Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Lămuriri despre împrejurările arestării fostului viceprimministru FSN Gelu Voican Voiculescu în 1985 mai 14, 2018


În „Dicționarul General al Revoluției Române” (linc) editat de Institutul Revoluției Române în 2010 (autori Gheorghe Sbârnă și Valentin Marin, cuvînt înainte Claudiu Iordache), la pagina 710 este prezentat și Gelu Voican Voiculescu. Se scrie despre acesta: „A fost deținut politic (închis 3 luni în 1970, arestat o zi în 1977 și închis un an și jumătate în perioada 1985-1986)”. Din cîte cunosc, la Institutul Revoluției se dorește editarea unei noi ediții a acestui Dicționar în care să se corecteze greșelile din ediția veche. Între timp, și conducerea Institutului s-a schimbat, domnul Voiculescu devenind directorul general al acestuia. În noua sa calitate de director, nădăjduiesc să vegheze și la corectarea celor publicate de IRRD despre domnia sa, astfel încît acest institut să slujească adevărului istoric.

Pentru a ajuta Institutul Revoluției la corectarea „Dicționarului General al Revoluției Române” în ceea ce privește directorul său, încerc să sintetizez situația în care se afla Gelu Voican Voiculescu în 1985, în toată complexitatea sa, pe baza dosarului său de la CNSAS la care am avut acces datorită procesului pe care l-am deschis pentru lămurirea relațiilor cu securitatea a domniei sale. Pe acest blog deja au fost prezentate mai multe materiale din dosarul CNSAS al domnului Voiculescu. Dosarul e voluminos, în cadrul procesului am primit copii după filele acestuia dar cu anonimizarea unor nume din dosar. Din documentele cu nume șterse e destul de greu să înțelegi despre ce era vorba, dar am izbutit să procur și copii fără anonimizare, care mi-au îngăduit o înțelegere mai bună a situației fostului viceprimministru FSN și actual director IRRD. Cum domnia sa a ajuns recent și urmărit pentru crime împotriva umanității în dosarul revoluției (linc), interesul public pentru cunoașterea cît mai exactă a biografiei domnului Voiculescu este crescut.

Între 6 mai și 22 iulie 1970 (deci 2 luni și 16 zile, nu 3 luni) Gelu Voican Voiculescu a fost reținut pentru încercare de trecere ilegală a graniței ungaro-austriece și presupusă trădare prin transmitere de secrete. A fost eliberat fiindcă codul penal pedepsea numai trecerea ilegală a graniței române, nu și a altor state și totodată, documentele care se aflau la el legate de industria petrolieră românească, nu aveau caracter de secret de stat, cum s-a crezut inițial. Caracterul politic al reținerii domnului Voiculescu în 1970 a fost recunoscut după revoluție, în temeiul legii 221/2009, de către Tribunalul București (Sentința 2219 din 21.12.2011, păstrată și de Curtea de Apel București). (more…)

 

Ziarul „Libertatea” dezinformează despre Gelu Voican Voiculescu iulie 19, 2016


Articol apărut și pe contributors (linc).

În 16 iulie 2016 pe saitul „Libertatea” a apărut articolul nesemnat „EXCLUSIV / Cioloș l-a angajat pe cel care l-a împușcat pe Ceaușescu. Gelu Voican Voiculescu câștigă lunar 2.600 de lei” (linc), care se dorește o demascare atît a primministrului Dacian Cioloș cît și a lui Gelu Voican Voiculescu, fostul viceprimministru FSN-ist, care în prezent este consilier la Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Lupătorilor Împotriva Regimului Comunist.

După „Libertatea”, o mulțime de alte surse de (dez)informare în masă bucureștene au preluat aceeași știre. (more…)

 

CPRD vrea să ofere certificat de revoluționar lui Costel Socol, învinuit de omor în decembrie 1989, după ce în 2010 îi retrăsese avizul iulie 27, 2015


Cristian George Sefer, deputat UNPR de Mureș, șeful CPRD care a respins contestația împotriva lui Costel Socol, cel osîndit pentru omor săvîrșit în decembrie 1989

Cristian George Sefer, deputat UNPR de Mureș, șeful CPRD care a respins contestația împotriva lui Costel Socol, cel osîndit pentru omor săvîrșit în decembrie 1989

