Primele alegeri parţial libere în RSS Moldovenească

Venirea la putere a lui Mihai Gorbaciov în RSS Moldovenească a dus la o oarecare democratizare a vieţii politice, îngăduindu-se criticarea conducerii de partid şi de stat. Fenomenul nu a fost brusc, ci s-a dezvoltat în timp. Întregul aparat de stat era format de persoane promovate în funcţii în epoca brejnevistă, doar treptat a început Gorbaciov să mai înlocuiască din reprezentanţii vechii gărzi. În 1989 au avut loc primele alegeri pentru Sovietul Suprem al URSS de după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Au fost nişte alegeri parţial libere, anume în unele circumscripţii (dar nu peste tot!) au putut fi înregistraţi candidaţi care se opuneau candidaţilor oficiali ai Partidului Comunist. Nu existau însă partide politice de opoziţie înregistrate oficial, dar existau mişcări politice neoficiale care aveau proprii candidaţi, chiar dacă în buletinele de vot nu figurau numele acestor mişcări politice. La vremea aceea în RSS Moldovenească era încă la putere garda veche brejnevistă, abia în noiembrie 1989 (după mişcările de stradă în care s-a dat foc la clădirea ministerului de interne – linc) avînd loc izbînda gorbaciovismului (linc).

Zeci de mii de moldoveni cer la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România (video)

Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).

O înregistrare video mai amplă (2 ore) despre mitingul de la Chişinău găsiţi pe youtube (linc).

Fostul șef al serviciilor secrete moldovenești de pe vremea lui Voronin votează pentru înlocuirea „limbii moldovenești” cu limba română în constituția Republicii Moldova (video)

Artur Reșetnicov, fostul șef al serviciilor secrete moldovenești din timpul președintelui Voronin, a dat votul decisiv în comisia pentru siguranță națională, apărare și ordine publică din parlamentul de la Chișinău, pentru avizarea proiectului de schimbare a Constituției Republicii Moldova în sensul schimbării denumirii limbii oficiale din „limba moldovenească” în „limba română”, anunță postul de televiziune chișinăuan 10TV (linc). La comisia respectivă propunerea de schimbare a constituției a fost avizată pozitiv cu 4 voturi pentru și 3 împotrivă.

Anterior propunerea respectivă a fost avizată pozitiv și de comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media (linc) (5 voturi pentru, 3 contra și 1 abținere), cît și de comisia parlamentară pentru economie, buget și finanțe (linc) (6 voturi pentru și 4 împotrivă). Deci, deja sînt 3 comisii parlamentare de la Chișinău care au aprobat schimbarea Constituției Republicii Moldova prin înlocuirea expresiei „limba moldovenească” cu „limba română”. Președintele Igor Dodon se opune însă ferm acestei schimbări (linc).

1924. Înființarea Republicii Autonome Moldovenești în Transnistria. Nu „ciudățenie antiistorică” ci politică sovietică firească în vremea respectivă

Republica Autonomă Moldovenească (cu roșu deschis), Basarabia (tricolor), iar cu alb actualele granițe ale Republicii Moldova. În 1940 nu numai o parte din Basarabia ci și o parte din Republica Autonomă Moldovenească din Transnistria a trecut în componența Ucrainei

În 12 octombrie 1924 autoritățile sovietice au înființat în Transnistria Republica Socialistă Sovietică Autonomă Moldovenească (RSSAM), ca parte componentă a Republicii Socialiste Sovietice Ucrainene. În istoriografia românească există un curent care clasifică acest eveniment istoric ca o diversiune antiromânească a Moscovei, care a avut ca scop anexarea Basarabiei și sovietizarea României. Domnul Dan Dungaciu, de pildă, scria în 2016 (linc), că scopurile înfințării RSSAM „au fost clare: presiune pe România în ceea ce privește „chestiunea Basarabiei”, extinderea „revoluției proletare” în Romania și, geopolitic, constituirea unui „cap de pod” spre Balcani”. Totodată, în cadrul RSSAM a fost promovată o „limbă moldovenească” care s-a pretins diferită de limba română. Alte persoane numesc înființarea RSSAM ca o „ciudățenie antiistorică” (linc).

Fără îndoială, se pot găsi documente sovietice care să arate că printre scopurile invocate la înființarea RSSAM au fost extinderea revoluției proletare în România și dorința URSS de a ocupa Basarabia. Totodată, în acea autonomie moldovenească din Transnistria regimul sovietic a creat pentru prima oară experimentul unei „limbi moldovenești” dorită a fi diferită de limba română. Însă nu consider deloc că înființarea RSSAM ar fi fost o „ciudățenie antiistorică”.

Ianuarie 1989. Renașterea conștiinței naționale la Chișinău

„Renașterea conștiinței naționale” este titlul unui articol a lui Vasile Năstase publicat de săptămînalul chișinăuan „Literatura și Arta” din 19 ianuarie 1989. În articol e descris mitingul organizat de Mișcarea Democratică pentru Susținerea Restructurării (restructurare era numită politica inițiată de Mihail Gorbaciov) care avusese loc în capitala RSS Moldovenești în 15 ianuarie 1989. Redau acest articol pentru cititori.

Renașterea conștiinței naționale
(reflecții telegrafice)

În 15 ianuarie curent, zi de duminică la propriu și la figurat, iarna politică ce bîntuie ca o fantomă prin republică s-a concentrat în miez de zi la Teatrul de vară din capitală, acolo unde veniseră în jur de 15 mii de persoane pentru a participa la mitingul organizat de Mișcarea democratică pentru susținerea restructurării pe tema „Drepturile omului”.

