Dorin Lazăr Maior, fost şef al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, prins în Abu Dhabi

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008

Fostul şef al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior (deasemeni fost deputat PRM şi apoi PSD), care se sustrăgea de la ispăşirea unei pedepse de 7 ani închisoare pronunţată de Curtea de Apel Mureş (linc) a fost prins în Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) şi extrădat în România, anunţă Agerpres (linc).

Maior primise pedeapsa respectivă pentru şantaj într-un dosar în care la părţi vătămate apărea printre alţii şi revoluţionarul braşovean Iulian Doftoreanu (linc).

Dorin Lazăr Maior fusese ales în 2012, la propunerea lui Victor Ponta şi a lui Ion Iliescu, secretar executiv al PSD însărcinat cu probleme ale revoluţionarilor (linc).

Nou dosar penal pentru George Costin şi Dorin Lazăr Maior

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008

Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că există un nou dosar penal în care sînt implicaţi George Costin şi Dorin Lazăr Maior, care într-o vreme erau şefii unor aripi concurente din Blocul Naţional al Revoluţionarilor (BNR). George Costin se pretindea mare anticomunist, susţinea PDL care-l numise în fruntea Secretariatului pentru Revoluţionari (linc), iar Dorin Lazăr Maior (fost parlamentar) era chipurile în mare duşmănie cu George Costin, susţinea PSD şi fusese chiar numit secretar executiv al PSD însărcinat cu problemele revoluţionarilor (linc). Cele 2 aripi concurente al BNR au ţinut la un moment dat congrese diferite în aceeaşi zi (linc), fiecare pretinzînd că reprezintă „adevăraţii” revoluţionari. Acum foştii adversari sînt înfrăţiţi în acelaşi dosar penal. Citez din comunicatul DNA (linc):

Timişoara, 1991: Revista „România Mare” în flăcări

Ziarul „Timişoara” din 14 martie 1991

A murit recent Corneliu Vadim Tudor, cel care, profitînd de libertatea adusă de revoluţia din 1989, a înfiinţat revista „România Mare”. Cu privire la revoluţia care i-a dat posibilitatea să ajungă senator şi la un moment dat a avut o şansă să ajungă chiar preşedinte al României, revista lui Vadim Tudor a scris mai ales minciuni, situîndu-se pe poziţia de apărare a criminalilor din decembrie 1989 dintre care o parte erau arestaţi şi judecaţi. În acest scop, revista a susţinut teoriile lui Ceauşescu cu privire la implicarea agenturilor străine la Timişoara, realizînd astfel 2 direcţii de apărare a criminalilor din 1989: pe de o parte se sugera că nu din rîndul forţelor armate române s-a deschis focul asupra manifestanţilor din 1989, ci din rîndul agenţilor străini, deci cei trimişi în judecată sînt nevinovaţi; pe de altă parte se sugera că, chiar dacă s-a deschis focul de către forţe armate române, acţiunea a fost legitimă, căci era vorba de apărarea independenţei şi suveranităţii naţionale în faţa unei agresiuni străine.

În decembrie 1990, cînd Timişoara era un bastion al rezistenţei anti-FSN în care se desfăşura greva pentru adevărul despre revoluţie (linc), articolul „Timişoara, ruşinea României” apărut în „România Mare” era tras la xerox şi răspîndit sub formă de manifest, pentru a înfuria lumea şi a o determina să participe la grevă.

Mişcarea „Revoluţia curată” se înhăitează cu apărătorul criminalilor din decembrie 1989, colonel Mircea Dogaru

Alex Oprea (cu cămaşă roşie) şi numeroşii săi simpatizanţi, la una din acţiunile de protest organizate în faţa sediului PSD Sibiu în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare. Barca pneumatică îl ironizează pe Victor Ponta care a folosit o asemenea barcă în timpul inundaţiilor. Sursă foto: facebook

De cîtăva vreme domnul Alexandru Mircea Oprea, un revoluţionar sibian, relativ necunoscut înainte (eu, cel puţin, nu auzisem de domnia sa) a înfiinţat o organizaţie numită „Mişcarea civică Revoluţia Curată”. Nu se ştie cîţi membri are această „mişcare”, nu am găsit publicată vreo listă a membrilor. În 30 mai 2014 pe saitul organizaţiei apărea un comunicat (linc) conform căreia „mişcarea” se află „în plin proces de înregistrare şi pe teritoriul României” – adică, cel puţin la acea dată nu fusese înregistrată juridic (dar mediatic era activă, sait propriu are din ianuarie, pe facebook şi pe portalul revoluţiei a avut multe intervenţii). La acţiunile mişcării „Revoluţia curată”, dacă domnul Alex Oprea nu se prezenta singur, nu erau mai mult de o mînă de oameni alături de dînsul. Asta nu a împiedicat respectiva mişcare să emită pretenţii că ar fi reprezentativă pentru revoluţionarii din România.

Acțiunile mișcării „Revoluția Curată” sînt concentrate pe ideea repunerii în plată a indemnizațiilor de revoluționar (linc) suspendate încă de pe vremea guvernului Boc.

