Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul memorandului (12). Ungaria – revistă în limba română care făcea apologia statului maghiar milenar. „Își primi tot martirul leafa sa regulat” martie 15, 2018


Pe acest blog am prezentat deja mai multe articole din presa românească din Austro-Ungaria, care relatau despre procesul memorandiștilor și atmosfera existentă în rîndul românilor din Ardeal la sfîrșitul veacului al 19-lea. Vedeți articolele reproduse din ziarul „Tribuna” de la Sibiu din anul 1894:
– Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
– Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
– Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
– Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
– Procesul memorandului (5). Verdictul
– Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
– Procesul memorandului (7). “Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”
– Procesul Memorandului (8). “Pe calea apucată păşiţi înainte, căci noi avem cunoştiinţa deplină despre dreptatea sfintei noastre cause”
– Procesul Memorandului (9). “Tinerimea noastră, care scoasă din gura temniţelor unguresci a venit să caute mîngîiere şi încuragiare la fraţii de un sînge, este aruncată în temniţele României libere!”
– Procesul Memorandului (10). „Toate acestea le-am făcut pentru nemulţumirea poporului faţă cu vrednicii săi bărbaţi, dar pe calea păcii, ear nu ca Maghiarii care au făcut de o mie de ori mai mult pentru rebelul Kossuth”
– Procesul memorandului (11). „Guvernul României nu numai că nu are sentiment pentru durerile noastre… dar din contră lucră pe mîna celor-ce ni-le fac și voește să împiedice pe cei-ce ne sar într-ajutor”

Prezint acum și o revistă anti-memorandistă. Este vorba de „Ungaria”, care apărea la Cluj și era condusă de Grigoriu Moldovan (sau Moldovan Gergely, cum iscălea în ungurește). Revista făcea apologia statului ungar milenar și promova printre românii din Ardeal supunerea față de acest stat. În numărul din ianuarie 1896 domnul Moldovan publică un articol de critică vehementă la adresa memorandiștilor și a celor care îi sprijineau. Redau acest articol. (more…)

 

Austro-Ungaria, 1894. Întemnițări și procese de presă decembrie 1, 2017

Filed under: istorie — mariusmioc @ 10:17 am
Tags: , ,

Din ziarul „Tribuna” din 5 octombrie 1894 (23 septembrie stil vechi) redau niște articole care relatează atmosfera politică a vremii.

Poporul și conducătorii sei

Temnițe se deschid și temnițe se închid. Temnițe s-au deschis și închis earăși nu peste mult în urma nebiruiților noștri luptători, membrii comitetului partidului național.

Temnițe s-au deschis în 17 Septemvrie închizînd în întunerecul lor pe 11 preoți români, cari Duminecă în 16 Septemvrie au plecat să-și facă osînda dictată pentru păcatul că-și cunosc chemarea.

Înălțătoare a fost de tot pentru inimile românești plecarea preotului Nechiti dincomuna Săbeșul-de-sus.

Încă Sîmbătă seara s-au adunat poporenii la casa bunului preot ca să-i zică părintelui lor sufletesc un „D-Zeu Ți-ajute”. Au stat la dînsul pînă tîrziu, și părintele Nechiti a dat dovadă despre un curagiu frumos și de o proverbială stare de spirit. Pe cînd, în urma unor vorbiri mișcătoare despre suferințele preoțimii și a Românilor în genere toți cei de față au erupt în lacrimi, pe atunci pe fața părintelui nu puteai ceti decît curagiu și bărbăție…

Tîrziu de tot se despărțiră de conducătorul lor vrednic. Și deja des-de-dimineață se auziră cuvintele: „să mergem cu toți la biserică ca să-l mai vedem pe părintele nostru”. După slujba D-zeească toți poporenii se îndreptară cătră casa parochială, așteptînd pe părintele lor ca să-i sărute mîna.

Și cînd părintele pleca, mulțimea întreagă cu lacrimi de dor în ochi, cu vaiete și plîns se adună în giurul lui zincîndu-i: „D-zeu să-ți ajute căci nu ai făcut nici un rău”.

A durat mult acest tribut al iubirii, căci chiar și copiii mici se îndesuiră prin mulțime și sărutară mîna părintelui. În fine trăsura pleacă încet ear părintele o urmează pe jos încungiurat de mulțimea poporului, care abia încăpea pe stradele strîmte. Sunet de musică și horele pătrunzătoare ale tineretului îl însoțiau. Astfel au ajuns pînă la capătul satului vecin, de unde mulțimea se reîntoarse, după-ce părintele a mulțumit pentru dragostea și alipirea fiilor sei sufletești, manifestată în acest suprem moment. Ajunși în mijlocul satului vecin (Sebeșul-de-jos) un șir frumos de fetițe tinere i-au ținut calea. Una din aceste copile drăgălașe pășește cătră părintele Nechiti ținînd în mînă o cunună frumoasă legată cu panglică tricolor, pe care o predete osînditului cu cuvintele mișcătoare: „să-ți faci cu voe bună osînda”. Onoarea aceasta a avut-o și bravul preot din dl. Traian Drac.

