„Nu ne vindem țara!”, la modă la Chișinău

Actualizare 22 iunie 2018: Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărîrea Judecătoriei Chișinău de anulare a alegerilor pentru primar, anunță ziarul chișinăuan „Timpul” (linc). Motivarea în temeiul căreia s-au anulat alegerile este explicată astfel de saitul publika (linc):

pe parcursul zilei de 3 iunie 2018 (ziua alegerilor) candidatul la funcția de primar al mun. Chișinău, prin intermediul Live-Video, pe pagina sa de Facebook, a efectuat agitație electorală. Instanța a considerat că, cu toate că în adresările sale către alegători, concurentul electoral îi îndemna să se prezinte la vot, și să voteze pentru cine consideră ei de cuviință, acțiunile lui reprezintă agitație electorală. Instanța a constatat că este doar prerogativa organelor electorale ca în ziua alegerii să se adreseze către alegători cu îndemnul de a se prezenta la vot (…)

Instanța de judecată reține, că Colegiul civil și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, prin decizia din 12 iunie 2018, nr. 3a-1074/18, a constatat faptul că, concurentul electoral Andrei Năstase, în aparițiile sale din ziua alegerilor a ieșit cu îndemnuri și lozinci electorale pe pagina facebook, similare celor din perioada campaniei electorale.

Mai mult ca atît, fără a numi numele concret al contracandidatului, dînsul îndeamnă alegătorii să nu voteze candidatura lui.

Instanța a mai statuat că, în situația cînd în cursa electorală au mai rămas doar doi candidați, este evident că alegătorii sînt orientați să-l voteze anume pe dînsul.

Cele menționate mai sus, confirmă că candidatul la funcția de primar al municipiului Chișinău Andrei Năstase a efectuat în ziua alegerilor agitație electorală.

Actualizare 20 iunie 2018: Judecătoria Chișinău a anulat alegerile pentru primarul orașului (linc), pe un pretext ridicol – că acesta ar fi făcut campanie electorală în ziua alegerilor. Nu cunosc legile din Republica Moldova, dar pentru o asemenea faptă, dacă ar fi adevărată, ar fi normală eventual o amendă, nu anularea alegerilor. Hotărîrea instanței nu e definitivă, ea va fi atacată la Curtea de Apel. Pînă și socialiștii, care depuseseră contestația pe baza căreia Judecătoria Chișinău a anulat alegerile, au spus că vor ataca sentința la Curtea de Apel (linc).

Anularea alegerilor ar fi o bună propagandă electorală pentru Andrei Năstase și partidul care l-a susținut, și ar crea tensiuni suplimentare în societatea moldovenească.

Autorizația de dărîmare a cinematografului Gaudeamus, emisă de Primăria Chișinău. Sursa – pagina facebook Nicolae Josan, unde emiterea acestei autorizații e înfierată ca o ticăloșie

Una din primele acțiuni ale nou-alesului primar de Chișinău, Andrei Năstase, a fost să intervină pentru oprirea dărîmării cinematografului Gaudeamus din Chișinău, construit în perioada sovietică și numit pe atunci „40 de ani ai Comsomolului”.

Fostul cinematograf sovietic fusese privatizat încă din 2004, iar acum firma „Cristivlad” care îl are în proprietate a hotărît să-l dărîme pentru a construi în loc un bloc de 15 etaje (linc). A primit toate autorizațiile necesare, a început lucrările de dărîmare, dar niște „activiști civici” au protestat și au găsit susținere la nou-alesul, și încă neinstalatul în funcție primar al Chișinăului.

„S-a întîmplat să difuzăm filme și cu un singur spectator, le difuzam și gratis și oamenii tot nu veneau”, a explicat conducătorul firmei Cristivlad, domnul Andrei Coman. Îl cred, fiindcă aceeași situație am văzut-o la cinematografe din Timișoara și București. Tinerii de azi se uită la fime gratis, comod, de acasă, la televizor sau pe internet. Poate se uită la mai multe filme decît părinții sau bunicii, dar rar mai merg la cinematograf. Nu e nimic rău în asta, se numește progres. Probabil că la „Gaudeamus”, din vînzarea biletelor, nu se acoperea nici leafa vînzătorului de bilete.

