Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Rezultatele examinării la SSRMLÎRC a primelor 1160 cereri de luptător cu rol determinant iunie 22, 2015


În ultima perioadă SSRMLÎRC a continuat examinarea cererilor de atribuire a titlului de luptător cu rol determinant în revoluţie. După ultimele date publicate pe saitul instituţiei, respectiv Decizia 32/15.06.2015 inclusiv, s-au examinat primele 1160 cereri depuse. În tabelul de mai jos prezint rezultatul examinării. Anterior prezentasem rezultatul examinării la primele 755 de cereri, le repet şi pe acestea pentru a fi tabelul complet. Acolo unde nu e trecut nici „ADMIS” nici „RESPINS” înseamnă că hotărîrea a fost amînată.

Remarc printre cei admişi pe foştii parlamentari Niculae Dide, Constantin Aferăriţei şi Dănuţ Ioan Fleacă, pe actorul Alexandru Arşinel, pe foştii secretari de stat la SSPR Sorin Vintilă Meşter şi Petrişor Morar, pe ziaristul Romulus Cristea (care a scris şi cărţi despre revoluţia din 1989 – linc), pe fostul viceprimministru Gelu Voican Voiculescu. Dintre timişoreni remarc printre cei admişi pe Lorin Fortuna, Petre Petrişor, Tudorin Burlacu. Printre cei respinşi remarc pe procurorul Tiberiu Mihail Niţu (linc) care acţionase ca militar în termen pentru apărarea televiziunii. Dintre timişoreni, remarc respingerea lui Vasile Bledea, care a vorbit mulţimii din balconul Operei în 20 decembrie 1989 (linc), dar era angajat al Operei.

Număr / data depunerii cererii / Nume / serie şi număr certificat / hotărîre SSRMLÎRC (more…)

 

Rezultatele alegerilor – ce au făcut clienţii noştri decembrie 3, 2008


Am publicat pe acest blog articolele:

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2)

După publicarea listei parlamentarilor aleşi fac un sumar cu privire la rezultatele alegerilor în cazurile prezentate în acele articole:

– Petre Roman (PNL) a primit 4573 voturi din totalul de 18738 votanţi, clasîndu-se pe locul 2 în colegiul senatorial Europa-Asia. A ratat postul de senator.

– Ioan Talpeş (PDL) a primit 9764 voturi din totalul de 29462 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 7 Bucureşti a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Eugen Bădălan (PDL) a primit 6942 voturi din totalul de 24982 votanţi. Deşi abia pe locul 2 în colegiul 2 cameră Brăila a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Constantin Dudu Ionescu (PDL) a primit 5730 voturi din totalul de 15809 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul 16 cameră Bucureşti a ratat postul de deputat ca urmare a redistribuirilor.

– Viorel Oancea (PDL) a primit 13555 voturi din totalul de 38891 votanţi. Deşi a fost pe primul loc în colegiul senatorial 2 Timişoara a ratat postul de senator ca urmare a redistribuirilor.

– Pompiliu Alămorean (Partidul Verde) a primit 1336 voturi din totalul de 41780 votanţi. A fost pe locul 6 în colegiul senatorial 1 Timişoara şi a ratat postul de senator.

– Tudorin Burlacu (Partidul Verde) a primit 582 voturi din totalul de 51994 votanţi. A fost ultimul în colegiul 3 senatorial Timiş şi a ratat postul de senator.

– Nicu Mihoc (PDL) a primit 5272 voturi din totalul de 28667 votanţi. A fost pe locul 2 în colegiul 1 cameră Tîrgu Mureş şi a ratat postul de deputat.

– Sergiu Nicolaescu (PSD) a primit 12728 voturi din totalul de 42814 votanţi. Deşi pe locul 2 în colegiul 1 senatorial Bucureşti a dobîndit postul de senator prin redistribuire.

– Vasile Blaga (PDL) a primit 25131 voturi din totalul de 52340 votanţi şi a dobîndit postul de senator pentru colegiul 5 Bucureşti.

– Răzvan Theodorescu (PSD) a primit 8465 voturi din totalul de 31665 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 2 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

– Dănuţ Ioan Fleacă (PNL) a primit 6571 voturi din totalul de 52340 votanţi. A fost pe locul 3 în colegiul 5 senatorial Bucureşti şi a ratat postul de senator.

 

Candidaţi la alegerile parlamentare, văzuţi din punctul de vedere al revoluţiei din 1989 (2) noiembrie 25, 2008


Despre Sergiu Nicolaescu (PSD), Vasile Blaga (PD-L), Răzvan Theodorescu (PSD) şi Dănuţ Ioan Fleacă (PNL)

Referitor la alţi candidaţi vedeţi şi prima parte a articolului de pe acest blog.

