţii M.Ap.N., iar mulţi securişti şi miliţieni au fost ucişi sau luaţi prizonieri de către unitatea militară condusă de Aurel Dragomir. Pentru aceasta, în 1999 colonelul Aurel Dragomir a fost trimis în judecată sub învinuirile de instigare la omor deosebit de grav, omor cu intenţie indirectă, participare la omor deosebit de grav, tratamente neomenoase, distrugere calificată şi neglijenţă în serviciu, pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Dan Voinea (recent destituit de procuroarea generală Codruţa Kovesi).

Aurel Dragomir este acuzat în cartea lui Constantin Vasile „Noi am fost teroriştii?!” că, în dimineaţa de 21 decembrie 1989 ar fi spus, într-un discurs ţinut în faţa întregului efectiv al unităţii militare pe care o conducea: „Momentul istoric ne cere să tragem în popor”.

Transcrierea înregistrării: Continuă lectura