Aceste amănunte nu îi interesează pe activiștii civici, specie de oameni care n-ar scoate cîțiva lei din buzunarul propriu pentru a cumpăra un bilet la cinema, dar sînt buni de dat din gură pentru a trasa obligații altora, pe banii și proprietatea altora. Unii dintre ei n-au mai pășit în cinema de ani de zile dar sînt prezenți acum la mitingul pentru împiedicarea dărîmării cinematografului. Continuă lectura

Zeci de mii de moldoveni cer la Chişinău unirea Republicii Moldova cu România (video)

Duminică 25 martie a avut loc în centrul Chişinăului o adunare populară, organizată în amintirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România (care a fost votată în 27 martie 1918 după stilul calendaristic vechi, dar fiindcă acum se foloseşte stilul calendaristic nou abia în 9 aprilie sînt 100 de ani de la acest eveniment istoric). În cadrul mitingului participanţii au cerut unirea cu România. Unirea cu România a fost deja votată în consiliile locale din 130 de localităţi ale Republicii Moldova şi în 3 consilii raionale, spre nemulţumirea preşedintelui Igor Dodon, care a constatat că „s-a îngroşat gluma cu unionismul” (linc).

O înregistrare video mai amplă (2 ore) despre mitingul de la Chişinău găsiţi pe youtube (linc). Continuă lectura

Umilință pentru Igor Dodon la referendumul din Chișinău. Galop de sănătate pentru Partidul Democrat la alegerile locale parțiale

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prezent la referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului. Membra comisiei electorale care îl trece pe lista alegătorilor prezenți are panglică tricoloră pe mînă. Sursă foto – facebook

În 19 noiembrie în Republica Moldova s-au desfășurat simultan mai multe evenimente electorale: referendumul pentru destituirea primarului Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și alegeri locale parțiale pentru funcția de primar în 10 localități.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, reprezentant al Partidului Liberal (favorabil unirii Republicii Moldova cu România) fusese arestat de cîtăva vreme, sub acuzații de corupție. A fost suspendat din funcție prin hotărîre judecătorească, pentru o vreme a fost și arestat, apoi arestat la domiciliu, iar în prezent măsura arestului a fost înlocuită cu control judiciar. În acest context Partidul Socialiștilor din care provine și președintele Igor Dodon a cerut și a obținut desfășurarea unui referendum de destituire a primarului.

Președintele Dodon s-a implicat personal în favoarea destituirii lui Chirtoacă. A fost primul care a semnat pentru desfășurarea referendumului de destituire (pentru ca acesta să aibe loc era nevoie de strîngerea de semnături) și a declarat presei (linc): „cred că acesta este începutul nu doar de eliberare a Chişinăului de un primar incompetent, este începutul eliberării Republicii Moldova de o majoritate parlamentară şi un guvern euro-unionist”. Continuă lectura

2 august 1989, sărbătoarea parașutiștilor militari sovietici: Veterani ai războiului sovietic din Afganistan fugăriți în centrul Chișinăului după ce fluturaseră drapelul sovietic

August 1989 este luna în care în RSS Moldovenească s-au adoptat legile despre revenirea la alfabetul latin și declararea limbii „moldovenești” ca limbă de stat (linc). Evenimentele respective au mai fost pomenite pe acest blog.

Pentru înțelegerea atmosferei care exista la Chișinău la acea vreme, redau un alt articol din presa vremii: „Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare” (e vorba de statuia lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, loc de întîlnire pentru moldovenii implicați în mișcarea națională), publicat de Alexandru Donos în „Literatura și Arta” din 10 august 1989. Articolul se referă la întîmplări din data de 2 august, care era oficial ziua parașutiștilor militari sovietici dar totodată și ziua în care se aniversa înființarea RSS Moldovenești. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele ori tălmăciri ale unor expresii din rusă.

Parașutiști în fața lui Ștefan cel Mare
ce s-a întîmplat în seara de 2 august la Chișinău

Joi și vineri telefoanele redacției au zbîrnîit într-una: din oraș și din raioane întrebau dacă e drept că în seara de 2 august a.c. [anul curent] la Chișinău a avut loc o încercare de a se organiza un măcel pe piațeta din fața monumentului lui Ștefan cel Mare și dacă e adevărat că tot acolo, în centru, mulțimea a blocat o mașină în care erau topoare, sulițe, vergi de metal… Probabil, e un nou zvon, se autocalmau aceleași voci, la care le răspundeam că, din păcate, zvonul e cam adevărat, pentru că la redacție fuseseră deja cîțiva martori oculari ai acestui incident, martori ce ne-au lăsat înscrisuri, parte dintre care le dăm astăzi publicității.

