Emisiune din 1997 la TV Europa Nova Timișoara, eu alături de Viorel Oancea (video)

La începutul acestui blog am prezentat fragmente din emisiunea din 1997 de la TV Europa Nova Timișoara la care am fost invitat alături de Viorel Oancea, primul ofițer care a vorbit revoluționarilor din balconul Operei în timpul revoluției și fost primar al Timișoarei, acum general în rezervă:
Eu și Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţie
Mi-e milă de caghebişti Continuă lectura

După furtul revoluţiei, urmează furtul luptei pentru adevărul revoluţiei

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Victor Babiuc

Articol apărut şi pe saitul contributors (linc).

Victor Babiuc, fost ministru al apărării, condamnat la închisoare pentru matrapazlîcuri cu avuţia M.Ap.N. (a aprobat un schimb de teren între M.Ap.N. şi Gigi Becali, terenul statului fiind subevaluat), beneficiar în acest moment de reducere de pedeapsă, a declarat recent la România TV (linc) că în decembrie 1990 Ion Iliescu i-a cerut să tacă după ce făcuse o declaraţie cu privire la necesitatea anchetării celor vinovaţi de crimele revoluţiei. Declaraţia lui Babiuc a fost preluată apoi de multe alte mijloace de informare în masă din Bucureşti. Domnul Babiuc a mai explicat că dînsul nu avea la îndemînă mijloace administrative pentru a pune în mişcare ancheta despre revoluţie.

Nu ţin minte ce declaraţie a făcut Babiuc în decembrie 1990, dar ştiu că în acea lună la Timişoara se declanşase grevă în întreprinderi, cerîndu-se adevărul despre revoluţie (linc). Probabil e o declaraţie legată de acel eveniment, care a generat un pic de „lip service” printre politicieni, pe tema „vrem adevărul despre revoluţie”. Continuă lectura

Emisiune despre revoluţie din 1997 la Analog TV Timişoara (4). Imediat după revoluţie a început campania de falsificare a istoriei. Inclusiv în prezent această campanie e foarte viguroasă. Criminali din decembrie ’89 sînt declaraţi eroi naţionali

Ultima parte pe care o prezint aici a emisiunii despre revoluţie la care am participat în 1997 la Analog TV Timişoara. Critic aici guvernarea Convenţiei Democrate, care se arăta şi ea favorabilă criminalilor din decembrie 1989.

Vezi şi primele trei fragmente prezentate pe acest blog:
Puţini am fost, mulţi am rămas
În ianuarie ‘90 am aflat că numărul celor arestaţi sub acuzaţia de terorism în Timişoara e foarte mic şi atunci am pus afişe în oraş să facem miting
Să ne spună ce au făcut efectiv dînşii în această revoluţie

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Martie 2005: Ion Cristoiu cere moartea procurorului Dan Voinea

Un articol al meu din 2005, pe care-l public iar acum fiindcă cred că-şi păstrează importanţa. Forţele interesate în eliminarea procurorului Dan Voinea din ancheta despre revoluţie au avut cîştig de cauză. Continuă lectura

Interviul d-lui Emil Constantinescu din ziarul „Ziua”

În ziarul „Ziua” din 15 februarie 2005, sub titlul „Structurile kaghebiste sînt încă active” s-a publicat un interviu cu fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu. Continuă lectura

Generalul Constantin Degeratu şi ordinul 522 din 1997

Ordinul 522 din 1997 iscălit de generalul Constantin Degeratu a fost subiectul unei conferinţe de presă la care am citit textul de mai jos. Despre respectivul ordin am vorbit şi la emisiunea televizată cu Viorel Oancea prezentată deja pe acest sait.

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Continuă lectura

Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 (video)

Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Fragment dintr-o emisiune la TV Europa Nova în care am fost invitat alături de Viorel Oancea, fost primar al Timişorii. Era pe vremea guvernării CDR – PD, prilej de a aminti piedicile puse aflării adevărului despre revoluţie de respectiva guvernare. Cred că emisiunea s-a difuzat în decembrie 1997, amintesc la un moment dat de „recentul” ordin 522 al M.Ap.N. care fusese în noiembrie 1997. Postul TV Europa Nova, la care l-am calificat drept „criminal” pe generalul Ştefan Guşă, era proprietatea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, ginerele generalului Guşă.

Transcriere emisiune: Continuă lectura

Ion Coman – “Omul se duce, faptele rămîn, istoria însă le va analiza”

LA EDITURA “Meditaţii” din Bucureşti a apărut în anul 2007 cartea lui Ion Coman “Omul se duce, faptele rămîn, istoria însă le va analiza”.