Sergiu Nicolaescu candidează din partea PSD la colegiul 1 Senat Bucureşti. În legislatura 1990-1992 a iniţiat Comisia Senatorială „Decembrie 1989”. În cartea mea „Revoluţia din Timişoara şi falsificatorii istoriei” l-am numit pe Sergiu Nicolaescu „apărătorul criminalilor din decembrie 1989” (vezi aici). S-a manifestat pentru oprirea proceselor legate de revoluţie printr-o amnistie generală pe acest subiect, propunînd acest lucru cu prilejul audierii preşedintelui Ion Iliescu de către Comisia Senatorială „Decembrie 1989” (intuiţia mea îmi spune că însăşi scopul înfiinţării acelei comisii a fost crearea unui cadru pentru propunerea de amnistie). La moartea generalului-criminal Ştefan Guşă a propus în Senat un moment de reculegere în memoria acestuia. A scris mai multe cărţi despre revoluţie, puteţi citi pe acest blog recenzia la una dintre aceste cărţi – „Revoluţia, începutul adevărului”. Tot pe acest blog puteţi vedea o emisiune TV din 1996 despre revoluţie cu Sergiu Nicolaescu nervos.

Vasile Blaga este candidat PD-L la colegiul 5 Senat Bucureşti. Dînsul este posesor de certificat de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite, a dobîndit şi preschimbarea certificatului după noua Lege 341/2004, avînd acum certificatul seria LRM-B numărul 00074. După cum scria „Gardianul” din 14 decembrie 2005, „evenimentele din decembrie 1989 l-au surprins pe Vasile Blaga în funcţia de director la Întreprinderea Mecanică Hyperion din Ştei. El a devenit atunci preşedinte al CFSN-ului local, apoi vicepreşedinte al CFSN Bihor şi, din 1991, preşedinte al FSN Bihor”. Şteiul este un orăşel din judeţul Bihor unde nu sînt foarte convins că a existat vreo revoluţie. Conform Legii 341/2004 luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite este cel care a ocupat şi apărat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar. Cum în Ştei regimul totalitar, după cîte cunosc (să mă corecteze cititorii dacă greşesc) n-a organizat nici o rezistenţă, n-au existat acolo obiective de importanţă deosebită pentru rezistenţa regimului totalitar. Legalitatea atribuirii titlului de luptător remarcat prin fapte deosebite domnului Vasile Blaga mi se pare îndoielnică. Cei care au luat parte la manifestaţia de bucurie declanşată în Ştei la aflarea veştii fugii lui Ceauşescu ar merita titlul pur onorific de „participant la revoluţie”, prevăzut de art. 3 alin. 1 pct. c din Legea 341/2004, o diplomă care s-o arate la nepoţi şi atît. „Remarcat prin fapte deosebite” înseamnă altceva, nu o spun eu, o spune legea.

Interesant că pe vremea alegerilor pentru primăria Bucureştilor s-a făcut scandal în presă despre contracandidatul de atunci a lui Vasile Blaga, adică Sorin Oprescu, care îşi luase certificat de revoluţionar. Presa deontoloagă de pe malurile Dîmboviţei uitase să precizeze că Vasile Blaga se afla în exact aceeaşi situaţie. De asemenea, uitase să amintească că lui Sorin Oprescu i s-a respins preschimbarea certificatului de revoluţionar după verificările cerute de Legea 341/2004. O respingere justificată, căci faptele lui Oprescu se rezumau la acordarea de îngrijiri medicale răniţilor revoluţiei, conform meseriei sale de medic, şi la apărarea de „terorişti” a spitalului unde lucra, spital care pe bună dreptate nu a fost considerat „obiectiv de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar”.

Răzvan Theodorescu candidează din partea PSD la colegiul 2 Senat Bucureşti. Dînsul a fost director al Radioteleviziunii în 1990, perioadă în care aceasta avea monopolul informaţiei (nu apăruseră încă televiziuni particulare) şi în care s-a lansat lozinca „aţi minţit poporul cu televizorul”. Printre informaţiile difuzate de televiziunea română în acea perioadă se numără cea cu drogurile şi bancnotele false găsite în sediul partidelor de opoziţie. Din 2004 Răzvan Theodorescu a fost numit de Ion Iliescu în colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române. După cum scrie saitul Victor Stănculescu, Răzvan Theodorescu este unul dintre cei care au iscălit cererea de graţiere a lui Victor Stănculescu.

Dănuţ Ioan Fleacă candidează din partea PNL la colegiul 5 Senat Bucureşti. În revista „Totuşi Iubirea” nr. 25/1991 (condusă de Adrian Păunescu) acesta a iscălit un apel în favoarea unei amnistii generale pentru crimele din decembrie 1989. Faptul l-am consemnat în articolul „Înteţirea propagandei pentru o amnistie” din ziarul „Renaşterea Bănăţeană” din 28 iunie 1991.