Curtea Constituțională respinge excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014. Dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii și a stabilirii criteriilor de acordare

În Monitorul Oficial nr. 190 din 17 martie 2017 s-a publicat Decizia nr. 785/2016 a Curții Constituționale (linc) prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate a OUG 95/2014 prin care s-a modificat legea 341/2004 a recunoștiinței față de revoluționarii din 1989, noiembriștii brașoveni din 1987 și greviștii din Valea Jiului din 1977. Neconstituționalitatea fusese invocată de unii revoluționari și organizații de revoluționari a căror membri au rămas fără drept la indemnizație în urma acestor schimbări legislative. Redau mai jos hotărîrea Curții. Pentru înlesnirea urmăririi argumentelor am scurtat denumirile actelor normative, nemairepetînd de fiecare dată denumirea completă a acestora și a numărului din Monitorul Oficial în care au fost publicate. Textul complet al deciziei Curții Constituționale se poate citi la lincul indicat mai sus.

Decizia nr. 785/2016 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii (…) nr. 341/2004

Parchetul a dat rezoluţie de neurmărire penală în dosarul agresării secretarului de stat Puiu Fesan în 2008

În 2008, cînd unii revoluţionari cereau prelungirea termenelor de completare a dosarelor pentru obţinerea certificatelor de revoluţionar (dar doar 4 din cele 52 de asociaţii de revoluţionari au susţinut prorogarea – linc), fiind declanşată şi o grevă a foamei cu acest scop, secretarul de stat de la SSPR din acel moment, Puiu Nicolae Fesan, se împotrivea acestei idei. Ca urmare, a fost agresat în incinta guvernului României, iar pînă la urmă guvernul Tăriceanu a acceptat prelungirea termenelor (alte două prelungiri au fost date ulterior în guvernarea Boc – linc), dînd astfel posibilitate pentru mii de persoane să primească mult rîvnitul certificat.

Puiu Fesan a depus plîngere la parchet pentru ultraj, ca urmare a agresării sale. Recent, pe portalul revoluţiei, Daniel Perju (preşedinte al asociaţiei revoluţionare Liga Euroatlantică) a dat publicităţii rezoluţia parchetului cu privire la această plîngere. Remarc în rezoluţia parchetului scoaterea de sub urmărire penală a presupusului făptaş Walter Simionov, cît şi neînceperea urmăririi penale cu privire la presupuşii instigatori George Costin, Daniel Perju şi Teodor Mărieş, pe motiv că nu ar fi dovezi concludente împotriva lor, dar şi afirmaţia că un CD cu înregistrări video care a fost depus la dosar ca dovadă „nu a putut fi vizionat avînd în vedere lipsa mijloacelor tehnice adecvate”. Ciudată această lipsă de mijloace tehnice, căci CD-ul respectiv pare a fi fost o dovadă de bază. În incinta guvernului României, unde s-au petrecut faptele, există camere de supraveghere, şi probabil de acolo provenea CD-ul.

Reproduc mai jos rezoluţia parchetului din 1 august 2011. Reamintesc totodată ce mi-a spus Fesan despre acest caz, în 3 septembrie 2011 (deci probabil primise deja rezoluţia parchetului), cînd am discutat cu personal cu el, şi am consemnat în 4 septembrie pe acest blog (linc): „Despre episodul cînd a fost lovit în sediul guvernului (linc), spune că a făcut plîngere penală iar făptaşul l-a rugat să-l ierte. A spus că-l iartă dacă mărturiseşte pentru ce a făcut asta (era un revoluţionar care primise deja certificatul preschimbat) şi acela a spus că a fost mituit cu o centrală termică şi nişte combustibil”.

Reacţii la articolul meu „CPRD a intrat în grevă?”

În 14 februarie am publicat pe acest sait articolul „CPRD a intrat în grevă?” (linc), în care îmi exprimam nedumerirea pentru faptul că pe saitul Camerei Deputaţilor nu se vede nici o activitate a CPRD în anul 2011, deşi anume acum, fiind finalizată perioada de depunere a contestaţiilor, m-aş fi aşteptat la o activitate mai intensă a Comisiei Parlamentare.

Pentru a obţine şi o reacţie din partea domnului Raymond Luca cu privire la această problemă, am expus problemele respective şi într-un comentariu pe saitul acum.tv (al cărui director-fondator e Ştefan Maier, consilier al lui Raymond Luca), la articolul care-l propusese pe Raymond Luca ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal (linc):