Rechizitoriul în procesul mineriadei din iunie 1990 (2). Date privind contextul general al cauzei

28 septembrie 1990. Fotografie de la primul proces legat de evenimentele din 13 iunie 1990, avînd ca inculpați protagoniștii mișcării din Piața Universității. Printre ei: Teodor Mărieș (cu barbă) și Dumitru Dincă (în spatele lui Mărieș). La București și Timișoara s-au desfășurat manifestații în favoarea eliberării celor arestați ca urmare a evenimentelor din 13 iunie 1990. Sursă foto: facebook

Actualizare 23 mai 2019, ora 10,47: Adăugare păreri legate de presupusul contact cu cancelarii europene ale unor dizidenți.

Continui prezentarea rechizitoriului din procesul mineriadei. Chiar dacă Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat acest rechizitoriu (linc), trimițînd dosarul înapoi la Parchet, rechizitoriul își păstrează o anumită valoare istorică.

Vezi prima parte a rechizitoriului: Inculpații și obiectul cauzei (linc).

În această parte rechizitoriul face o expunere istorică a evenimentelor pînă la începerea manifestației din Piața Universității, ajungînd cu expunerea și la manifestațiile din Valea Jiului din 1977. Se afirmă în rechizitoriu că după evenimentele din 1977 cadre ale securității au fost încadrate ca muncitori în minele din Valea Jiului, cu scopul de a-i supraveghea și intimida pe mineri (asta-mi amintește de o lozincă de la mitingurile din 1990: „securiștii-n mină, să ne dea lumină”), dar nu se indică documente în sprijinul acestei afirmații. Printre intelectualii din CFSN care sînt enumerați ca fiind „cunoscuţi pentru poziţia lor anticomunistă manifestată încă din timpul dictaturii comuniste şi care, în acea perioadă, reuşiseră să intre în contact cu cancelariile europene”, Parchetul îi numește pe Ion Caramitru și Domokos Geza. Rog cititorii acestui blog să-mi indice manifestări ale pozițiilor anticomuniste ale acestor persoane de dinainte de decembrie 1989. Deasemeni, și în cazul celorlalte persoane care se manifestaseră împotriva dictaturii amintite de Parchet, faptul că intraseră în contact cu cancelariile europene ar trebui dovedit, nu doar afirmat. Mărturisesc că nu știu ce dovezi există că Aurel Dragoș Munteanu, de pildă, a intrat în contact cu vreo cancelarie europeană. Niște scrisori ale lui fuseseră transmise la „Europa Liberă”, dar asta nu înseamnă automat „contact cu cancelarii europene”. Poate a existat un asemenea contact, dar Parchetul ar trebui să indice dovezi, fiindcă un rechizitoriu trebuie să se bizuie pe dovezi, nu pe presupuneri.

II. DATE PRIVIND CONTEXTUL GENERAL AL CAUZEI Continuă lectura

Apărătorul criminalilor din 1989, Constantin Dudu Ionescu, va fi numit consilier al preşedintelui Iohanis?

copertarsfiFostul ministru ţărănist Constantin Dudu Ionescu (secretar de stat la M.Ap.N., apoi ministru al apărării naţionale şi apoi ministru de interne) ar putea fi numit consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Klaus Iohanis, anunţă Madiafax (linc), citînd „surse oficiale” nenominalizate.

Domnul Dudu Ionescu s-a remarcat în perioada cînd era membru al guvernului CDR prin participare la inaugurarea statuii ridicate în cinstea criminalului comunist Ştefan Guşă iar apoi prin propunerea unei amnistii a faptelor din decembrie 1989 – „cele în afara caracterului penal” a adăugat dînsul, ceea ce era o tîmpenie, căci o lege de amnistie nu se dă decît pentru fapte cu caracter penal. Pentru fapte fără caracter penal o asemenea lege e inutilă.

După ce PNŢCD a rămas în afara parlamentului – stare de lucruri la care domnia sa a contribuit personal prin funcţia de ministru pe care a ocupat-o, unde a influenţat performanţele guvernării CDR penalizate la vot de cetăţeni, Constantin Dudu Ionescu s-a înscris în Partidul Umanist a lui Dan Voiculescu (prefăcut apoi în Partidul Conservator). Cum nici acest partid nu-i satisfăcea ambiţiile politice, a trecut apoi la PDL (linc), candidînd în 2008 pentru un loc de parlamentar, fără a fi însă ales. La vremea respectivă am semnalat pe acest blog candidatura sa, în articolul „Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989” (linc).

În momentul condamnării – la acea vreme în primă instanţă – a generalilor Chiţac şi Stănculescu, Dudu Ionescu, din poziţia sa de ministru, a făcut presiuni asupra justiţiei criticînd public sentinţa.

