Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Anularea suplimentului la pensie şi a pensionării anticipate a revoluţionarilor. Ultimele amendamente la Legea 341/2004 propuse de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor martie 16, 2012


Pe saitul asociaţiei 21 Decembrie (linc) sînt publicate ultimele propuneri de schimbare a legii 341/2004 discutate la şedinţa Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor. Remarc tendinţa de a reduce drepturile acordate prin lege revoluţionarilor. Cele mai importante schimbări propuse mi se par anularea suplimentului la pensie şi a dreptului de pensionare anticipată prevăzut deocamdată în legea 341/2004, anularea priorităţii la obţinerea de locuinţe sociale din proprietatea statului, a scutirii de plata abonamentului radio-TV. Nu am timp deocamdată de o analiză mai amănunţită a propunerilor legislative (care nu se ştie dacă se vor concretiza). Prezint doar propunerile aprobate de Comisia Juridică, aşa cum au fost înfăţişate pe saitul asociaţiei „21 Decembrie”. Pe acelaşi sait este publicat (linc) un comunicat al asociaţiei în care se spune: (more…)

 

Declaraţia de la Budapesta din 1989 şi aberaţiile care se spun în legătură cu ea ianuarie 3, 2012



Actualizare 11 mai 2018: Înlocuire legături către saitul domnului Liviu Ioan Stoiciu, care nu mai funcționau, cu legături către copiile respectivelor articole de pe saitul web.archive.org de arhivare a internetului.

În iunie 1989 la Budapesta, cu prilejul reînhumării lui Imre Nagy, mai mulţi emigranţi români au iscălit împreună cu intelectuali maghiari aşa numita „Declaraţie de la Budapesta” în care se cerea unirea forţelor românilor şi ungurilor împotriva duşmanului comun – dictatura Ceauşescu (voi da mai jos textul integral). În decembrie 1989 la Timişoara frăţia între diferitele naţionalităţi în lupta împotriva dictaturii s-a putut remarca, exact în spiritul Declaraţiei de la Budapesta, deşi nu neapărat ca o urmare a acesteia.

La Declaraţia de la Budapesta au aderat nume cunoscute ale emigraţiei româneşti, precum Paul Goma, Eugen Ionescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vladimir Tismăneanu, Mihnea Berindei, Neagu Djuvara. La o lună de la apariţie, Declaraţia respectivă a fost aprobată şi de regele Mihai.

Campaniei de falsificare a istoriei care are ca ţintă revoluţia din decembrie 1989 i-a căzut victimă şi Declaraţia de la Budapesta.  Pe saitul domnului Liviu Ioan Stoiciu, fost dizident al regimului Ceauşescu devenit în decembrie 1989 preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea al CFSN (şi apoi al CPUN), e publicat un articol în care se aminteşte despre Declaraţia de la Budapesta (linc). În articol Liviu Ioan Stoiciu povesteşte cum a suferit pentru monarhie în comunism, cînd a rămas corigent la istorie pentru că a arătat o poză cu regii României, ce bună ar fi fost monarhia în decembrie 1989 şi cum după revoluţie a colaborat la publicaţii monarhiste, un text al său fiind publicat şi într-un album de lux dedicat regelui Mihai. În acest context, în care ne-am lămurit de simpatiile domnului Stoiciu pentru regele Mihai, domnia sa trînteşte o minciună sfruntată din arsenalul propagandei securiste actuale legate de anul 1989: „în vara anului 1989 am auzit la Radio Europa Liberă de o „proclamaţie de la Budapesta”, semnată şi de Regele Mihai, prin care se cerea o intervenție armată pentru apărarea drepturilor… minorităţii maghiare din România (cu o înfiinţare a Republicii Transilvania; o desprindere a Transilvaniei)”. După toate poveştile cu monarhismul domnului Stoiciu, afirmaţia pare mult mai credibilă decît dacă ar veni din partea unor adversari ai regelui.

Hai să vedem totuşi ce conţinea Declaraţia de la Budapesta (linc):

DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA (more…)

 

Europa Liberă, 21 decembrie 1989, ora 0. Hurezeanu: „Că manifestarea de la Timişoara a avut un caracter antisocialist, aşa cum pretindea Ceauşescu, avem motive să ne îndoim” (audio) octombrie 12, 2010


Prima ediţie a emisiunii „Actualitatea românească” din 21 decembrie 1989 difuzată de radio „Europa Liberă” în timpul nopţii, de la ora 0. Moderatori: Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu; participă la program: Nicolae Stroescu-Stînișoară; Șerban Orescu, Sorin Cunea. Se discută despre discursul lui Ceauşescu de la TVR din seara de 20 decembrie 1989, discurs prezentat deja pe acest blog (linc).

Alte emisiuni înregistrate de la „Europa Liberă” din timpul revoluţiei le puteţi găsi la pagina „Mijloacele de informare în masă străine în decembrie 1989”.

