Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Guvernul Filip din Republica Moldova a demisionat. Ghinili învinge? iunie 16, 2019


Guvernul Republicii Moldova, condus de Pavel Filip și format de Partidul Democrat a lui Plahotniuc, a demisionat (linc). Aceasta s-a întîmplat după ce, inițial, Curtea Constituțională declarase, ca răspuns la cererea formulată de președintele Igor Dodon în 22 mai, că răstimpul de 3 luni în care Constituția spune că trebuie să se formeze un nou guvern expiră în 7 iunie 2019 (decizia nr. 83 emisă chiar în 7 iunie 2019 – linc, în care de fapt se respinge ca inadmisibilă cererea președintelui Dodon de stabilire a datei pînă la care trebuie format noul guvern, pe motiv că deja Curtea s-a pronunțat asupra acestei probleme). Validarea ultimelor alegeri din Republica Moldova (linc), s-a făcut în 9 martie 2019 (linc). În 8 iunie Curtea Constituțională vine cu o explicație că termenul de formare a noului guvern a expirat în 7 iunie (linc). Prin Hotărîrea nr. 13 din 8 iunie 2019 (linc) Curtea spunea că Parlamentul nou ales nu mai are competențe legale după data de 7 iunie 2019, cînd ar fi trebuit dizolvat. (more…)

 

Fostul șef al SSPR, Emilian Cutean, achitat la rejudecare în procesul pentru abuz în serviciu februarie 15, 2018


Domnul Emilian Cutean, de 2 ori șef al SSPR (în 2004, sub guvernarea Năstase, şi în 2009 sub guvernarea Boc) și fost deputat PSD, care a ocupat o vreme și postul de președinte al CPRD și fusese osîndit la 5 ani închisoare (linc), a fost achitat la rejudecare, scrie ziare.com (linc). Deasemeni a fost achitată angajata SSPR Mihaela Daniela Sbârcea, care primise 3 ani de închisoare cu suspendare. Hotărîrea este de primă instanță după rejudecare, putînd fi atacată cu apel. (more…)

 

CEDO acordă noi despăgubiri pentru victime ale revoluției noiembrie 13, 2017


Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat verdictul în cauza Anamaria Loredana Orășanu și alții împotriva României (linc), dosar în care au fost conexate 75 de plîngeri ale victimelor revoluției din 1989. În majoritatea cazurilor e vorba de rude ale celor uciși la revoluție, dar sînt și 3 cazuri de răniți în revoluție. CEDO a acordat despăgubiri pentru toți reclamanții, stabilind în sarcina statului român plata a 52 de despăgubiri de cîte 15000 euro fiecare. În cazuri cînd de pe urma unei persoane ucise la revoluție s-au adresat cu plîngeri către CEDO mai multe rude ale acesteia (părinte, soț, copii), CEDO a stabilit despăgubirea de 15000 de euro în total pentru întreaga familie. Observ excepție în cazul familiei Postelnicu, în care s-au acordat despăgubiri separate pentru mama celui ucis (care după introducerea acțiunii a CEDO a răposat, deci despăgubirile vor fi încasate de moștenitori) și pentru văduva și fiicele acestuia, cît și în cazul familiei Orășanu, în care unul din fii primește singur 15000 euro despăgubire iar alt fiu trebuie să împartă o despăgubire de 15000 de euro cu sora și mama (fiica și văduva eroului martir). În total statul va trebui să plătească 780000 euro despăgubiri. Pretențiile inițiale ale reclamanților erau între 100000 și 300000 de euro fiecare.

Redau mai jos hotărîrea CEDO în limba engleză.

 FOURTH SECTION

CASE OF ANAMARIA-LOREDANA ORĂȘANU AND OTHERS v. ROMANIA
(Application no. 43629/13 and 74 other applications)

JUDGMENT

STRASBOURG
7 November 2017

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Anamaria-Loredana Orășanu and Others v. Romania,

(more…)

 

CEDO condamnă România în cazul prigonirii unor adepţi ai mişcării lui Gregorian Bivolaru aprilie 27, 2016


Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat în 26 aprilie verdictul (linc – cu originalul deciziei în limba franceză) în cazul Amarandei şi alţii împotriva României, în care 26 de yoghini, adepţi ai mişcării MISA condusă de Gregorian Bivolaru, s-au plîns pentru prigoana la care au fost supuşi ca urmare a apartenenţei la această mişcare. Statul român va avea de plătit 291000 de euro despăgubiri către reclamanţi, şi anume cîte 12000 de euro despăgubiri către 23 dintre reclamanţi, 4500 euro către 2 reclamanţi şi 6000 euro către un reclamant. Avocata reclamanţilor pomenită în decizie cu numele „M. C. Mîţu” este Mihaela Mîţu, avocata lui Bivolaru în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS la care sînt şi eu parte (linc), şi la care încă aştept comunicarea hotărîrii Curţii de Apel Bucureşti.

Iată cîteva fragmente din motivarea hotărîrii CEDO: (more…)

 

Ordonanța Parchetului de redeschidere a cercetărilor din dosarul revoluției aprilie 8, 2016


Pe saitul Ministerului Public a fost publicată ordonanța procurorului general interimar Bogdan Licu (linc) de redeschidere a cercetărilor în dosarul revoluției. Reproduc această ordonanță și aici. În cuprinsul ordonanţei apar unele pasaje lipsă, semnalate prin „(…)”. Nu este vorba de vreo cenzură pe care aş fi aplicat-o eu textului domnului procuror general ci de faptul că, din motive neexplicate, aşa a fost publicată ordonanţa pe saitul Ministerului Public, cu anumite fragmente lipsă. Apar în ordonanţă şi destule greşeli ortografice. În unele cazuri am adăugat literele care lipseau la unele cuvinte, între paranteze drepte.

