1989: Nedumeriri şi nelinişti la Chişinău

Mişcarea de eliberare naţională din RSS Moldovenească, care a obţinut în august 1989 decretarea limbii de stat şi a revenirii la alfabetul latin, iar în august 1991 independenţa republicii, a avut de înfruntat destule obstacole. Principalul era reprezentat chiar de conducerea de partid a republicii. După ce, ca urmare a mitigurilor, existenţa cererilor mişcării naţionale nu mai putea fi neglijată, conducerea de partid a alcătuit o comisie care să le studieze. Componenţa acestei comisii a pricinuit nişte nelinişti care au fost exprimate în articolul lui Dinu Mihail „Nedumeriri şi nelinişti”, publicat în „Literatura şi Arta” din 16 februarie 1989, pe care îl reproduc mai jos. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Nedumeriri şi nelinişti

Octombrie 1988, RSS Moldovenească: Declararea limbii de stat va traduce în viaţă „principiile politicii naţionale leniniste”

De la venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov şi pînă cînd, în Basarabia, oamenii de cultură au îndrăznit să pună problema identităţii dintre limba română şi cea „moldovenească” şi să ceară revenirea la alfabetul latin şi decretarea limbii materne ca limbă de stat a republicii a trebuit să treacă cîţiva ani. Un prim apel colectiv în acest sens a fost publicat în gazeta „Învăţămîntul Public”, gazetă a învăţătorilor moldoveni, în 17 septembrie 1988. După „Învăţămîntul Public”, „Literatura şi Arta”, săptămînal al Uniunii Scriitorilor din RSSM (Republica Socialistă Sovietică Moldovenească) este revista care va prelua aceste idei şi va milita pentru ele.