Dar s-o luăm de la capăt. În acea seară de miercuri, pe la orele 22, mi-a telefonat un cunoscut spunîndu-mi că strada Gogol e inundată de lume și miliție și că… M-am dus repede într-acolo să văd ce s-a întîmplat. Cînd am ajuns la fața locului miliția reușise să despartă în două părți lumea care era pe stradă, și să creeze astfel un coridor îngust pe care să poată circula troleibuzele. Pe partea dreaptă a străzii, mai jos de bulevardul Lenin [azi, bulevardul Ștefan cel Mare], era înconjurat de lume un microbuz plin cu oameni printre care își făcea cu greu loc o femeie în halat alb. După cum am aflat apoi, aceasta era medicul-narcolog, chemat pentru a stabili starea de ebrietate a oamenilor din microbuz. La volan se afla un tînăr în haine kaki, cu care umblă acuma îmbrăcați foștii ostași internaționaliști ce au luptat în Afganistan. Continuă lectura

Dorin Chirtoacă, primarul pro-român al Chișinăului, a fost arestat

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, poate cel mai important politician din Republica Moldova care declară deschis că dorește unirea cu România, a fost arestat ieri noapte. Au mai fost arestați secretarul consiliului municipal Chișinău, doi consilieri municipali și alți angajați ai primăriei. Continuă lectura

12 martie 1989 la Chișinău. Primul tricolor? (video)

Despre protestele din 12 martie 1989 de la Chișinău am mai scris pe acest blog: 12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist (linc). Am găsit pe yotube, pus de Sorin Bucătaru, niște filmări din acea zi pe care le prezint și cititorilor mei. Titlul pus pe youtube este „Protestele din 12 martie 1989. Primul tricolor”, de unde deduc că Sorin Bucătaru afirmă că în acea dată tricolorul românesc roș-galben-albastru (care se vede în filmare, fără stemă) a fost pentru prima oară folosit la manifestații publice în RSS Moldovenească. Nu am avut posibilitate să verific informația.

Continuă lectura

Februarie 1989 la Chișinău (video)

Întreg anul 1989 a fost agitat la Chișinău. În februarie au avut loc manifestații de stradă în 12 și 26 februarie, urmate și de arestări ale unor participanți. Despre ele am mai poment pe acest blog:
12 februarie 1989: Miting neaprobat la Chişinău
Chişinău 1989. Hărţuiri judiciare
26 februarie 1989 la Chişinău. “Libertate lui Ţurcanu!”. Manifestanţii “sînt simpli muncitori … ce au aderat cu trup şi suflet la politica gorbaciovistă”
– Chișinău, februarie 1989. Asaltul sediului CC al Partidului Comunist al Moldovei (video)

Pe youtube am găsit și o înregistrare video a evenimentelor de atunci (înclin să cred că e din 26 februarie) pusă de Sorin Bucătaru, autorul filmării fiind Victor Bucătaru. Prezint filmarea și cititorilor acestui blog. Remarc mereu actuala lozincă „jos mafia!”, scandată de manifestanți.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Chișinău, februarie 1989. Asaltul sediului CC al Partidului Comunist al Moldovei (video)

Înainte de asaltul mulțimii asupra sediului CC al Partidului Comunist Român, din decembrie 1989, a existat un asalt asupra sediului CC al Partidului Comunist din RSS Moldovenească, în februarie 1989. Victor Bucătaru a filmat evenimentele iar Sorin Bucătaru a pus filmarea pe youtube. Acum o prezint și eu cititorilor acestui blog.

Pe youtube scrie că ar fi vorba de evenimentele din 19 februarie 1989, nu știu însă dacă datarea e corectă (anterior era pusă altă datare – 22 februarie). Pe acest blog am mai prezentat evenimente din februarie 1989 de la Chișinău: Continuă lectura

Pactul Molotov-Ribentrop și Chișinăul anului 1989. „Poporul s-a trezit! Și la 28 iunie nu a dansat, nu a cîntat și nici altora nu a permis un asemenea sacrilegiu”

LA060789_1Pactul Molotov-Ribentrop era o temă des întîlnită în presa sovietică după venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov. Nici presa din Chișinău nu făcea excepție. Azi vă prezint articolul „Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop” publicat de Andrei Strîmbeanu în „Literatura și Arta” din 6 iulie 1989. Articolul relatează întîmplările din 28 iunie 1989 de la Chișinău. 28 iunie e ziua în care autoritățile sovietice sărbătoreau „eliberarea Basarabiei de sub jugul fascist”, adică eliberarea de sub stăpînirea românească. În 28 iunie 1940 URSS a preluat controlul asupra Basarabiei, după ce guvernul român acceptase ultimatumul sovietic din 26 iunie și retrăsese armata și administrația din regiune. Exista în Chișinău și o stradă numită „28 iunie” în cinstea acestei date. În 1989 acțiunile oficialităților sovietice moldovenești de a sărbători integrarea Basarabiei în URSS au fost întîmpinate cu o manifestație de doliu. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele.

