Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020. „Salvarea de vieți omenești puse în primejdie de politicile sanitare dezastruoase ale guvernului cît și apărarea Constituției și a legalității sînt interese publice majore iar apărarea acestora este legitimă, ceea ce exclude caracterul contravențional al faptei”

În luna noiembrie 2020 primeam primele mele 2 amenzi legate de plandemie, ca urmare a participării mele la adunările de protest din centrul Timișorii:
– Am fost amendat la mitingul împotriva restricțiilor covid de la Timișoara
– Încă o amendă, primită de mine prin poștă

După mitingul din 8 noiembrie 2020 am primit amendă pentru participare la adunare publică interzisă, iar la mitingul din 15 noiembrie am fost amendat pentru nepurtarea măștii.

Am contestat aceste 2 amenzi la Judecătoria Timișoara, după cum am mai relatat:
– Am contestat amenzile primite de la jandarmerie. Îl cer ca martor în apărare pe Nelu Tătaru, ministrul sănătății. Deasemeni, cer expertiză judiciară pentru a se stabili dacă obligația de a purta măști în aer liber este o măsură care să micșoreze riscul asupra sănătății populației
– Procesul pentru amenzile din 8 și 15 noiembrie 2020, amînat pentru 3 decembrie. Excepțiile de neconstituționalitate și nelegalitate depuse de mine

Mi s-a acceptat un singur martor, un domn care participase și el la proteste. Între timp, Curtea Constituțională, prin Decizia 50/2022, a stabilit că OUG 192/2020 prin care se extinsese obligația purtării măștii la toate spațiile publice, nu doar la cele închise, cum era în formularea inițială a art. 13 lit. a) din Legea 55/2020, e neconstituțională. Deci, în ceea ce privește amenda pentru nepurtarea măștii, ținînd seama de această hotărîre a Curții Constituționale și de faptul că adunarea de protest a fost într-un spațiu deschis, cred că am mari șanse să obțin anularea. Legat de cealaltă amendă – pentru participare la adunare interzisă – am invocat excepția de nelegalitate a hotărîrii Primăriei Timișoara de a da aviz negativ pentru acea adunare. Avizul negativ fusese contestat în instanță și de persoana care ceruse primăriei aprobare pentru adunarea de protest. Jandarmeria a depus o hotărîre judecătorească, definitivă prin nerecurare, prin care s-a respins cererea acelei persoane de anulare a avizului negativ al primăriei. Nu am primit și eu o copie a acelei hotărîri. Am cerut, dar reprezentantul jandarmeriei a spus că nu e obligatoriu să se dea copii după exemple de practică judiciară. Am spus că îmi mențin excepția de nelegalitate și că pot avea propriile mele argumente legate de aceasta. Judecătoarea a spus că se va pronunța asupra excepției împreună cu fondul.

Ăsta este primul meu proces de la Judecătoria Timișoara legat de amenzile din pandemie, dar ultimul care a ajuns la finalul cercetării judecătorești. Bilanțul de pînă acum al proceselor mele cu jandarmeria Timișoara este: 1 proces cîștigat definitiv, 1 pierdut dar la care mă gîndesc să fac recurs (cale extraordinară de atac), și 2 sentințe de primă instanță de anulare a amenzilor, care nu sînt încă definitive. La ultimul termen, Jandarmeria a depus la dosar hotărîrea judecătorească din procesul pe care l-am pierdut.

Pronunțarea se va face pe 22 iunie, dacă nu va fi o altă amînare. În concluziile scrise am adăugat un nou argument, pe care nu-l folosisem pînă acum: legitima apărare. Prezint mai jos aceste concluzii scrise care pot fi de folos și altora care au procese asemănătoare.

Judecătoria Timișoara
Dosar 31647/325/2020
Rămas în pronunțare pentru 22.06.2022

Domnule președinte

Subsemnatul, Mioc Marius (…), în calitate de petent în această pricină depun următoarele

CONCLUZII SCRISE

Procesul pentru amenda din 21 decembrie 2021, amînat după sesizarea Curții Constituționale. Raportul Jandarmeriei: „Stabilirea identității contravenientului s-a făcut prin metode specifice”

Am mai scris despre mitingul din 21 decembrie 2021 de la București, pentru participare la care am fost amendat cu 1000 lei:
– Cu prilejul Anului Nou, Jandarmeria îmi trimite o nouă amendă. Pentru mitingul din 21 decembrie 2021 de la București (video)
– Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Erau de fapt 2 amenzi cuprinse în același proces verbal: 500 lei pentru participare la miting și 500 lei pentru că n-am purtat mască. Amenda am primit-o prin poștă fiindcă la miting n-am fost legitimat de nici un jandarm sau polițist.