În ședința Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor (CPRD) din 9 iunie 2015, desfășurată sub președinția deputatului UNPR (fost PPDD) Cristian George Sefer, găsim și discutarea unor contestații legate de certificatele de revoluționar. E vorba de acele contestații care ar fi trebuit rezolvate încă de pe vremea fostei legislaturi, dar văd că CPRD încă lucrează la ele. Citez un fragment din procesul verbal al ședinței (linc):

La punctul unu al ordinii de zi, a fost supus spre dezbatere şi aprobare raportul subcomisiei din data de 26.05.2015 respectiv 02.06.2015.
Domnul preşedinte deputat Sefer Cristian-George a precizat că subcomisia a lucrat în data de 26.05.2015 în următoarea componenţă: deputat Sefer Cristian George, deputat Firczak Gheorghe şi deputat Mircovici Nicolae. Au fost analizate un număr de 11 contestaţii, iar în baza studierii dosarelor de preschimbare şi a raportului comisiei tehnice, membrii subcomisiei cu majoritate de voturi au propus următoarele: (…)
2. SOCOL COSTEL (dosar 17729), este contestat de domnul Ciulin Constantin pentru preschimbarea titlului– subcomisia propune respingerea contestaţiei. S-a supus la vot propunerea subcomisiei.
Propunerea subcomisiei a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Acest Costel Socol este un caz relativ celebru legat de revoluția din 1989 din Buzău, iar CPRD în vechea legislatură îi retrăsese avizul încă din 2010. Citez din procesul verbal al ședinței CPRD din 9 februarie 2010 (linc): (more…)

 

Mircea Marian, Mihai Voicu şi revoluţia mai 19, 2013


Ziaristul Mircea Marian de la „Evenimentul Zilei” s-a plîns că a fost agresat de un revoluţionar, identificat ca Mihai Voicu (linc).  S-au scris multe în presă despre acest subiect. Însuşi prim-ministrul Victor Ponta a cerut o anchetă de urgenţă despre această întîmplare (linc). Ziaristul Mălin Bot, coleg de redacţie cu Marian, s-a lansat într-o adevărată diatribă în care folosea cazul agresării colegului său ca motiv pentru a cere intervenţia instituţiilor statului împotriva unor ziarişti de la alte mijloace de informare în masă:

Individul care a considerat normal să agreseze un jurnalist pentru că nu-i plac opiniile acestuia este produsul manipulării și propagandei agresive promovate de Felix TV ani de zile. Indivizi ca Mircea Badea, care incită la violență în mod constant, ajung să sădească sîmburi de ură care pot prinde rod în persoane dezaxate, labile sau atît de rudimentar educate încît nu înțeleg că opiniile se combat cu argumente și alte opinii, nu cu pumnul sau bicepșii umflați la colțul străzii.
Ura sădită ani de zile de propaganda lui Felix a produs efecte ieri, cînd jurnalistul Mircea Marian a fost agresat în stradă pentru opiniile lui. Situația este și mai gravă dintr-o altă perspectivă. (more…)

 

Luptătorii remarcaţi în revoluţie rămîn fără indemnizaţii şi în 2013 decembrie 12, 2012


Nouă actualizare (14 decembrie 2012): Actul normativ s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 845/13 XII 2012. Este vorba de Ordonanţa de urgenţă nr. 84/2012.

Actualizare: Declaraţie Victor Ponta

Agerpres anunţă că printr-o ordonanţă de urgenţă, guvernul a hotărît (linc) prelungirea efectelor art. 18 şi 19 din legea 283/2011 şi în anul 2013. Asta înseamnă că nici în acest an revoluţionarii „remarcaţi prin fapte deosebite” nu vor primi indemnizaţii, iar numărul biletelor CFR gratuite va fi ca în anul 2012 – 3 bucăţi.

Iată textul ordonanţei, cum apare pentru discuţii pe saitul Ministerului Finanţelor (linc). Nu am găsit-o încă publicată în Monitorul Oficial. Precizarea care afectează revoluţionarii este la articolul 9: (more…)

 

Propagandă în „Adevărul” pentru graţierea criminalului Stănculescu


„Am vrut să îl lichidez pe generalul Militaru” (linc), e titlul unui interviu publicat de Andrei Crăciun şi Cristian Delcea în ziarul „Adevărul”, în care ziarul care se pretinde indignat de crimele revoluţiei face propagandă pentru graţierea criminalului Stănculescu. Acesta este prezentat ca un fel de dizident al FSN-ului instalat la putere în 1989, deşi a avut funcţia de ministru în guvernul FSN mult mai multă vreme decît generalul Militaru.