Ear femeile de aci și din toate comunele pe unde treceau, plîngînd își făceau cruce și ziceau osînditului „D-zeu să-ți ajute”.

Dar nu degeaba trăim în era „Kulturegylet”-urilor, căci ajunși în satul Nagy Sajo, unde sînt multe adunături de neamuri, osînditul avu onoarea să vază un exemplu caracteristic de cultură asiatică, ce s-a manifestat prin aruncarea cojilor de ouă asupra preotului nostru, însoțităde un neînțeles sunet asiatic, rezultatul instrucțiunii Kulturegylet-iste.

Această călătorie a părintelui Nechiti la temniță, a fost egal de sărbătorească cu cea întreprinsă în 10 Iunie, cînd a plecat la C[l]uj ca să-și audă din gura celor-ce fac „dreptate” osînda de 3 luni temniță ordinară.

Laudă părintelui Nechiti, laudă poporenilor sei.

Cărpinișanul

Un alt articol se referă la procesele avute de ziarul timișorean de limbă română „Dreptatea”: (more…)

 

Românii din statul ungar de Ioan Russu Şirianu pe saitul meu „Documente despre istoria românilor” ianuarie 9, 2015

Filed under: istorie — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: ,

RomUngPe alt sait al meu, „Documente despre istoria românilor” am isprăvit de pus cartea „Românii din statul ungar” de Ioan Russu Şirianu. Cartea a fost tipărită în 1904 la Bucureşti şi descrie situaţia românilor din Austro-Ungaria din acea vreme.

Am scanat cartea şi împărţit-o în 37 de capitole, care pot fi citite la lincurile care urmează:

Prefaţă
Introducere
Numărul
Ardeal. Comitatul Alba de Jos
Ardeal. Comitatul Bistriţa-Năsăud
Ardeal. Comitatul Braşovului
Ardeal. Comitatul Cojocna
Ardeal. Comitatul Făgăraş
Ardeal. Comitatul Hunedoarei
Ardeal. Comitatul Mureş-Turda
Ardeal. Comitatul Sibiului
Ardeal. Comitatul Solnoc-Dobîca
Ardeal. Comitatul Tîrnava Mare
Ardeal. Comitatul Tîrnava Mică
Ardeal. Comitatul Turda-Arieş
Ungaria. Comitatul Aradului
Ungaria. Comitatul Bihorului
Ungaria. Comitatul Caraş Severin
Ungaria. Comitatul Maramurăşului
Ungaria. Comitatul Sătmar
Ungaria. Comitatul Sălagiului
Ungaria. Comitatul Temeşului
Ungaria. Comitatul Torontal
Alte zone. Comitatele majoritar româneşti
Note
Sporul
Maghiarisarea. Forţa noastră de resistenţă
Cuceriri şi pierderi
Amestecul
Românii în oraşe
Repartisarea
Vieaţa familiară
Contingentul de recruţi
Starea culturală
Averea noastră
Emigrările
Încheiare (more…)

 

Despre Bucovina, în ziarul „Tribuna” din 1894 noiembrie 28, 2012

Filed under: istorie — mariusmioc @ 12:01 am
Tags: , , , , , ,

La 28 noiembrie 1918 Bucovina s-a unit cu România. Despre evenimentele de atunci veţi găsi probabil articole prin ziarele de azi. Mi s-a părut interesant pentru cititorii acestui blog să le ofer un articol apărut în ziarul sibian „Tribuna” din 24 noiembrie 1894 cu privire la situaţia din Bucovina.

La acea vreme atît Ardealul (unde apărea „Tribuna”) cît şi Bucovina aparţineau Împărăţiei Austro-Ungare. Ardealul aparţinea de Ungaria şi Bucovina de Austria. Exista însă un simţămînt de unire între toţi românii din Austro-Ungaria, motiv pentru care presa românească din Ardeal dădea atenţie şi evenimentelor din Bucovina. Redau mai jos un fragment din articolul foileton a lui George Bogdan – „Bucovina. Notiţe asupra situaţiei politice”. Partea a 5-a a articolului se intitulează „Naţionalităţile Bucovinei şi politica lor”, iar în fragmentul prezentat se discută „Rutenismul” (ruteni = ucraineni).

