22 aprilie 1990: TVR prezintă în întregime procesul soților Ceaușescu (video)

Pentru prima oară, procesul soților Ceaușescu a fost prezentat în întregime la TVR în 22 aprilie 1990. În decembrie 1989 se prezentaseră doar unele fragmente. Prezentarea a fost în cadrul unei emisiuni în care s-au făcut și comentarii, s-au luat și interviuri ale unor participanți la revoluție. Iată această emisiune.

Desfășurarea emisiunii:

Guvernul desființează Institutul Revoluției. Scurt istoric al acestui institut

Prin Ordonanța de Urgență nr. 91 publicată în Monitorul Oficial nr. 1059 din 31 decembrie 2019, guvernul Ludovic Orban a hotărît desființarea Institutului Revoluției.

Institutul fusese înființat prin legea 556/2004, lege care este abrogată prin actuala ordonanță. La acea vreme președintele României era Ion Iliescu și prin lege președintelui României i s-a acordat dreptul de a numi persoanele din conducerea Institutului. Astfel, întreaga conducere a institutului (colegiul național) a fost numită personal de Ion Iliescu. Apoi, acest colegiu național, la prima sa ședință, l-a ales democratic, în unanimitate, pe Ion Iliescu ca președinte al institutului.

TVR, decembrie 1997. Știri despre anchetarea revoluției din 1989 (video)

Buletin de știri al TVR din decembrie 1997, în care se vorbește despre anchetele legate de revoluția din 1989. Apare procurorul Dan Voinea.

Transcriere înregistrare:

Teroriștii din 1989 – emisiune din 1997. „Mulți dintre suspecți au fost reținuți din greșeală”. Un caz este al senatorului Valentin Gabrielescu, fost președinte al Comisiei parlamentare pentru anchetarea evenimentelor din decembrie, care „a intrat alături de alți revoluționari în sediul fostului C.C., și în confuzia de atunci a fost bănuit că este terorist” (video)

Emisiune a TVR din 1997 în care se vorbește despre teroriștii din 1989. Apar procurorul Dan Voinea, Adrian Done (revoluționar care zice că a arestat teroriști și i-a predat armatei), Ioan Itu (ziarist). Printre cei arestați în decembrie 1989 sub bănuiala de terorism a fost și Valentin Gabrielescu, mai apoi senator PNȚCD și șef al Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989.

Transcriere înregistrare:

1997. Ion Iliescu cercetat penal pentru revoluție. Emisiune a lui Marius Tucă (video)

În 18 decembrie 1997, la emisiunea televizată a lui Marius Tucă „Milionarii de la miezul nopții” este invitat Ion Iliescu, pentru a discuta știrea zilei: Faptul că Parchetul (condus pe atunci de Dan Voinea) dorește să-l investigheze cu privire la revoluția din 1989. Al doilea invitat la emisiune este Cristian Tudor Popescu (pe atunci, redactor-șef la „Adevărul”).

După aproape 22 de ani de la această emisiune, Ion Iliescu avea să fie inculpat în „dosarul revoluției”.

Din emisiune (pentru cursivitatea ideilor, m-am abătut uneori de la o relatare strict cronologică a emisiunii):

Membrii vechi ai Colegiului Național al Institutului Revoluției Române contestă numirea noilor membri de către Klaus Iohannis

Pe portalul revoluției (linc) a apărut o petiție trimisă Administrației Prezidențiale de către membrii vechi ai Colegiului Institutului Revoluției, prin care este contestată numirea, de către președintele Klaus Iohannis, a celor 6 noi membri din acest colegiu, invocîndu-se nulitatea absolută  Decretului prezidențial nr. 847/12 oct. 2018. După cum am mai scris, președintele Iohannis a numit 6 persoane în conducerea Institutului Revoluției (linc), și anume pe Ion Caramitru, Radu Filipescu, Nicoleta-Lorena Giurcanu (Matei), Teodor Doru Mărieş, Florian Răzvan-Mihalcea și Dan Voinea, în locul a 6 membri ai Colegiului Național al acestei instituții care au răposat între timp ori și-au dat demisia.

Redau această petiție, înregistrată cu nr 8271 din 31 octombrie 2018 la Administrația Prezidențială.

Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Președintele României,
Administrației prezidențiale

Noi, Petrică Dorin BALINT, Emilian Vasile CUTEAN, Emil (Cico) DUMITRESCU, Cazimir Benedict IONESCU, Eugenia IORGA, Mihail ISPAS, Dumitru MAZILU, Alexandru MIRONOV, Gheorghe PASTOR, Romeo RAICU, Petre ROMAN, Ioan SAVU, Adrian SANDA, Răzvan Emil THEODORESCU, Dan TOADER, Dorel VIȘAN, Valentin VOICILĂ, Gelu Voican VOICULESCU, membri cu mandat permanent și neretribuiți ai Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989 – IRRD, vă prezentăm mai jos motivele de nulitate absolută ale Decretului prezidențial nr. 847/12 oct. 2018, privind completarea colegiului național, prin ocuparea locurilor vacante, publicat în Monitorul Oficial parte I nr. 871 din 15 oct.:

Anchetarea procesului Ceaușescu la secția pentru magistrați a parchetului. Ce mi-a declarat Dan Voinea

În urmă cu cîteva zile toate mijloacele de informare în masă mai importante din București au răspîndit știrea că procurorul Dan Voinea, care a făcut rechizitoriul în procesul soților Ceaușescu, este anchetat de secția pentru magistrați a parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția a fost recent înființată.

Alex Dumitrescu scria în „Evenimentul Zilei”: Bombă în dosarul Ceaușescu, după 29 de ani. Procurorul va fi anchetat (linc). Asemănător anunța și Digi24 TV: Dan Voinea, anchetat pentru procesul soților Ceaușescu de Secția înființată de Toader și Iordache (linc). Știrea e anunțată și pe activenews (linc), Newsweek România (linc), Puterea (linc) și în alte surse.

Am toate temeiurile să cred că e vorba de dosarul despre care am scris din 19 februarie 2018 pe acest blog: Înalta Curte de Casație și Justiție desființează ordonanța de NUP și trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru Ion Iliescu, Dan Voinea și alții, într-un proces legat de execuția soților Ceaușescu. Cine e Gheorghe Bozgan, autorul plîngerii penale (linc). Adică e un dosar întocmit ca urmare a plîngerii asociației „Erori Judiciare” condusă de domnul Gheorghe Bozgan, fost judecător exclus din magistratură și condamnat penal, care depusese o reclamație legată de procesul Ceaușescu, în care inculpații ar fi fost supuși la „tratamente neomenoase”. Reclamația a fost depusă împotriva lui Ion Iliescu, Ioan Nistor, Corneliu Sorescu, Ion Zamfir și Dan Voinea. Inițial plîngerea a primit rezoluție de clasare (NUP), asociația „Erori judiciare” a atacat soluția în instanță, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar 4734/2/2017 (linc), a dispus anularea rezoluției de clasare și restituirea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale. Nu este precizat în hotărîrea ÎCCJ împotriva cui trebuie să înceapă urmărirea penală. Hotărîrea respectivă nu are înțelesul constatării unei vinovății a vreunei persoane în această cauză, ci doar acela că infracțiunea de „tratamente neomenoase” care a fost reclamată în acest caz trebuie investigată.

Klaus Iohannis numește 6 noi membri în conducerea Institutului Revoluției Române

Actualizare 13 octombrie 2018: Informații mai exacte despre Nicoleta Lorena Giurcanu (obținute prin verificări suplimentare și de pe facebook).

Vineri 12 octombrie, președintele Klaus Iohannis a iscălit un decret prin care a numit 6 noi membri în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române. Anunțul a fost făcut pe saitul Președinției (linc).

Cei numiți sînt:

Înalta Curte de Casație și Justiție desființează ordonanța de NUP și trimite cauza la Parchet în vederea începerii urmăririi penale pentru Ion Iliescu, Dan Voinea și alții, într-un proces legat de execuția soților Ceaușescu. Cine e Gheorghe Bozgan, autorul plîngerii penale

În 9 ianuarie 2018 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărît admiterea plîngerii asociației „Erori Judiciare”, desființarea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ, în vederea începerii urmăririi penale pentru infracțiunea de „tratamente neomenoase”, într-un proces în care sînt intimați (adică se depusese plîngere împotriva lor că ar fi prezumtivi vinovați, dar neîncepîndu-se urmărirea penală nu au calitatea de inculpați) Ion Iliescu, Dan Voinea, Ioan Nistor, Corneliu Sorescu și Ion Zamfir. Știrea poate fi găsită pe saitul ÎCCJ (linc). Procesul a fost deschis în legătură cu omorîrea soților Ceaușescu în decembrie 1989, iar persoana care pretinde că se află în spatele asociației „Erori Judiciare” este Gheorghe Bozgan, care în 18 ianuarie a pus următorul mesaj pe pagina sa de facebook (linc) (la citatele din acest articol am făcut mici corecturi ortografice și am adăugat diacritice):