Chiar primele întrebări din interviu sînt legate de graţiere: (more…)

 

Teoria basarabenilor-criminali în istoriografia românească decembrie 5, 2012


Printre teoriile care încearcă să explice „cine a tras în noi” în decembrie 1989 capătă tot mai multă popularitate cea care atribuie rolul acesta unor agenţi KGB din Basarabia.

Ruxandra Cesereanu, în cartea “Deconstrucţia unei revoluţii” (linc) enumeră teoriile care s-au enunţat cu privire la revoluţia română. Este o carte de nivel academic care nu susţine o anumită teorie ci pur şi simplu enumeră diferitele abordări din istoriografia românească legate de 1989.
Apropo de terorişti, Cesereanu enumeră 10 ipoteze despre aceştia, din care ipoteza 5 spune că teroriştii au fost “militari sovietici racolaţi din rîndul unor basarabeni (a căror limbă maternă era româna)” (Găsiţi citatul la sfîrşitul paginii 97 începutul paginii 98 a cărţii aflate la lincul indicat pe internet). (more…)

 

Gheorghe Gherghina, secretar de stat la Ministerul Finanţelor: Indemnizaţia revoluţionarilor să fie în funcţie de indicatorul social de referinţă octombrie 7, 2012


USL pregăteşte noi indemnizaţii pentru toţi revoluţionarii (linc) este titlul unui articol scris de Cristian Delcea şi Mihai Voinea pe saitul „Adevărul” din 4 iunie 2012, unde se anunţă „noi indemnizaţii de la 1 iulie”. După ce data de 1 iulie a trecut, pe 5 iulie Cristian Delcea scria în acelaşi ziar: „Guvernul doreşte reacordarea indemnizaţiilor pentru revoluţionari” (linc). Sîntem acum în octombrie, nici guvernul nu a reluat plăţile indemnizaţiilor pentru revoluţionari sistate prin Legea 283/2011, nici ziariştii de la „Adevărul” nu au roşit pentru dezinformările pe care le-au răspîndit. Dar discuţii pe această temă se poartă în cadrul guvernului, care se vor lungi probabil pînă în 2013 cînd oricum efectul legii 283/2011 va dispărea (acea lege a fost dată cu aplicare numai în 2012). Scopul discuţiilor pare să fie mai degrabă micşorarea pe viitor a indemnizaţiilor revoluţionarilor, nu reluarea lor în plată acum. Pe saitul SSPR (linc) este postată o adresă trimisă de domnul Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, către Georgeta Bratu, secretar de stat la Ministerul Muncii, referitoare la problema indemnizaţiilor pentru revoluţionari. Redau textul acestei adrese. Îngroşările unor fragmente îmi aparţin. Atrag atenţia asupra ultimei fraze, în care se cere stabilirea indemnizaţiei revoluţionarilor în funcţie de indicatorul social de referinţă, nu în funcţie de cîştigul salarial mediu brut pe economie, cum este trecut acum în Legea 341/2004. Pentru anul 2012 valoarea indicatorului social de referinţă e de 500 lei (linc).

Doamnei Georgeta Bratu,
Secretar de Stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
adresa: Str. Dem. l. Dobrescu, nr. 2-4
Sector 1
Bucureşti
Referitor la proiectul de Memorandum cu tema „Modificarea unor prevederi ale legislaţiei ce vizează drepturi recunoscute persoanelor care beneficiază de Legea nr. 341/2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, retransmis cu adresa dumneavoastră nr. 1211/GB/2012, vă comunicăm următoarele: (more…)

 

Motivele amendării lui Gelu Voican Voiculescu, cel care era cît pe-aci să ajungă secretar de stat la SSPR iunie 5, 2012


Gelu Voican Voiculescu este unul din numele care s-au vehiculat pentru şefia SSPR după instalarea guvernului Ponta, scriu Mihai Voinea şi Cristian Delcea în „Adevărul” (linc):