Fă clic pentru a asculta înregistrarea emisiunii (48 minute 55 secunde)

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Contestaţia în anulare a generalilor Chiţac şi Stănculescu – respinsă februarie 4, 2009


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia în anulare înaintată de generalii Victor Stănculescu şi Mihai Chiţac referitor la hotărîrea de condamnare pe care au suferit-o pentru participare la reprimarea revoluţiei din 1989 la Timişoara.

Preşedinta completului de judecată a fost Lidia Bărbulescu, aceeaşi care acceptase în 2004 recursul în anulare a lui Tănase Joiţa.

Contestaţia în anulare e o cale extraordinară de atac, în care se pot invoca doar motive limitativ prevăzute în legislaţie. În cazul de faţă foştii generali au invocat faptul că n-au fost audiaţi la recurs. Ei fuseseră audiaţi însă la prima instanţă şi nu e nici o lege că inculpaţii trebuie să fie audiaţi iarăşi în faza de recurs. Practic, era un motiv de contestaţie tras de păr, s-au născocit nişte pretenţii procedurale care nu sînt prevăzute de lege, iar instanţa n-a avut altceva de făcut decît să constate că respectiva contestaţie e neîntemeiată. Aş zice că avocaţii au încercat marea cu degetul, dar e de înţeles gestul lor (mai jupoaie nişte bani de la clienţi), mai ales că există precedent cînd căi extraordinare de atac bizuite pe motive trase de păr au avut izbîndă: chiar recursul în anulare din cazul Chiţac-Stănculescu s-a întemeiat (printre altele) pe faptul că expertiza psihiatrică a lui Stănculescu nu ar fi valabilă. În fapt, existase o expertiză psihiatrică, dar Parchetul General, în motivele de recurs în anulare, a susţinut că aceasta nu e valabilă fiindcă generalul Stănculescu nu fusese internat la Spitalul de Psihiatrie cînd s-a făcut expertiza (a fost expertizat ambulatoriu). Atunci, acest tip de argumentaţie a fost considerat întemeiat de completul condus de aceeaşi Lidia Bărbulescu (o chestie la care sînt curios să aflu răspuns: e cumva rudă cu cumnatul lui Ceauşescu, Lică Bărbulescu?).

După această hotărîre a Înaltei Curţi, văd la televizor (Naţional TV sau B1TV, nu mai ştiu) pe fostul informator al securităţii Doru Braia (exclus din acest motiv din Societatea „Timişoara”), cunoscut şi ca semnatar al unei petiţii pentru graţierea generalului Stănculescu, cum îi ia un interviu în închisoare lui Victor Stănculescu. S-au repetat aceleaşi dezvinovăţiri ale generalului, pe care le-am mai auzit de zeci de ori la diferite posturi de televiziune. Ceva nou mi s-a părut afirmaţia lui Stănculescu că ar fi existat nişte grupe militare în subordinea CC-ului, care nu se subordonau armatei sau Ministerului de Interne, şi care ar putea fi la obîrşia acţiunilor teroriste de după 22. Comandantul acestor grupe ar fi putut fi generalul Ion Coman, care conducea secţia militară a CC al PCR, îşi dădea cu presupusul Stănculescu. Se doreşte să se ofere poporului o explicaţie cu privire la problema teroriştilor de după 22. Ion Coman a fost însă arestat în 22 decembrie 1989 (cum se precizează şi în sentinţa de condamnare a acestuia, în partea în care se deduce perioada de arestare preventivă), deci nu pare credibil să fi coordonat activitatea teroriştilor.

Această nouă hotărîre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cît şi cel de-al enşpelea interviu cu Stănculescu pe care am avut posibilitatea să-l văd la televiziune, îmi atinge fiorul poetic. După modelul poeziei „Hanibal” a lui Eugen Jebeleanu, am făcut şi eu o poezie:

Victor Atanasie Stănculescu

Ale lui au fost toate
Şi televiziunile
Şi tonomatele de presă
Şi clasa politică, şi tagma militarilor
Şi zvonerii, şi răspîndacii, şi instituţiile statului şi
Tancurile cu şenilele lor sfărîmînd asfaltul
Acestor străzi albite de spaimă

Şi n-a învins

 

„Căpuşele revoluţiei” la N24TV (4): 450 de luptători în Timişoara şi 12000 în Bucureşti noiembrie 11, 2008


Ultimul fragment din emisiunea „Căpuşele revoluţiei” de la N24TV, cu moderator Doru Braia şi invitaţi Dumitru Dincă şi Puiu Nicolae Fesan. Nu prezint pe blog întreaga emisiune, ci numai părţile mai relevante. Primele episoade ale acestei emisiuni prezentate deja pe acest blog:

Mai jos, transcrierea unor replici din acest fragment de emisiune. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
more about „Fesan Puiu Nicolae la AN24TV 5/5, 450…„, posted with vodpod

