Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1989. Rezistență la introducerea alfabetului latin în RSS Moldovenească august 28, 2017


La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a votat legile legate de adoptarea alfabetului latin pentru limba „moldovenească” și proclamarea acesteia ca limbă de stat. Dar și înainte de adoptarea legii diferiți entuziaști începuseră să folosească alfabetul latin în inscripții publice. Acțiunea a avut de înfruntat și opoziție, iar săptămînalul „Literatura și Arta” de la Chișinău relata despre situații în care cei care susțineau aceste revendicări ale mișcării naționale aveau de înfruntat prigoana șefilor. De pildă, în numărul din 6 iulie 1989, la rubrica „De joi pînă joi” citim articolul lui Boris Vieru „Două cazuri de persecuție”. Situații asemănătoare găsim și în articolul „Grafia latină în viziunea unor șefi” a lui Alexandru Donos, apărut în „Literatura și Arta” din 17 august 1989. Reproduc aceste articole.

Două cazuri de persecuție

Deși evoluția evenimentelor din ultima jumătate de an ne arată limpede și fără putință de echivoc că singura și cea mai fermă dorință a moldovenilor este aceea de a deveni, în sfîrșit, stăpîni în propria casă, de a restabili în drepturi tot ceea ce li s-a luat cu forța – limba maternă, alfabetul latin, culorile drapelului național, istoria, etc., – deși însăși conducerea republicii manifestă înțelegere și chiar ia anumite măsuri pentru satisfacerea acestor năzuințe, tot mai dese sînt sesizările din partea unor oameni persecutați anume pentru promovarea idealurilor naționale sau pentru libera și deschisa ecsprimare a opțiunilor lor. Iată doar două cazuri.

I

Nicolae Gonța, șofer la coloana auto nr. 2801, și-a asumat recent inițiativa de a scrie pe furgoneta cu care deservea sectorul realizări de la fabrica de concentrate alimentare următoarele: „Produse alimentare”, „Moldova”. Crinii latini, vorba lui Grigore Vieru, atît de mult a displăcut, ca să nu zicem altfel, tovarășilor G. P. Aftemiciuc, șeful coloanei, și N. C. Aleinov, directorul general al asociației „Chișinevtrans 3”, încît lui Nicolae Gonța i s-a interzis să iasă cu mașina din garaj și i s-a indicat cu strășnicie să șteargă imediat respectivele inscripții.

Cu toate că Nicolae Gonța a pierdut o zi de muncă, cu toate că și a doua zi a reușit să ajungă la servici – fiind repartizat deja la altă întreprindere! – abia la ora 11,00, dumnealui a refuzat categoric să le șteargă. Mai mult decît atît, la adunarea sindicală (a doua zi dimineața, ora 7,00), la care a fost prezent și subsemnatul, în apărarea lui Nicolae Gonța și a alfabetului latin s-au ridicat mai mulți conducători auto. La toate argumentele lor, însă, directorul general avea un singur răspuns: „Este zacon, tovarăși! Dacă Gonța nu șterge ceea ce a scris, îl vom pedepsi, îl vom concedia!”.

Uite-așa! Tov. Aleinov nu-i păsa că a încălcat contractul cu fabrica de concentrate (șefa sectorului realizări cu care am luat legătura, ne ruga cu lacrimi în ochi să intervenim pentru a i se reîntoarce furgoneta: era sfîrșitul lunii și nu avea cu ce transporta produsele alimentare la magazine), tov. Aleinov nu-i păsa că Nicolae Gonța a staționat aproape o zi și jumătate, dumnealui avea un singur scop: să-l învețe minte pe acest „naționalist” și, odată cu el, pe acest buclucaș alfabet latin. De aceea, furgoneta, destinată special pentru transportarea produselor alimentare, este repartizată la o întreprindere care, pur și simplu, a refuzat categoric s-o folosească. Șefii de acolo, gospodari fiind, și-au dat seama că nu pot transporta cu dînsa ciment sau scînduri, sau mai știu eu ce. (more…)

 

1989: Sfîrşit de august la Chişinău. Comitetul ’89 august 23, 2011


Anul 1989, înainte de iarna fierbinte din România, a avut o vară fierbinte la Chişinău. Pentru amintirea acelor evenimente am transcris pentru dumneavoastră un reportaj a lui Ion Berlinschi despre mitingul din 23 august 1989 de la Chişinău, consacrat pactului Ribbentrop-Molotov. Reportajul a apărut în „Tinerimea Moldovei” din 27 august 1989 cu titlul „Sfîrşit de august la Chişinău”. În acelaşi ziar se publică o „Declaraţie-apel” a „Comitetului ’89” care cuprindea ziarişti ai mai multor publicaţii chişinăuene. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Sfîrşit de august la Chişinău

În ziua de 23 august la Teatrul de vară din Chişinău a avut loc un miting organizat de Frontul Popular din Moldova. În cadrul lui au fost luate în dezbatere interpretările de ultimă oră ale tratatului de neagresiune încheiat la 23 august 1939 între Germania şi Uniunea RSS, acord căruia îi mai spunem şi „pactul Ribbentrop-Molotov”. Primul vorbitor, regizorul Andrei Vartic, s-a referit nu atît la „descîlcirea” acestui acord ce se bucură în ultimul timp poate că de cea mai voluminoasă bibliografie, ci la consecinţele lui, ecstrem de tragice pentru toate popoarele din ţara noastră, şi în primul rînd pentru poporul rus. Pronunţîndu-se asupra evenimentelor din ultimele zile din republică, grevele unor colective de muncă în oraşele Tiraspol, Bender, Rîbniţa, bunăoară, oratorul a subliniat gîndul că aceste forme de protest nu sînt tocmai adecvate la obiectul revendicărilor. În bună parte ele au suport eronat, masele fiind conduse de nişte organizatori nesăbuiţi. Căci, în pripa cu care le organizează, aceştia nici nu reuşesc să citească cu luare aminte deciziile guvernamentale. Adică proiectele de legi, care în forma lor definitivă sînt absolut echitabile, satisfăcînd interesele tuturor conlocuitorilor noştri. (more…)

 

27 August 1989 – Marea Adunare Naţională de la Chişinău sau „Ziua ce va lumina un veac” august 27, 2009


Actualizare: un film documentar cu înregistrări de la Marea Adunare Naţională din arhiva personală a cineastului Victor Bucătaru îl puteţi vedea pe saitul Jurnal TV.

În 27 august 1989 a avut loc la Chişinău cea mai mare demonstraţie din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldoveneşti. 750000 de cetăţeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura şi Arta” din 31 august 1989, care numeşte această manifestaţie „Marea Adunare Naţională” – s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a cere Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti, care urma să-şi înceapă sesiunea în 29 august, adoptarea legii despre proclamarea limbii moldoveneşti ca limbă de stat a republicii, recunoaşterea identităţii acesteia cu limba română şi trecerea la alfabetul latin. A fost un tur de forţă a mişcării naţionale moldoveneşti, dacă ţinem seama că întreaga populaţie a Republicii era puţin peste 4 milioane de persoane.

LA310889_oraastrala
(more…)