Fostul șef al SSPR, Emilian Cutean, achitat la rejudecare în procesul pentru abuz în serviciu

Domnul Emilian Cutean, de 2 ori șef al SSPR (în 2004, sub guvernarea Năstase, şi în 2009 sub guvernarea Boc) și fost deputat PSD, care a ocupat o vreme și postul de președinte al CPRD și fusese osîndit la 5 ani închisoare (linc), a fost achitat la rejudecare, scrie ziare.com (linc). Deasemeni a fost achitată angajata SSPR Mihaela Daniela Sbârcea, care primise 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărîrea este de primă instanță după rejudecare, putînd fi atacată cu apel.

Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014. Dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii și a stabilirii criteriilor de acordare

În Monitorul Oficial nr. 190 din 17 martie 2017 s-a publicat Decizia nr. 785/2016 a Curții Constituționale (linc) prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014 prin care s-a modificat legea 341/2004 a recunoștiinței față de revoluționarii din 1989, noiembriștii brașoveni din 1987 și greviștii din Valea Jiului din 1977. Neconstituționalitatea fusese invocată de unii revoluționari și organizații de revoluționari a căror membri au rămas fără drept la indemnizație în urma acestor schimbări legislative. Redau mai jos hotărîrea Curții. Pentru înlesnirea urmăririi argumentelor am scurtat denumirile actelor normative, nemairepetînd de fiecare dată denumirea completă a acestora și a numărului din Monitorul Oficial în care au fost publicate. Textul complet al deciziei Curții Constituționale se poate citi la lincul indicat mai sus.

Decizia nr. 785/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii (…) nr. 341/2004

Hotărîrea Tribunalului Bucureşti cu privire la Gelu Voican Voiculescu, în procesul celor 748000 de euro

În 2011 am publicat articolul Tribunalul Bucureşti confirmă că Gelu Voican Voiculescu a fost un borfaş de drept comun. Noi aberaţii conspiraţioniste în „Adevărul” (linc), în care explicam hotărîrea Tribunalului Bucureşti în procesul deschis de fostul viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu în temeiul legii 221/2009, cît şi dezinformările despre asta din ziarul „quality” „Adevărul”.

La procesul legat de lămurirea colaborării sale cu securitatea, Gelu Voican Voiculescu a înfăţişat instanţei şi hotărîrea judecătorească din acest proces, pe care o înfăţişez acum în extenso cititorilor, pentru spulberarea oricăror îndoieli. Mă întreb dacă ziarul „Adevărul” va publica dezminţire la articolele sale mai vechi legate de acest caz şi îşi va cere scuze faţă de cititori.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. 63354/3/2010

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2219

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.12.2011
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREŞEDINTE – CORNELIA TELECHI
GREFIER – MIHAELA POPOVICI

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bucureşti, participă procuror Voicu Sorin Cezar.

Pe rol se află pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul GELU VOICAN VOICULESCU în contradictoriu cu pîrîtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, avînd ca obiect pretenţii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.

Curtea Constituţională respinge obiecţia de neconstituţionalitate adusă Legii 410/2011

Conform unui comunicat de presă al Curţii Constituţionale (linc), obiecţia de neconstituţionalitate adusă legii 410/2011 a fost respinsă. În schimb s-a aprobat obiecţia adusă legii arhivelor naţionale. Mi se pare interesant că în cazul legii arhivelor s-a acceptat obiecţia legată de principiul bicameralismului, dar în cazul Legii 410/2011, unde s-a adus aceeaşi obiecţie, s-a respins. Motivarea hotărîrii va fi disponibilă în Monitorul Oficial. Vezi comunicatul Curţii:

O nouă propunere legislativă, care repetă prevederile Legii 410/2011, e dezbătută în parlament

Anticipînd probabil anularea de către Curtea Constituţională a Legii 410/2011 de aprobare (cu amendamente) a OUG 80/2010, care prevede mai multe măsuri de economii bugetare, inclusiv suspendarea indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite, guvernul a introdus respectivele prevederi legislative într-un alt proiect de lege aflat acum în dezbatere parlamentară.