„Revoluţia curată” are cel puţin 5 membri – Alex Oprea, Mihai Orbulescu, Dorin Aleonte, Ovidiu Stoenescu şi Viorel Ringhilescu, aceştia fiind pomeniţi într-un comunicat din 17 iulie 2014 publicat pe saitul mişcării (linc), în care se afirmă:

Timişoreanul Adrian Sanda îl înlocuieşte pe Victor Socaciu la şefia Secretariatului de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist

Prin deciziile 160 şi 161 ale primministrului Victor Ponta, publicate în Monitorul Oficial nr. 248 din 7 aprilie 2014, Adrian Sanda îl înlocuieşte pe Victor Socaciu în funcţia de secretar de stat la SSLÎRC (Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist, structură care a înlocuit fostul secretariat de stat pentru revoluţionari – linc). Domnul Socaciu va fi consul al României la Montreal.

Curtea de Apel Mureş confirmă pedeapsa de 7 ani închisoare pentru şeful BNR Dorin Lazăr Maior

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008; în „Evenimentul Zilei” poza a fost decupată pentru a-l exclude pe Emil Constantinescu

Curtea de Apel Mureş a respins recursul înaintat de preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, împotriva sentinţei Judecătoriei Tîrgu Mureş, prin care acesta fusese osîndit pentru şantaj la 7 ani închisoare cu executare. Totodată instanţa a admis recursurile declarate de coinculpaţii Tiţion Ovidiu şi Aprofirei Florina, reducîndu-le pedeapsa la 4 respectiv 3 ani închisoare, iar în cazul lui Aprofirei dispunînd suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Florina Aprofirei este la rîndul ei revoluţionară, fiind subiect de scandal în presă faptul că a primit titlul de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite deşi avea doar 10 ani în 1989 (linc). Aprofirei a fost secretara şi, după unele surse, tovarăşa de viaţă a domnului Maior. Una din părţile vătămate din proces – omul de afaceri braşovean Iulian Doftoreanu, despre care instanţa a constatat că a fost victimă a şantajului făcut de Dorin Lazăr Maior, este şi el posesor de certificat de revoluţionar remarcat prin fapte deosebite.

De pe portalul instanţelor (linc) redau hotărîrea instanţei:

Textul condamnării din procesul lui Dorin Lazăr Maior

De pe portalul instanţelor (linc) redau textul hotărîrii de condamnare a şefului Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, şi a coinculpaţilor din acelaşi proces:

7 ani închisoare cu executare pentru Dorin Lazăr Maior, şeful Blocului Naţional al Revoluţionarilor

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008

Actualizare: Minuta condamnării lui Maior, Tiţion şi Aprofirei se poate citi pe blogul domnului Doftoreanu (linc).

Judecătoria Tîrgu Mureş l-a condamnat pe Dorin Lazăr Maior la 7 ani de închisoare cu executare, în procesul legat de banca Romextera, în care era acuzat de şantaj, anunţă ziarul Gîndul (linc).

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la 5 ani Ovidiu Tiţion, partener de afaceri a lui Maior, şi la 4 ani închisoare Florina Aprofirei, secretară a lui Maior şi, după unele surse, tovarăşa lui de viaţă. Florina Aprofirei este şi ea revoluţionară, fiind popularizată în presă că a dobîndit titlul de luptătoare în revoluţie deşi avea doar 10 ani în 1989 (linc).

Un alt revoluţionar braşovean – Iulian Doftoreanu – are calitatea de parte vătămată în proces. Domnul Doftoreanu este şi autorul blogului http://maiorlazardorin.blogspot.be/ în care a publicat mai multe articole despre adversarul său Dorin Lazăr Maior.

Hotărîrea instanţei nu e definitivă, urmînd cel mai probabil să fie atacată la instanţele superioare. Procesul a început în 2006, dar s-a lungit pînă acum suferind şi 2 strămutări. La începutul procesului, domnul Maior a stat 4 luni în arest preventiv.

Pronunţarea în procesul lui Dorin Lazăr Maior – amînată pentru 28 februarie

Judecătoria Tîrgu Mureş a amînat pentru 28 februarie pronunţarea în procesul preşedintelui Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, aflu de pe portalul instanţelor (linc).

Procesul şefului Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, a rămas în pronunţare pentru 14 februarie

Actualizare: Rechizitoriul pe baza căruia a fost trimis Maior în judecată poate fi citit aici (linc).

Judecătoria Tîrgu Mureş a finalizat dezbaterile în cauza privind pe Dorin Lazăr Maior, preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor. Pronunţarea este plănuită pe 14 februarie 2013, conform portalului instanţelor (linc).

Dorin Lazăr Maior, revoluţionar braşovean şi preşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, fost parlamentar PRM şi PSD, secretar executiv al PSD însărcinat cu problemele revoluţionarilor (linc) (propus în această funcţie de Victor Ponta şi Ion Iliescu), a fost trimis în judecată pentru şantaj. Alături de dînsul au mai fost inculpaţi Florina Aprofirei, la rîndul ei revoluţionară (avea 10 ani la revoluţie – linc) şi Ovidiu Tition. Printre reclamanţi s-a numărat un revoluţionar braşovean – Iulian Doftoreanu.