SSRMLÎRC anunță programul de primire a cererilor pentru recunoașterea calității de grevist miner din Valea Jiului 1977 octombrie 23, 2017

După cum am mai arătat pe acest blog (linc), prin legea 199/2016 s-a modificat legea 341/2004 care era inițial a revoluționarilor, introducîndu-se în ea un capitol prin care se acordă drepturi, similare cu ale luptătorilor în revoluție „cu rol determinant”, pentru persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești din Valea Jiului, din 1977, cît și pentru soții/soțiile și copiii acestora, dacă, în urma revoltei, aceștia au fost strămutați din localitate alături de soț sau părinte, cu participarea ori sub supravegherea securității.

Noul secretar de stat la SSRMLÎRC, Sorin Vintilă Meșter, a anunțat pe saitul instituției (linc) programul de primire a cererilor pentru recunoașterea calității de revoltat din Valea Jiului din 1977 ori de membru de familie al acestuia cît și formularul de cerere care trebuie completat (pe care-l prezint și eu alăturat). Cererile se depun pînă în 9 noiembrie 2017 la sediul SSRMLÎRC, în zilele de marți, miercuri sau joi ale săptămînii.

Cei care obțin recunoașterea calității de „persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” vor avea drept la o indemnizație lunară din bugetul statului. Conform legii recunoașterea respectivei calități se face dacă persoana respectivă, în urma acțiunilor securității, a fost condamnată la închisoare ori strămutată în altă localitate, iar în cazul membrilor de familie, să fi fost și ei strămutați.

Participanții la greva minerilor din Valea Jiului, din 1977 și membrii familiilor acestora – incluși în legea revoluționarilor noiembrie 21, 2016

Prin decretul 913 din noiembrie 2016 președintele Klaus Iohanis o promulgat legea 199/2016 pentru schimbarea legii „recunoștiinței” nr. 341/2004, care pînă acum se referea la revoluționarii din 1989 și la noiembriștii brașoveni din 1987, pentru a fi incluși în ea și participanții la greva minerilor din Valea Jiului din 1977. Vor primi astfel drepturi similare „revoluționarilor cu rol determinant” atît „persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului – Lupeni – august 1977” cît și membri de familie ai acestora (soț/soție și copii). Prin suferință se definește, conform legii, „privarea de libertate în locuri de deţinere, pentru efectuarea de cercetări sau constrîngerea, atît prin monitorizarea neîntreruptă, cu toate mijloacele securităţii, cît şi prin presiuni sau ordine directe, care a determinat una dintre următoarele consecinţe:
a) condamnarea la închisoare;
b) strămutarea într-o altă localitate”.

Remarc în presă doar reacții favorabile (linc) la această schimbare legislativă. Indignarea pe care o stîrnesc indemnizațiile revoluționarilor nu mai e prezentă.

CPRD aprobă ideea de a fi incluşi participanţii la revolta din Valea Jiului în rîndul beneficiarilor legii 341/2004 octombrie 30, 2015

Cristian George Sefer, deputat UNPR de Mureș, șef al CPRD, susține inițiativa șefului său de partid Gabriel Oprea, de a se include greviștii din 1977 din Valea Jiului în legea 341/2004

În şedinţa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor (CPRD) din 16 septembrie 2015 s-a discutat propunerea legislativă L 478 / 07.09.2015 de a se include în rîndul beneficiarilor legii revoluţionarilor 341/2004 şi participanţii la revolta muncitorească din Valea Jiului din 1977. Citez din procesul verbal al şedinţei (linc):

Un simpatizant a lui Nicolae Ceauşescu: Constantin Dobre, conducătorul mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 aprilie 2, 2014