Chițibușari din fire, dar nicidecum ultravigilenți, ne întrebăm de ce aniversarea a 40-a a adoptării de către Adunarea generală a ONU a Declarației universale a drepturilor omului o marcăm tocmai peste o lună și ceva?

Aflăm însă, acum, cînd „dumbrava brejnevistă” începe a fi înlocuită cu un parlament al poporului, că declarația universală a drepturilor omului analizează lucrurile printr-o altă prizmă, decît cea tradițională, convenabilă tuturor oamenilor ce populează planeta, indiferent de culoarea pielii, naționalitate, confesiune…

Chișinău 1989. Comisia Interdepartamentală propune trecerea la alfabetul latin, declararea limbii de stat și recunoașterea identității dintre limba română și cea moldovenească

La 31 august 1989 Sovietul Suprem a RSS Moldovenești a votat legile despre trecerea la alfabetul latin și la declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat. Acest lucru a fost precedat de lucrările unei comisii, condusă de Alexandru Mocanu, președintele Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești și locțiitor al președintelui Sovietului Suprem al URSS. Comisia a studiat problemele lingvistice și etnice din RSS Moldovenească și a înaintat Sovietului Suprem al republicii propunerea de a se adopta respectivele legi. Respectiva hotărîre a comisiei a fost publicată în săptămînalul „Literatura și Arta” din 5 ianuarie 1989. Redau și eu acest document istoric (cu litere cursive între paranteze drepte sînt explicații ale mele). După 1989 Alexandru Mocanu a dispărut din viața politică a Republicii Moldova. Se pare că a rămas la Moscova, unde o mai fi trăind și acum, dacă n-o fi murit (e născut în 22 octombrie 1934 la Chișinău – linc).

Personal, am bănuit hotărîrea pe care a luat-o respectiva comisie cu ceva timp înainte, cînd am văzut în „Moldova Socialistă” un act semnat de Alexandru Mocanu, care în loc să poarte denumirea folosită pînă atunci de „UCAZUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”, era publicat sub denumirea de „DECRETUL Prezidiului Sovietului Suprem al RSS Moldovenești”. Aha, tovarășul Mocanu nu mai iscălește UCAZURI, el iscălește DECRETE! Zarurile au fost aruncate! E doar o problemă de timp pînă comisia pe care tot tovarășul Mocanu o conduce va recunoaște oficial că nu există deosebiri între limba „moldovenească” și cea română și va cere revenirea la alfabetul latin, mi-am zis.

Hotărîrea Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei și problemelor dezvoltării limbii moldovenești

Călăuzindu-se de prevederile din Rezoluția Conferinței a XIX-a unionale [adică din întreaga Uniune Sovietică] de partid „Cu privire la relațiile dintre națiuni” și de Hotărîrea Biroului C.C. al P.C.M. [Comitetului Central al Partidului Comunist al Moldovei] din 5 iulie 1988 „Cu privire la măsurile pentru aprofundarea studierii istoriei limbii moldovenești și dezvoltarea ei”, Comisia interdepartamentală a studiat profund actuala stare lingvistică din republică și a elaborat concepția referitoare la măsurile ce urmează să fie luate pentru redresarea situației create.

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic

August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan.

Igor Dodon după eșecul vizitei lui Dmitri Rogozin: „Vin cu un mesaj către cetățenii care astăzi m-au sunat… Fiți de-a gata, atunci cînd o să vă spun, să fiți la Chișinău!… Se-apropie momentul cînd o să trebuiască să-i punem la punct pe fiecare” (video)

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a ținut o conferință de presă în care și-a arătat supărarea că nu a putut să-l întîlnească pe Dmitri Rogozin, cu care (sfidînd poziția guvernului Republicii Moldova condus de Partidul Democrat), voia să meargă la Tiraspol ca să participe la sărbătorirea a 25 de ani de la acordul moldo-rus prin care a încetat războiul din Transnistria. Dodon intenționa cu acest prilej să decoreze și militari din forțele armate rusești care se ocupă, de 25 de ani, cu menținerea păcii în zonă, refuzînd să respecte angajamentul asumat de Rusia de a se retrage, fapt cerut recent din nou deparlamentul moldovean (linc). Întrerup concediul blogăristic pentru a prezenta conferința de presă a lui Dodon.

Și varianta completă, dar care nu se poate încorpora pe blog: https://youtu.be/LOvSVRaYtmY

Transcriere înregistrare (varianta completă):

Dorin Chirtoacă, primarul pro-român al Chișinăului, a fost arestat

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, poate cel mai important politician din Republica Moldova care declară deschis că dorește unirea cu România, a fost arestat ieri noapte. Au mai fost arestați secretarul consiliului municipal Chișinău, doi consilieri municipali și alți angajați ai primăriei.

12 martie 1989 la Chișinău. Primul tricolor? (video)

Despre protestele din 12 martie 1989 de la Chișinău am mai scris pe acest blog: 12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist (linc). Am găsit pe yotube, pus de Sorin Bucătaru, niște filmări din acea zi pe care le prezint și cititorilor mei. Titlul pus pe youtube este „Protestele din 12 martie 1989. Primul tricolor”, de unde deduc că Sorin Bucătaru afirmă că în acea dată tricolorul românesc roș-galben-albastru (care se vede în filmare, fără stemă) a fost pentru prima oară folosit la manifestații publice în RSS Moldovenească. Nu am avut posibilitate să verific informația.