„De la învestirea noului Guvern şi pînă acum, mai multe nume au fost date ca sigure pentru postul de şef al revoluţionarilor. Partidul Social Democrat a ţinut ca şefia SSPR să-i aparţină, împiedicînd numirea liberalului Puiu Fesan. Propunerile PSD au fost dintre cele mai controversate. Cel mai vehiculat nume a fost al lui Gelu Voican Voiculescu. Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a insistat pe lîngă premierul Ponta pentru a-l urca pe Voiculescu în fruntea revoluţionarilor. Conştient de gradul de risc uriaş pe care-l presupunea o restauraţie de tip iliescian, premierul a renunţat la varianta Voiculescu. „Am fost solicitat să desemnez pe cineva la şefia revoluţionarilor. Au fost mai multe variante, e adevărat că a fost şi Gelu Voican o variantă, dar pînă la urmă ne-am oprit la Meşter”, ne-a declarat Ion Iliescu”.

În continuare ziarul „Adevărul” afirmă greşit, cu lipsa de profesionalism cu care ne-a obişnuit, că „Gelu Voican Voiculescu a fost dovedit de CNSAS drept turnător al Securităţii”. După cum s-a explicat în repetate rînduri pe acest blog, CNSAS-ul nu a dovedit că Voican Voiculescu a fost turnător al securităţii ci, din contră, a pretins că acesta n-ar fi colaborat cu acea instituţie. Împotriva voinţei CNSAS, eu şi, separat de mine, Gregorian Bivolaru, am introdus o acţiune în justiţie ca să dovedim contrariul afirmaţiilor CNSAS. În acest proces CNSAS-ul figurează ca pîrît, alături de Gelu Voican Voiculescu. Deocamdată nu pot zice că am dovedit ceva, căci procesul e încă în curs, dar sînt optimist cu privire la deznodămînt. În cazul în care voi cîştiga acest proces, numai ziariştii mincinoşi vor putea spune că „Gelu Voican Voiculescu a fost dovedit de CNSAS drept turnător al Securităţii”. Ziariştii corecţi (dacă o fi existînd aşa ceva în România) ar trebui să spună că „Marius Mioc şi Gregorian Bivolaru au dovedit, împotriva voinţei CNSAS, că Gelu Voican Voiculescu a fost turnător al securităţii şi totodată au dovedit că CNSAS a încercat să muşamalizeze colaborarea lui Voican Voiculescu cu securitatea”. (more…)

 

Viorel Marineasa: „Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii Revoluţiei” de Grigore Cartianu (recenzie) februarie 13, 2012


Scriitorul şi conferenţiarul universitar timişorean Viorel Marineasa mi-a trimis o nouă recenzie legată de o carte despre revoluţia din 1989: „Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii revoluţiei” de Grigore Cartianu. Respectiva recenzie a fost publicată şi în revista timişoreană „Orizont”. O prezint acum şi cititorilor acestui blog.

Despre volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor. Să mori împușcat ca un animal sălbatic” al lui Grigore Cartianu am scris cu vreun an în urmă. Observam atunci că prima sută de pagini este compromisă de faptul că autorul și-a însușit cu deosebită osârdie teoriile lui Alex Mihai Stoenescu, conform cărora „revoluția” din România ar fi fost rodul acțiunii orchestrate a serviciilor secrete străine, dar recunoșteam că, pe următoarele 400, Cartianu își demonstrează talentul, reconstituind pas cu pas drumul cuplului prezidențial până sub zidul cazărmii de la Târgoviște.
Noua sa carte, Teroriștii printre noi. Adevărul despre ucigașii Revoluției (Editura Adevărul Holding, București, 2011), este consecința unei munci de echipă. Lui Cristian Delcea și lui Mihai Voinea li se datorează investigația jurnalistică (lor li se poate adăuga Laurențiu Ungureanu, cel ce a refăcut filmul evenimentelor de la Craiova), iar Andrei Crăciun i-a coordonat. În ce-l privește, Grigore Cartianu a alcătuit planul de ansamblu, a scris capitolul introductiv, a „supervizat întreaga construcție” și a așezat în final un șir de editoriale (când complementare, când de direcție în raport cu zdroaba de pe teren) având legătură sau tangență cu tema. (more…)