Nr. ……/C2/2016
O R D O N A N Ţ Ă
5 aprilie 2016
Dimitrie‐Bogdan LICU, prim‐adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Examinând, din oficiu, soluţia dispusă prin ordonanţa nr.11/P/2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare
CONSTAT URMĂTOARELE: (more…)

 

Redeschiderea dosarului mineriadei din iunie 1990 (4 video) octombrie 22, 2015


Actualizare 22 octombrie 2015, ora 13,15: Întreaga presă, toate televiziunile, au pomenit că Ion Iliescu a fost pus sub urmărire penală în dosarul mineriadei, dar remarc în comunicatul Parchetului (linc) că, deși se spune că în dosarul mineriadei s-a reluat urmărirea penală, nu e nominalizat nimeni ca învinuit ori inculpat. Mai mult, așa cum observă domnul Mangu, comentator pe acest blog, urmărirea penală a fost reîncepută de procurori militari, în timp ce Ion Iliescu și Virgil Măgureanu sînt civili, fiind îndoielnic că procurorii militari au competență în a-i pune sub acuzare. Ca urmare, nu sînt convins că într-adevăr Ion Iliescu a fost pus sub acuzare, chiar dacă întreaga presă românească pretinde asta. Aștept să văd nominalizați, într-un comunicat oficial al Parchetului, nu într-o știre Mediafax, cine sînt inculpații din dosar, ca să mă conving. Au mai fost situații cînd întreaga presă românească, autointoxicîndu-se și preluînd unii de la alții, a dat știri false. A se vedea:
Aşa-zisul plan de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române: Eu am avut dreptate, presa bucureşteană a greşit
Dezvăluirile lui Vladimir Bukovski despre revoluţia română şi jurnalismul de tip Mediafax
Mă întreb totodată dacă Ion Iliescu, Virgil Măgureanu și alte persoane despre care presa pretinde că sînt inculpați în dosar nu pot invoca autoritatea de lucru judecat a hotărîrilor judecătorești pomenite mai jos în acest articol, fiindcă scoaterea de sub urmărire penală a fost apoi confirmată și prin hotărîri judecătorești definitive ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Poate prin schimbarea încadrării juridice care s-a făcut se poate ocoli această autoritate de lucru judecat, nu sînt avocat să știu exact. Dar dacă acea autoritate de lucru judecat rămîne, înseamnă că urmărirea penală nu se mai poate face împotriva celor care fuseseră deja urmăriți, ci doar împotriva unor alte persoane, necunoscute. De pildă, împotriva unor fantomatici agenți străini despre care vorbesc Talpeș și Voican Voiculescu.

FSNiun90

Ion Iliescu este urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990 pentru infracțiuni împotriva umanității, anunță Mediafax (linc). Conform Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție, reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității s-a soldat cu moartea a 4 persoane și rănirea a altor 3 prin împușcare, precum și cu vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1000 de persoane.

Încă din 2012 am remarcat declarația lui Ioan Talpeș, fost consilier a lui Ion Iliescu, de a arunca vina pe agenturili străine pentru ce s-a întîmplat în iunie 1990. „În 13 iunie a fost o lovitură care urmărea să sisteze ce s-a decis la 20 mai (data alegerilor din 1990 – n.r.). Printre cei care au declanşat violenţele au fost agenţi ai altor state, cum ar fi francezi, care doreau o altă formulă de guvernare. S-au amestecat şi ruşii, dar nu prea tare, iar unguri au fost cu certitudine. În schimb, americanii n-au avut nimic de a face cu ce s-a întîmplat (…) Francezii doreau o altă formulă de guvern. S-a dorit ca Radu Câmpeanu să fie prim-ministru. Există înregistrări!”, spunea domnul Talpeș (linc).

Ideea agenturilor străine care ar fi vinovate de întîmplările din iunie 1990 este susținută acum și de fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu, care pomenește de o „conivență americano-sovietică” (linc). E contradicție cu ce spunea Talpeș, că „americanii n-au avut nimic de-a face”, dar cititorii acestui blog știu deja: cînd e vorba de scos basma curată vinovații români ai unor întîmplări din istoria recentă, aruncatul vinii pe agenturili străine e o metodă bună care n-are nevoie nici de dovezi, nici de coerență. S-au arestat atunci cam 1000 de persoane, chiar dacă nu există cetățeni străini între ei asta nu împiedică să fie lansată varianta propagandistică a agenturilor străine. Fostul regim comunist de la Chișinău, cînd acuza România de punere la cale a evenimentelor din aprilie 2009 (asemănătoare cu cele din iunie 1990 de la București), măcar fusese capabil să găsească una bucată cetățean român (linc) printre sutele de arestați din timpul tulburărilor, dar Ioan Talpeș ori Gelu Voican Voiculescu n-au nevoie de asemenea mărunțișuri, căci presa românească nu le cere dovezi.

Fostul director SRI Virgil Măgureanu nu a dat amănunte cu privire la discuțiile pe care le-a avut la parchet, dar s-a exprimat că „e benefic că s-au reluat cercetările” (linc).

Recent Ioan Talpeș a reluat, în oficina de dezinformare „Adevărul” (linc), teoria agenturilor străine și cu privire la decembrie 1989, fără însă să dea vreo dovadă, ci doar plîngîndu-se de starea presei românești, „explozia asta a tabloidelor, cu toate minunile şi cu toate acuzele care nici măcar nu trebuie demonstrate”.

Iată o filmare în care se poate vedea unul dintre cei împușcați din Ministerul de Interne în 13 iunie 1990: (more…)