DREPTATE PENTRU TOȚI

Prin Încheierea nr. 12 din 09.01.2018, ÎCCJ a admis în dosarul 4734/2/2017, plîngerea Asociației „Erori Judiciare” pe care o conduc și a dispus ÎNCEPEREA URMĂRIRII PENALE împotriva celor implicați în asasinarea soților Ceaușescu. Criminalii Iliescu, Măgureanu, Voiculescu, Voinea, etc sînt din acest moment pasibili de arestare preventivă, pentru că infracțiunea pentru care sînt cercetați, art 358 al 2 lit „e” C. pen din 1968, este considerată o infracțiune contra păcii și omenirii „condamnarea sau execuţia fără o judecată prealabilă efectuată de către un tribunal constituit în mod legal şi care să fi judecat cu respectarea garanţiilor judiciare fundamentale prevăzute de lege” atrage pedeapsa DETENȚIUNII PE VIAȚĂ. Am început acest demers în 1992, cînd proaspăt judecător stagiar am făcut un denunț penal la Parchetul Militar în acest sens, cerînd tragerea la răspundere penală pentru omor deosebit de grav, în cazul soților Ceaușescu, de către Iliescu și tovarășii lui. Am cerut să fiu audiat și de Comisia parlamentară Decembrie 1989, pe această chestiune. Am fost audiat de Comisie, gest care a înnebunit efectiv de draci conducerea ministerului de Justiție. Efectul: parchetul militar a ignorat denunțul meu, iar Ministerul de justiție, cu care eram deja în război pe altă chestiune, m-a dat afară. În 2008, după cîștigarea unui proces la CEDO mi se permite în sfîrșit să înregistrez Asociația „Erori Judiciare” și iar am început-o cu … asasinarea soților Ceaușescu. N-am fost un fan al Ceaușeștilor, dar am crezut tot timpul că orice om, indiferent ce păcate are, trebuie să beneficeze de o justiție DREAPTĂ. În clipa cînd Ceaușeștilor nu li s-a respectat nici ultima lor dorință, aceea DE A NU FI LEGAȚI LA MÎINI (ultima dorință a respectat-o pînă și justiția medievală, în cazul lui Horea și Cloșca) am înțeles că totul este un asasinat politic, unde magistrații fac doar alibiul. Statul de drept și justiția română nu au nici o șansă cît timp sînt fundamentate pe un ASASINAT, pe care caută să-l acopere.

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (154). Concluzii

Sfîrșitul ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Am prezentat însă pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5) – Bucureşti. Radiodifuziune – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea – Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Otopeni – Bucureşti. Şoseaua Olteniţei – Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi? – Bucureşti. Casa Scînteii – Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor – Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas – Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor – București. Str. Lemnea – București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor – București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet – București. Cadavre neidentificate – Timișoara – Brașov. Deschiderea focului – Braşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului Judeţean – Brașov. Zona Capitol – Brașov. Zona Parc – Poștă – Brașov. Zona Modarom – Brașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, Sitei – Brașov. Alte victime – Brașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața Teatrului – Brașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea Bucureşti – Brașov. Alte victime (2) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1) – Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil Ivașcu – Brașov. Magazinul Universal Tîmpa – Brașov. Zona centrală – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2) – Brașov. Alte victime (3) – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3) – Brașov. Victime ale UM 01107 Brașov – Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4) – Brașov. Persoane reținute – Arad – Alba Iulia – Cugir – Zlatna, jud. Alba – Blaj – Reșița (1) – Caransebeș – Reșița (2) – Caransebeș. Împușcat lîngă aeroport – Caransebeș. Răspînditori de manifeste – Reșița (3) – Reșița. Reținuți sub acuzația de terorism – Caransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militare – Craiova – Brădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcați – Brăila – Galați – Buzău – Bacău – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Cluj și Turda – Tîrgu Mureș – Miercurea Ciuc – Cristurul Secuiesc – Odorheiul Secuiesc – Sfîntul Gheorghe (județul Covasna) – Tîrgu Secuiesc (județul Covasna) – Baraolt (județul Covasna) – Sibiu – Hunedoara – Hațeg (jud. Hunedoara) – Orăștie (jud. Hunedoara) – Vînju Mare (jud. Mehedinți) – Arestatul din Turnu Severin – Rîmnicu Vîlcea – Tîrgoviște – Penitenciarul Mărgineni – Boteni (jud. Dîmbovița) – Pitești – Giurgiu – Prundu (jud. Giurgiu) – Mihai Bravu (jud. Giurgiu) – Ilfov (localități neprecizate) – Mogoșoaia (jud. Ilfov) – Pantelimon (jud. Ilfov) – Buftea (jud. Ilfov) – Călărași – Slobozia (jud. Ialomița) – Constanța – Eforie Nord (jud. Constanța) – Eforie Sud (jud. Constanța) – Cernavodă (jud. Constanța) – Babadag (jud. Tulcea) – Agigea (jud. Constanța) – Topraisar (jud. Constanța) – Basarabi (jud. Constanța) – Schitu (jud. Constanța) – Mangalia (jud. Constanța) – Mihail Kogălniceanu (jud. Constanța) – Acțiuni ale elicopterelor și avioanelor în județul Constanța – Medgidia (jud. Constanța) – Valul lui Traian (jud. Constanța) – Neptun (jud. Constanța) – Cataloi (jud. Tulcea) – Tuzla (jud. Constanța)

CONCLUZII