Autorul este fostul ministru al apărării naţionale Ion Coman, în 1989 şef al secţiei cu probleme militare şi de justiţie a C.C. al P.C.R. şi principal conducător al reprimării revoluţiei din Timişoara din decembrie 1989. Pentru rolul său în crimele din 1989 a fost condamnat la 15 ani de închisoare şi degradare militară. A ispăşit efectiv 3 ani şi ceva de închisoare, apoi a fost graţiat de fostul preşedinte Emil Constantinescu.

La sfîrşitul cărţii sînt publicate mai multe fotocopii ale unor diplome primite de Coman care dovedesc că, pentru Ministerul Apărării Naţionale, cei mînjiţi cu sînge românesc în decembrie 1989 sînt în continuare persoane demne de stimă, chiar şi în cazul în care vinovăţia le-a fost stabilită prin hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Găsim în cartea lui Coman, la capitolul “Dovezi de apreciere”:
– la pag. 178 diplomă semnată de şeful Statului Major General, General Corp de Armată dr. Constantin Degeratu, acordată în 1999 “d-lui Gl. (A) Ion Coman”.
– la pag. 179 “diplomă de onoare” semnată de şeful Statului Major General, General dr. Mihail Popescu, acordată în 12 noiembrie 2004 “d-lui general-locotenent (r) Ion Coman”.
– la pag. 180 altă diplomă din 27 aprilie 2000, semnată de acelaşi general de corp de armată Mihail Popescu, în calitate de şef al statului major al trupelor de uscat, acordată “D-lui gl ca (r) Ion Coman”.
– la pag. 182 diplomă semnată de general locotenent doctor Ion Magdalena, acordată în 15 decembrie 2004 “domnului Gl. (r) Ion Coman”.
– la pag. 186 “diplomă de onoare” semnată (iarăşi) de şeful Statului Major General, g-ral Mihail Popescu, acordată în 15 februarie 2004 “d-lui general-locotenent (r) Ion Coman”
– la pag. 187, felicitări cu prilejul vîrstei de 80 ani, “pentru acele repere etice, morale şi civice care Vă [cu V mare – nota mea] definesc marcanta Dumneavoastră [cu D mare] personalitate”, transmise în 25 martie 2006 din partea Ministerului Apărării Naţionale – Centrul 48 Comunicaţii şi Informatică Strategice de către comandantul acestui centru, colonel Ion Cerăceanu “Domnului general colonel (rtr) Ion Coman”.
– la pag. 190 felicitări cu prilejul zilei onomastice transmise în 7 ianuarie 2007 de Comandantul corpului 4 Armată teritorial, general-maior dr. Ioan Ciupei “d-lui Gl. lt. Ion Coman”.

Cel puţin dintr-un punct de vedere aceste acte sînt inacceptabile – prin Sentinţa nr 9 din 6 iulie 1991 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia militară, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 30/1997 a Curţii Supreme – completul de 9 judecători, Ion Coman a fost condamnat la degradare militară. Aşadar, folosirea titlului de “general” în documente oficiale ale Ministerului Apărării Naţionale în legătură cu Ion Coman, după ce degradarea sa militară a fost confirmată de justiţie, constituie un fals în acte publice, iar fapta lui Ion Coman de a publica în cartea sa aceste documente constituie uz de fals.

Alături de aceste falsuri făcute în numele unei instituţii a statului – Ministerul Apărării Naţionale, observăm folosirea titlului incorect de “general” la adresa lui Ion Coman şi de către organizaţii neguvernamentale (dar sugătoare de bani publici), precum Uniunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, care, prin preşedintele Sergiu Nicolaescu, îi acordă în 2001 “Domnului General lt. (r) Ion Coman” medalia aniversară “400 de ani de la Unire şi 30 de ani de la producţia filmului Mihai Viteazul”. Sergiu Nicolaescu a fost şi preşedinte al Comisiei Senatoriale “Decembrie 1989″, iar în prezent este membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române (numit în această funcţie de Ion Iliescu), e greu de crezut că nu cunoaşte condamnarea lui Ion Coman.

Au mai acordat dovezi de apreciere “generalului Ion Coman”: Uniunea Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă sau Retragere, prin preşedintele General locotenent (r) Iulian Topliceanu, fapt firesc dacă ţinem seama că ulterior Topliceanu însuşi a fost condamnat pentru reprimarea revoluţiei din Cluj, cît şi Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, condusă de general de armată (r) Marin Dragnea, fost luptător în divizia bolşevică “Tudor Vladimirescu”.