Consecințele sărutului Molotov-Ribentrop

La data de 28 iunie a.c. populația Chișinăului a ieșit cu miile în Piața Victoriei. Tocmai urcam cu mașina pe Gogol în sus. Cînd să ies la Piața Victoriei – lume de pe lume. Și miliție – aproape de loc.

M-am oprit. Am coborît să văd ce se întîmplă. Și mi-a fost dat să asist, poate, la cel mai înălțător spectacol din viața mea. Continuă lectura

1989. Dosare penale şi greve ale foamei în RSS Moldovenească

LA080689_1După cum cititorii mai vechi ai blogului sînt deja obişnuiţi, în paralel cu evenimentele din 1989 din România prezint şi evenimentele din Basarabia. La pagina RSS Moldovenească 1988-1990 se pot găsi o mulţime de articole care prezintă evoluţia situaţiei din Moldova Sovietică a acelei vremi. Acum prezint nişte articole apărute în săptămînalul chişinăuan „Literatura şi Arta” din 8 iunie 1989 cu privire la dosarele penale pe care puterea sovietică le întocmise unor activişti ai mişcării naţionale moldoveneşti. Dosarele penale erau urmarea întîmplărilor din 12 martie 1989 despre care puteţi afla amănunte în articolele:
12 martie 1989: La Chişinău mulţimea ia cu asalt sediul CC al Partidului Comunist
Chişinău, martie 1989: Literatura şi Arta împotriva agenţiei guvernamentale de presă ATEM Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

Anecsă la un dosar penal

Redacţia săptămînalului „Literatura şi Arta” a primit multe scrisori în care cititorii îşi ecsprimau indignarea în legătură cu ţinerea în închisorile din republică, timp de peste două luni a cîtorva cetăţeni vinovaţi doar de faptul că împreună cu alte mii de persoane au luat parte la mitingul paşnic neautorizat din 12 martie a.c. Declaraţii de protest cu această ocazie s-au făcut auzite în cadrul ultimelor întruniri ale cenaclului „A. Mateevici”, ca şi la mitingurile autorizate ale mişcării democratice pentru susţinerea restructurării. În seara zilei de 13 mai a.c. N. Demidenco, procurorul republicii, prin intermediul unei emisiuni televizate transmise în direct, a răspuns la o serie de întrebări ale telespectatorilor. Printre acestea a fost şi întrebarea: „Cînd vor fi eliberaţi deţinuţii Vîrtosu, Calistru, Popa, Smolianchin şi alţii care sînt închişi de atîta timp fără a fi deferiţi unei judecăţi publice?”. În loc să dea un răspuns direct la întrebarea pusă, procurorul republicii a ţinut să prezinte telespectatorilor o peliculă video, filmată la 12 martie, ce ne demonstrează secvenţe de la demonstraţia publică din piaţa Biruinţei şi din faţa clădirii CC al PCM [Comitetul Central al Partidului Comunist al Moldovei]. Ce ne-a arătat pelicula comentată de N. Demidenco? Cîţiva inşi, printre care se afla Vîrtosu şi Smolianchin, căutau cu orice preţ să străbată la tribuna de lîngă monumentul lui V. I. Lenin de pe piaţa Biruinţei pentru a vorbi, probabil, în faţa mulţimii adunate aici. Deoarece miliţia le îngrădise calea spre tribună, ei au încercat s-o asalteze din partea opusă, suindu-se direct pe brîul de piatră, ca să fie văzuţi şi auziţi de lume. Cazul este ieşit din comun, desigur, şi nu constituie o comportare cumsecade din partea demonstranţilor. O altă secvenţă a peliculei ni-i arată pe participanţii la miting apropiindu.se de clădirea CC al PCM, vedem învălmăşeala care s-a produs aici, deoarece suprafaţa din faţa blocului e mică şi nu-i încăpea pe toţi. Tot aici observăm că anume cineva dintre demonstranţi este acela care a oprit lumea ca să nu intre în clădire. Prin urmare, scopul acestei mulţimi nu era de a lua cu asalt clădirea CC al PCM, cum încearcă să afirme unii, ci de a invita conducerea la un dialog deschis. Continuă lectura