În procesul legat de această amendă, desfășurat la Judecătoria sectorului 5 București (linc), judecata a fost repusă pe rol pentru 9 iunie 2022, cînd se va pune în discuție suspendarea facultativă, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 din cod procedură civilă. Bănuiesc că această posibilă suspendare e legată de nevoia pronunțării Curții Constituționale cu privire la o excepție invocată de mine. S-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la (ne)constituționalitatea art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 55/2020, în raport de prevederile art. 1 alin. (3), art. 39 și art. 53 din Constituție. S-a respins ca inadmisibilă sesizarea Curții Constituționale cu privire la art. 13 lit. a) din Legea 55/2020. La articolul ăla eu asta și cerusem, invocasem excepția cu scopul de a determina instanța să spună că e inadmisibilă, fiindcă articolul 13 lit. a) din Legea 55/2020 nu apare în procesul verbal de amendă. Acela e singurul articol din lege care vorbește despre posibila obligativitate a purtării măștii și prin excluderea acestui articol din judecată doresc să pun instanța în fața concluziei că procesul verbal nu e întemeiat în drept.

Plîngerea mea împotriva amenzilor primite în 21 decembrie 2021 la București. Definirea juridică a „idealurilor revoluției din decembrie 1989” prevăzute în Constituție, cerută cu prilejul acestei plîngeri

Am mai povestit aici (linc) că după mitingul din 21 decembrie 2021 de la București am primit un proces-verbal din partea jandarmeriei din acest al doilea oraș al țării (care este al doilea oraș al României? La această întrebare clujenii răspund Clujul, constănțenii răspund Constanța, ieșenii răspund Iașiul iar timișorenii răspund Bucureștiul) prin care mi se stabileau 2 amenzi: una pentru participare la miting, că există o hotărîre de guvern conform căreia datorită „pandemiei” sînt interzise adunările publice cu mai mult de 100 de persoane, iar pe 21 decembrie 2021 numărul participanților la protest a depășit acest număr) și alta pentru nepurtarea măștii. Cîte 500 lei amendă pentru fiecare din aceste contravenții, deci total 1000 lei.

Am trimis la judecătoria sectorului 5 București o contestație față de aceste amenzi. Redau această contestație și aici, cu gîndul că poate fi de folos și altora care au fost amendați la acea adunare de protest, care pot avea un model despre cum se pot contesta amenzile. În această contestație invoc și „idealurile revoluției din 1989” cuprinse în art. 1 alin. (3) din Constituție pentru o excepție de neconstituționalitate legată de dreptul guvernului de a restrînge adunările de protest care este prevăzut în legea 55/2020. Aș fi curios să știu, și poate cititorii mă vor ajuta, dacă în practica Curții Constituționale există vreun precedent de interpretare a expresiei „idealurile revoluției din decembrie 1989”.

Către Judecătoria sectorului 5 București
Splaiul Independenței nr. 5, sector 4, București

Domnule președinte,

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timișoara (…), în contradictoriu cu Unitatea Militară 0575 București, avînd sediul în București, str. Jandarmeriei nr. 9-11, sector 1, depun

PLÎNGERE CONTRAVENȚIONALĂ
împotriva Procesului Verbal seria JO nr. 0613016 din 21 decembrie 2021 emis de pîrîtă
și primit de mine prin poștă în 3 ianuarie 2022

Vă cer ca prin hotărîrea pe care o veți pronunța să anulați respectivul proces verbal și cele 2 amenzi de cîte 500 lei, în total 1000 lei, care mi-au fost stabilite ca obligații de plată. În subsidiar cer înlocuirea amenzilor cu avertisment. Cu cheltuieli de judecată.

La cererea mea Tribunalul Timiș sesizează Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a unor articole din Legea 55/2020

Astăzi Tribunalul Timiș a admis cererea mea de sesizare a Curții Constituționale (linc) cu privire la (ne)constituționalitatea art. 5 alin. 3 și art. 65 lit. o) din Legea 55/2020, cerere ridicată în procesul meu cu Jandarmeria care mă amendase pentru nerespectarea carantinei. S-a respins însă cererea mea de expertiză judiciară prin care să se compare situația epidemiologică în zonele în care a existat carantina și în care n-a existat.

Am argumentat că măsura carantinei are eficiență zero (ca să fim mai exacți, zero virgulă zero, am explicat instanței) la oprirea răspîndirii virusului și prin urmare restrîngerea de drepturi și libertăți nu respectă principiul proporționalității prevăzut de art. 53 din Constituție, adică nu este proporțională cu acest zero virgulă zero care reprezintă eficacitatea carantinei.

Fostul șef al SSPR, Emilian Cutean, achitat la rejudecare în procesul pentru abuz în serviciu

Domnul Emilian Cutean, de 2 ori șef al SSPR (în 2004, sub guvernarea Năstase, şi în 2009 sub guvernarea Boc) și fost deputat PSD, care a ocupat o vreme și postul de președinte al CPRD și fusese osîndit la 5 ani închisoare (linc), a fost achitat la rejudecare, scrie ziare.com (linc). Deasemeni a fost achitată angajata SSPR Mihaela Daniela Sbârcea, care primise 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărîrea este de primă instanță după rejudecare, putînd fi atacată cu apel.

Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014. Dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii și a stabilirii criteriilor de acordare

În Monitorul Oficial nr. 190 din 17 martie 2017 s-a publicat Decizia nr. 785/2016 a Curții Constituționale (linc) prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014 prin care s-a modificat legea 341/2004 a recunoștiinței față de revoluționarii din 1989, noiembriștii brașoveni din 1987 și greviștii din Valea Jiului din 1977. Neconstituționalitatea fusese invocată de unii revoluționari și organizații de revoluționari a căror membri au rămas fără drept la indemnizație în urma acestor schimbări legislative. Redau mai jos hotărîrea Curții. Pentru înlesnirea urmăririi argumentelor am scurtat denumirile actelor normative, nemairepetînd de fiecare dată denumirea completă a acestora și a numărului din Monitorul Oficial în care au fost publicate. Textul complet al deciziei Curții Constituționale se poate citi la lincul indicat mai sus.

Decizia nr. 785/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii (…) nr. 341/2004

Hotărîrea Tribunalului Bucureşti cu privire la Gelu Voican Voiculescu, în procesul celor 748000 de euro

În 2011 am publicat articolul Tribunalul Bucureşti confirmă că Gelu Voican Voiculescu a fost un borfaş de drept comun. Noi aberaţii conspiraţioniste în „Adevărul” (linc), în care explicam hotărîrea Tribunalului Bucureşti în procesul deschis de fostul viceprimministru FSN-ist Gelu Voican Voiculescu în temeiul legii 221/2009, cît şi dezinformările despre asta din ziarul „quality” „Adevărul”.

La procesul legat de lămurirea colaborării sale cu securitatea, Gelu Voican Voiculescu a înfăţişat instanţei şi hotărîrea judecătorească din acest proces, pe care o înfăţişez acum în extenso cititorilor, pentru spulberarea oricăror îndoieli. Mă întreb dacă ziarul „Adevărul” va publica dezminţire la articolele sale mai vechi legate de acest caz şi îşi va cere scuze faţă de cititori.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL BUCUREŞTI – SECŢIA A III-A CIVILĂ

DOSAR NR. 63354/3/2010

SENTINŢA CIVILĂ NR. 2219

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE 21.12.2011
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PREŞEDINTE – CORNELIA TELECHI
GREFIER – MIHAELA POPOVICI

Din partea Ministerului Public – Parchetul de pe lîngă Tribunalul Bucureşti, participă procuror Voicu Sorin Cezar.

Pe rol se află pronunţarea asupra cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul GELU VOICAN VOICULESCU în contradictoriu cu pîrîtul STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, avînd ca obiect pretenţii întemeiate pe dispoziţiile Legii nr. 221/2009.

Curtea Constituţională respinge obiecţia de neconstituţionalitate adusă Legii 410/2011

Conform unui comunicat de presă al Curţii Constituţionale (linc), obiecţia de neconstituţionalitate adusă legii 410/2011 a fost respinsă. În schimb s-a aprobat obiecţia adusă legii arhivelor naţionale. Mi se pare interesant că în cazul legii arhivelor s-a acceptat obiecţia legată de principiul bicameralismului, dar în cazul Legii 410/2011, unde s-a adus aceeaşi obiecţie, s-a respins. Motivarea hotărîrii va fi disponibilă în Monitorul Oficial. Vezi comunicatul Curţii:

O nouă propunere legislativă, care repetă prevederile Legii 410/2011, e dezbătută în parlament

Anticipînd probabil anularea de către Curtea Constituţională a Legii 410/2011 de aprobare (cu amendamente) a OUG 80/2010, care prevede mai multe măsuri de economii bugetare, inclusiv suspendarea indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite, guvernul a introdus respectivele prevederi legislative într-un alt proiect de lege aflat acum în dezbatere parlamentară.

Legea 410/2011 a fost contestată la Curtea Constituţională şi această contestaţie are multe şanse să fie acceptată, ca urmare a modului nu tocmai firesc prin care legea a fost adoptată. Anume, la aprobarea unei ordonanţe de urgenţă neimportante, în camera deputaţilor – camera decizională, s-a venit în ultimul moment cu un amendament prin care s-au introdus în lege o mulţime de prevederi despre care nu fusese vorba în ordonanţa iniţială şi care nu fuseseră discutate deloc pînă atunci, nici în comisiile parlamentare şi nici la senat. Ţinînd seama de deciziile precedente ale Curţii Constituţionale, mai ales faptul că senatul nu a avut posibilitatea să-şi spună părerea despre prevederile nou introduse în lege este motiv pentru declararea acesteia ca neconstituţională. Vezi textul sesizării depuse la Curtea Constituţională (linc).

Legea 410/2011, contestată la Curtea Constituţională

Legea 410/2011 (linc) care, printre multe alte prevederi, se referă şi la suspendarea plăţii indemnizaţiilor luptătorilor în revoluţie remarcaţi prin fapte deosebite pentru anul 2012 (linc), a fost contestată de opoziţie la Curtea Constituţională.

Reproduc textul sesizării semnate de grupurile parlamentare PNL şi PSD. Pentru cursivitatea lecturii şi înţelegerea mai lesnicioasă a argumentelor, am eliminat unele repetiţii şi formulări avocăţeşti. Am introdus mici comentarii proprii între paranteze drepte, cu litere cursive.

Sesizare de neconstituţionalitate