Reproduc din cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” (editura Sedona 1999) capitolul pe care i l-am consacrat lui Constantin Dudu Ionescu:

Tînăra speranţă a creştin-democraţiei româneşti: Constantin Dudu Ionescu

Continuă lectura

Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (8). Există un mit al atotputerniciei securităţii. Eu unul n-am crezut în acest mit (video)

Continuarea emisiunii difuzată de Antena 1 în 1999, despre condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Participă la emisiune: Adrian Păunescu (moderator), Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”), Marius Mioc, Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în timpul revoluţiei la Timişoara), Şerban Săndulescu (senator PNŢCD, membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, între timp răposat), Sorin Roşca Stănescu (ziarist), Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprimministru în guvernul CFSN), Neculae Cerveni (parlamentar CDR, fost deţinut politic, fost avocat în procesul C.P.Ex., între timp răposat).

Vezi şi primele şapte părţi ale acestei emisiuni:
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara
Au existat două momente ale acelor evenimente. Un moment al revoluţiei şi unul al loviturii de stat
„M-aţi făcut caghebist. Susţineţi această idee?”. „Bineînţeles c-o susţin”
Lovitura de stat e discutabilă, dar preluarea puterii de oameni care nu aveau nimic de a face cu revoluţia e o realitate
Armata, luptînd cu teroriştii, n-a fost capabilă să prindă nici un terorist. Aceasta denotă o capacitate de luptă îngrijorător de scăzută a armatei române
Nici un moment n-am crezut că revoluţia va învinge
Era stabilit ca generalul Milea să preia puterea

Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Emisiune despre revoluţie din 1997 la Analog TV Timişoara (4). Imediat după revoluţie a început campania de falsificare a istoriei. Inclusiv în prezent această campanie e foarte viguroasă. Criminali din decembrie ’89 sînt declaraţi eroi naţionali

Ultima parte pe care o prezint aici a emisiunii despre revoluţie la care am participat în 1997 la Analog TV Timişoara. Critic aici guvernarea Convenţiei Democrate, care se arăta şi ea favorabilă criminalilor din decembrie 1989.

Vezi şi primele trei fragmente prezentate pe acest blog:
Puţini am fost, mulţi am rămas
În ianuarie ‘90 am aflat că numărul celor arestaţi sub acuzaţia de terorism în Timişoara e foarte mic şi atunci am pus afişe în oraş să facem miting
Să ne spună ce au făcut efectiv dînşii în această revoluţie

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

O nouă sfidare la adresa mucenicilor Timişoarei: planul de a ridica o statuie a criminalului comunist Ştefan Guşă la Tîrgu Mureş

Consiliul local din Tîrgu Mureş, majoritar UDMR, a aprobat ridicarea unei statui a generalului Ştefan Guşă în oraş. Faptul a stîrnit nemulţumirea preşedintelui UDMR Marko Bela cît şi a eurodeputatului Laszlo Tokes (linc).

Sînt stupefiat de faptul că un criminal precum Ştefan Guşă, care a dat ordin să se tragă în populaţia Timişorii (fapt pe care de altfel l-a recunoscut; în interviul dat lui Pavel Coruţ şi publicat în cartea „Să te naşti sub steaua noastră”, editura Gemenii, Bucureşti 1993, pag. 100, el spune că a poruncit recuperarea tancurilor din Calea Girocului inclusiv prin foc; în urma acelei operaţiuni au rezultat mai mulţi morţi şi răniţi), continuă să fie prezentat ca un erou naţional. Continuă lectura

Martie 2005: Ion Cristoiu cere moartea procurorului Dan Voinea

Un articol al meu din 2005, pe care-l public iar acum fiindcă cred că-şi păstrează importanţa. Forţele interesate în eliminarea procurorului Dan Voinea din ancheta despre revoluţie au avut cîştig de cauză. Continuă lectura

Politicienii şi revoluţia din 1989 (6)

Actualizare 8 octombrie 2010: Înlocuire înregistrare video de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare video de pe youtube.

Ultima parte a articolului prezentat la simpozionul organizat de asociaţia „Memorialul Revoluţiei” în decembrie 1999. Citeşte şi celelalte părţi ale articolului: partea întîi, partea a 2-a, partea a 3-a, partea a 4-a, partea a 5-a. Continuă lectura

Generalul Constantin Degeratu şi ordinul 522 din 1997

Ordinul 522 din 1997 iscălit de generalul Constantin Degeratu a fost subiectul unei conferinţe de presă la care am citit textul de mai jos. Despre respectivul ordin am vorbit şi la emisiunea televizată cu Viorel Oancea prezentată deja pe acest sait.

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut destituirea lui Degeratu

Continuă lectura

Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 (video)

Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Fragment dintr-o emisiune la TV Europa Nova în care am fost invitat alături de Viorel Oancea, fost primar al Timişorii. Era pe vremea guvernării CDR – PD, prilej de a aminti piedicile puse aflării adevărului despre revoluţie de respectiva guvernare. Cred că emisiunea s-a difuzat în decembrie 1997, amintesc la un moment dat de „recentul” ordin 522 al M.Ap.N. care fusese în noiembrie 1997. Postul TV Europa Nova, la care l-am calificat drept „criminal” pe generalul Ştefan Guşă, era proprietatea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, ginerele generalului Guşă.

Transcriere emisiune: Continuă lectura