Guvernul desființează Institutul Revoluției. Scurt istoric al acestui institut

Prin Ordonanța de Urgență nr. 91 publicată în Monitorul Oficial nr. 1059 din 31 decembrie 2019, guvernul Ludovic Orban a hotărît desființarea Institutului Revoluției.

Institutul fusese înființat prin legea 556/2004, lege care este abrogată prin actuala ordonanță. La acea vreme președintele României era Ion Iliescu și prin lege președintelui României i s-a acordat dreptul de a numi persoanele din conducerea Institutului. Astfel, întreaga conducere a institutului (colegiul național) a fost numită personal de Ion Iliescu. Apoi, acest colegiu național, la prima sa ședință, l-a ales democratic, în unanimitate, pe Ion Iliescu ca președinte al institutului. Continuă lectura

Institutul Revoluţiei Române, între cercetare istorică şi militantism

Vlad_ReconciliereaInstitutul Revoluţiei Române (IRR) a tipărit cartea „Reconcilierea” de Corneliu Vlad. Interesant la această carte e că nu are nici o legătură cu revoluţia română din decembrie 1989. În carte este vorba de reconcilierea care s-a practicat după schimbarea regimurilor politice în diferite ţări, cum ar fi Africa de Sud după eliminarea apartheidului sau Ruanda după războiul civil. „De ce aţi tipărit o asemenea carte?”, l-am întrebat pe domnul Viorel Domenico, angajat al IRR şi redactor al cărţii. „Fiindcă noi milităm pentru reconciliere”, a fost răspunsul.

Că Ion Iliescu, preşedintele Institutului Revoluţiei, militează pentru reconciliere, cuvînt prin care înţelege decretarea unei amnistii generale pentru criminalii din decembrie 1989, e un lucru pe care-l cunosc de multă vreme. Neavînd prerogativa legală de a da amnistii, Ion Iliescu a luat totuşi măsuri pentru ca sărmanii criminali să nu ajungă în puşcărie. Cît timp a fost preşedinte, dosare importante ale revoluţiei, precum cel al generalilor Chiţac şi Stănculescu de la Timişoara, al generalului Topliceanu de la Cluj, al evenimentelor de la Otopeni, dosarul Calea Lipovei Timişoara şi altele nu au fost trimise în instanţă. În alte cazuri Ion Iliescu a acordat graţieri, cum ar fi în cazul membrilor C.P.Ex., cazurile Iosif Veverca şi Ion Corpodeanu, miliţieni din Timişoara implicaţi în reprimarea revoluţiei şi în furtul a 40 de cadavre ale revoluţionarilor care au fost apoi arse la crematoriu în Bucureşti, generalul Grigorie Ghiţă, implicat în măcelul de la Otopeni, generalul Constantin Rotariu, locotenent-colonelul Ion Păun şi căpitanul Constantin Gheorghe, implicaţi în măcelul din 17 decembrie 1989 în zona Calea Lipovei Timişoara (Decretul 727 publicat în Monitorul Oficial din 8 august 2002), etc. Continuă lectura