Bucovina
Notiţe asupra situaţiei politice
de George Bogdan (more…)

 

Procesul memorandului (8). „Toate statele din Europa, ba chiar şi din alte părţi ale lumii, vor fi representate la Cluj” decembrie 1, 2011

Filed under: istorie — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Continui prezentarea, pe baza ziarelor din 1894, a evenimentelor din jurul Procesului Memorandului de la Cluj, proces care a fost un moment important în lupta naţională a românilor ardeleni prin care s-a realizat Marea Unire, pe care o sărbătorim azi. Citeşte episoadele precedente:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism
Procesul memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi”

Ziarul „Tribuna” din 13 mai 1894, care apărea la Sibiu, relatează şi despre manifestaţiile care se desfăşurau în diferite localităţi din Ardeal şi Banat în favoarea membrilor Partidului Naţional Român care erau inculpaţi în procesul memorandiştilor. Redau mai jos cele scrise de ziar. Intervenţiile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Manifestaţiuni pentru membrii comitetului partidului naţional (more…)

 

Procesul Memorandului (7). „Vă încredinţăm că toată suflarea românească este cu voi” noiembrie 30, 2011


Am prezentat în 2009 pe acest blog desfăşurarea Procesului Memorandului de la Cluj, pe baza celor scrise de ziarele anului 1894. Citeşte:

Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit “ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte
Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi
Procesul memorandului (5). Verdictul
Procesul memorandului (6). Coroianu, Raţiu, Lucaciu ar trebui trimişi în Sîrbia, ca să înveţe de la românii de acolo loialitate, cinste politică şi patriotism

Acum prezint ecouri stîrnite de acest proces şi publicate în ziarul „Tribuna” din Sibiu, în 13 mai 1894: (more…)

 

New York Times, decembrie 1989: Umbra Transilvaniei asupra României mai 13, 2011


Din tăieturile de ziare americane din decembrie 1989 pe care mi le-a trimis soră-mea (linc), prezint acum un articol din New York Times. Fiindcă soră-mea mi-a trimis doar articolul tăiat din pagina de ziar şi nu întreg ziarul, nu pot fi sigur de data exactă cînd a apărut acest articol, dar este de dinainte de 22 decembrie 1989, cel mai probabil în 19 sau 20 decembrie 1989. Articolul a apărut în 19 decembrie 1989.

Traducere:

Transilvania proiectează umbra lungă a României [nu ştiu dacă traducerea titlului e cea mai potrivită]

de Robert D. McFadden

Etnicii unguri din România, care îşi socot mîndra lor istorie începînd din Evul Mediu iar acum constituie 2 milioane din cele 23 de milioane de cetăţeni ai acestei ţări, au dus o luptă lungă pentru a-şi menţine identitatea lor lingvistică, religioasă şi culturală în faţa naţionalismului românesc şi a comunismului sovietic.

Dar recent, de cînd preşedintele Nicolae Ceauşescu a zdrobit dizidenţa şi a respins eforturile de reformă care au loc în Europa de Est, temerile celei mai mari minorităţi etnice din România s-au înteţit şi uneori tensiunile au dus la violenţă.

Plîngîndu-se de discriminarea politică şi economică sistematică a guvernului român, 18000 de refugiaţi români vorbitori de maghiară au fugit anul trecut în Ungaria vecină din Transilvania, regiune din nord-vestul României care a aparţinut Ungariei înaintea primului război mondial şi şi-a schimbat apartenenţa de 3 ori de atunci.

În ciuda garanţiilor româneşti cu privire la drepturile culturale şi lingvistice ale multelor minorităţi din ţară, etnicii unguri s-au plîns de discriminare la locul de  muncă, hărţuire de către poliţie, micşorarea folosirii limbii maghiare în şcoli şi o serie de presiuni care au afectat viaţa culturală şi artistică ungurească.

Un plan de a distruge satele

Cea mai puternică lovitură, spun criticii, a venit în 1988 cînd domnul Ceauşescu a anunţat un plan de a distruge 8000 din cele 13000 de sate şi a le înlocui cu 500 de mari complexe agro-industriale. Multe sate din Transilvania, locul de baştină a etnicilor unguri din România, urmează a fi distruse.

Planul, caracterizat de etnicii unguri ca un program de genocid, a pricinuit o dispută deschisă între guvernele din Budapesta şi Bucureşti. Tensiuni între vecinii comunişti au existat de multă vreme, dar insistenţa Moscovei pentru unitate între aliaţii ei a minimalizat astfel de polemici.

Majoritatea românilor sînt ortodocşi. Minoritatea ungurească – majoritar romano-catolică, deşi include deasemeni un mare număr de calvinişti şi unitarieni – este stabilită în principal în Transilvania, o regiune împădurită înconjurată de Carpaţi şi Munţii Apuseni. Aceasta este cuinoscută în lume ca ţara contelui Dracula, vampirul din romanul din 1897 a lui Bram Stoker.

Cum au pierdut ei stăpînirea (more…)