Actualizare 9 octombrie 2015: Un comentariu a fost adăugat la acest articol (îl puteți citi la sfîrșitul articolului) de către cineva care a semnat „Constantin Dobre” și în care se spune: „Domnule Mioc va cer sa retrageti acest articol defaimator care se bazeaza pe compilatii aflate pe diferite site-uri, exceptie articolul din „Adevarul”. Am probe ca nu eu sunt autorul compilatiilor aflate pe site-urile citate (comentarii, articole etc) si nici nu mi-am dat acordul sa apara in public. Va aduc la cunostinta ca abia acum am luat cunostinta de acest articol, dupa o lunga convalescenta in spitale si fara niciun acces la internet si din care abia acum cateva luni am iesit. In plus va informez ca toate datele din computerul meu au fost compromise prin spargerea parolelor, au fost penetrate sistemele de aparare, identitaea electronica a fost copiata si folosita, inclusiv arhiva personala din computer (am probe de la politie si de la expertul in IT)”. Exceptînd articolul din „Adevărul”, singurul sait citat în care comentariile sînt atribuite domnului Dobre este saitul fostului senator Ion Coja. Deasemeni am mai făcut referire la articole din publicațiile „Hunedoreanul” și „Jurnalul Național”, dar acolo sînt niște ziariști autori ai articolelor, nu domnul Dobre. Nu cunosc ca domnul Dobre să fi cerut vreo îndreptare de la acele ziare, dacă cumva l-au citat greșit. Dacă comentariile care i-au fost atribuite nu îi aparțin, îmi cer scuze domnului Dobre, dar cred că ar trebui să ia legătura și cu domnul Coja pentru îndreptări.

„Am susţinut, susţin şi spun şi eu, CU TĂRIE: Ceauşescu a fost cu adevărat un patriot”, afirmă pe saitul domnului Ion Coja (linc) domnul Constantin Dobre, fost conducător al mişcării muncitoreşti din Valea Jiului din 1977 (conform variantei îndeobşte acceptată de istorici; există pretenţii şi de la alţii că ar fi condus acea mişcare – de pildă de la Miron Cosma – linc).
Sînt mai multe luări de poziţie ceauşiste ale domnului Dobre pe saitul indicat. Iată două dintre ele, subliniate şi de domnul Ion Coja (fost senator din partea Partidului Democrat Agrar în perioada 1992-1996). Constantin Dobre revine cu precizări (linc) scrie domnul Coja în 19.12.2013, transformînd în articol separat un comentariu (linc) postat anterior pe sait de domnul Dobre, în care răspundea unei oarecare „gabi” care avusese obrăznicia să-l numească pe Nicolae Ceauşescu „ceaşcă”. În comentariu sînt lăudate marile realizări ale regimului Ceauşescu în zona Văii Jiului. Pînă şi moartea unor mineri în accidente de muncă în epoca Ceauşescu e prilej de subliniere a meritelor acestuia, căci regimul oferea loc de muncă văduvelor. Iată acest comentariu (am adăugat diacritice):

Miron Cozma se pretinde adevăratul conducător al mişcării minereşti din 1977, din Valea Jiului iulie 13, 2013

Într-un interviu acordat lui Alexandru Vărzaru de la revista Kamikaze (linc), fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, pretinde că a fost adevăratul conducător al mişcării protestatare din Valea Jiului din 1977, de pe vremea regimului Ceauşescu.

Citez din respectivul interviu:

„În 1977, exact cînd m-au repartizat pe mine la Lupeni, a izbucnit revolta împotriva lui Ceaușescu. Trebuie să recunosc un lucru: am fost un laș, nu am vrut niciodată să recunosc ce responsabilitate am avut în evenimentele alea, că de la mine a plecat, că eu am adunat oamenii. Chiar dacă am luat bătaie de la Securitate, nu am recunoscut. În dosarul meu de la Securitate există o poză cu mine ducîndu-l pe Verdeț să vorbească cu Ceaușescu la telefon. Țin minte că nu i-a zis: «Să trăiți, tovarașu’ președinte!», cum mă așteptam. A început cu un cuvînt: «Ambrozie!» Era un cod, codul lor pe situații de urgență. Așa a priceput Ceaușescu că e grav și a venit imediat în Vale.

Încercare de a include mişcările din Valea Jiului 1977 şi Motru 1981 în legea revoluţionarilor septembrie 14, 2009

Pe baza îndemnului „Politicieni, facem licitaţie! Cine dă mai multe drepturi materiale pentru anticomunişti şi recunoaşte merite anticomuniste la mai multe persoane va cîştiga concursul de anticomunism!” (linc), lansat pe acest blog, senatorul Laurenţiu Florian Coca (PSD Vîlcea; este şi secretar al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor) a propus includerea în Legea 341/2004 legată de revoluţionarii din decembrie 1989 şi a participanţilor la mişcările protestatare din Valea Jiului (1977) şi Motru (1981).