Legea 410/2011 a fost contestată la Curtea Constituţională şi această contestaţie are multe şanse să fie acceptată, ca urmare a modului nu tocmai firesc prin care legea a fost adoptată. Anume, la aprobarea unei ordonanţe de urgenţă neimportante, în camera deputaţilor – camera decizională, s-a venit în ultimul moment cu un amendament prin care s-au introdus în lege o mulţime de prevederi despre care nu fusese vorba în ordonanţa iniţială şi care nu fuseseră discutate deloc pînă atunci, nici în comisiile parlamentare şi nici la senat. Ţinînd seama de deciziile precedente ale Curţii Constituţionale, mai ales faptul că senatul nu a avut posibilitatea să-şi spună părerea despre prevederile nou introduse în lege este motiv pentru declararea acesteia ca neconstituţională. Vezi textul sesizării depuse la Curtea Constituţională (linc).

Legea 410/2011, contestată la Curtea Constituţională

Legea 410/2011 (linc) care, printre multe alte prevederi, se referă şi la suspendarea plăţii indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite pentru anul 2012 (linc), a fost contestată de opoziţie la Curtea Constituţională.

Reproduc textul sesizării semnate de grupurile parlamentare PNL şi PSD. Pentru cursivitatea lecturii şi înţelegerea mai lesnicioasă a argumentelor, am eliminat unele repetiţii şi formulări avocăţeşti. Am introdus mici comentarii proprii între paranteze drepte, cu litere cursive.

Sesizare de neconstituţionalitate

Vechiul duşman al libertăţii de exprimare Ioan Ghişe revine cu idei noi

Senatorul liberal de Braşov Ioan Ghişe se făcuse cunoscut în trecut pentru năstruşnica iniţiativă avută, alături de PRM-istul Gheorghe Funar, a „legii ştirilor pozitive” (linc). Acea lege dorea să silească organismele de presă ca cel puţin jumătate din ştirile publicate să fie pozitive. Respinsă în Camera Deputaţilor, adoptată de Senat, declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi retrimisă în parlament spre examinare, unde Ioan Ghişe se arăta hotărît să lupte în continuare pentru această idee (coiniţiatorul Gheorghe Funar şi-a pierdut între timp calitatea de parlamentar), nu ştiu care este la momentul actual soarta „legii ştirilor pozitive”.

Dar Ioan Ghişe se arată hotărît să nu lase presa nereglementată. „Hai să reglementăm”, aceasta este o idee la modă printre liberalii români.

Ultima iniţiativă a domnului Ghişe este „legea jurnalistului” (linc), care ar urma să oblige ziariştii să îşi desfăşoare activitatea în cabinete jurnalistice acreditate de un Colegiu Naţional al Jurnaliştilor şi supravegheate de un ombudsman, să fie atestaţi la fiecare 3 ani şi să fie verificaţi psihologic anual. Ziariştii ar putea fi pedepsiţi în cazul săvîrşirii unor delicte de presă („informaţii, reflecţii sau comentarii în mass-media, despre fapte care nu au implicaţii asupra societăţii şi au cauzat o daună materială sau morală unei persoane”) sau cvasi-delicte („fapt ilicit şi dăunător, însă comis fără intenţie răutăcioasă”) cu amenzi, interdicţia de a exercita profesia pe termen limitat sau excluderea din meserie. De remarcat că în ceea ce priveşte „delictul de presă”, nu apare condiţia ca informaţia, comentariul sau reflecţia prezentată să fie falsă, ci doar să cauzeze daune cuiva şi să nu aibă implicaţii asupra societăţii. Deci, un ziarist poate scrie lucruri perfect adevărate, dar dacă ceea ce a scris a deranjat pe cineva şi se consideră că nu are implicaţii asupra societăţii, poate fi pedepsit.