00:00 Doru Braia: Şi Brăila are un număr foarte mare. Dar e după 22 numărul de victime. Pentru că e clar, tot ce s-a murit, că tot i se atribuie domnului Ion Iliescu, sigur că el poartă răspunderea, vrînd-nevrînd, ca om care s-a erijat în postura de şef al statului, poartă incontestabil o răspundere. Dar este de asemenea fără tăgadă faptul că primindu-se sau luîndu-se arme de la miliţii, de la unităţi militare, au avut loc şi acte de conflict. Mă gîndesc la unul care ştia că nevasta îl înşeală cu altul. Păi primul lui drum era la ăla. Şi ăla, sărmanul, figurează astăzi cu siguranţă ca erou al revoluţiei. Dom’le el a fost împuşcat doar că (Fesan: Colateral), el figurează ca erou al revoluţiei, şi el n-a avut decît nişte nopţi plăcute cu o doamnă.

[Nu cunosc nici un caz de felul celui pomenit de Braia. Teoretic ar putea exista asemenea situaţii, dar cred că problema impostorilor nu provine de la cei împuşcaţi în revoluţie, ci de la interpretarea foarte largă a ceea ce se numeşte „faptă deosebită” în timpul revoluţiei]

01:01 Dumitru Dincă: Domnu’ ministru. Cîţi luptători are Timişoara?

01:05 Puiu Nicolae Fesan: 450, şi au luptat o săptămînă înaintea noastră.

01:10 Dumitru Dincă: Deci 450.

01:12 Puiu Nicolae Fesan: 900 de arestaţi, dar numai 600. Domnu’ Dincă, 900 de arestaţi.

[Vrea să spună că la Timişoara au fost 900 de arestaţi în timpul revoluţiei, din care numai 600 au cerut certificat de luptător în revoluţie]

01:16 Doru Braia: Timişoara are cam 350000 de locuitori. La 400 …

01:19 Dumitru Dincă: Deci 350000. Staţi, un moment.

01:21 Doru Braia: La 400, o proporţie. La 2 milioane cît ar avea Bucureştiul ar trebui să fie de 6 ori mai mult. 6 x 4, 2400. 3000. 4000. 5000, dar nu 12000.

01:36 Puiu Nicolae Fesan: Nu, 12000 sînt numai luptători. Aici mai vin şi răniţii, reţinuţii, urmaşii de eroi martiri, eroii martiri.

[Atît numărul de 450 referitor la Timişoara cît şi cel de 12000 referitor la Bucureşti se referă la cei care au cerut titlul de luptător remarcat prin fapte deosebite. Suplimentar faţă de aceştia mai există răniţii, reţinuţii, eroii martiri şi urmaşii de eroi martiri]

01:41 Dumitru Dincă: Domnu’ ministru. Eu această întrebare nu am pus-o ca să mă aflu în treabă, eu nu obişnuiesc să fac asemenea lucruri.

01:50 Doru Braia: Domnul Dincă înţeleg ce spune. La un număr de români obidiţi în decembrie 1989, cam asta este proporţia de oameni care răbufnesc.

02:04 Dumitru Dincă: Deci, cam acesta este procentul celor care ar fi meritat. În opinia mea, această fabrică de revoluţionari, pentru că ăsta este marele ghinion al lor, a devenit o afacere pe cît de murdară, pe atît de nelalocul ei, abjectă chiar.

02:39 Doru Braia: Fiindcă revoluţia asta trebuia să rămînă ca un monument al acestui neam.

[Timişoara cred că este singurul oraş în care legea 341/2004 a fost în linii mari respectată. Există şi în Timişoara impostori în rîndul revoluţionarilor, dar proporţional numărul acestora e mult mai scăzut. Ca urmare a numărului mic de timişoreni cu titlu de luptător în revoluţie, în aşa-numita „mişcare revoluţionară” oraşe ca Bucureşti, Braşov sau Constanţa contează mult mai mult şi persoanele de acolo fac jocurile]

02:43 Dumitru Dincă: Îmi aduc aminte că am stat odată de vorbă cu Costin. Că am fost, ne cunoşteam. Şi i-am spus: „bă băiete, opreşte-te odată! Ai făcut 10, 20, 30, 40”.

02:54 Doru Braia: Cînd i-aţi spus „opreşte-te”, ştiaţi deja! Şi dînsul era subsecretar de stat.

03:01 Dumitru Dincă: Da, era subsecretar de stat la momentul acela. „Opreşte-te, lasă-i dracu, vezi-ţi de treaba ta, că ai să intri la închisoare odată şi odată!”. N-a ascultat, după cum bine ştiţi, tot ceea ce s-a întîmplat acum cu greva foamei …

03:18 Doru Braia: Domnule Costin, dacă veţi insista să vă dau vreun drept la replică aşa cum mi-aţi spus la telefon, vă anunţ că tot ceea ce se pronunţă în această emisiune provine dintr-un ziar al asociaţiei „21 Decembrie”, drept pentru care respectivul editor poartă întreaga răspundere. Domnul Dumitru Dincă face nişte comentarii, aşa cum găseşte de cuviinţă, pe marginea celor scrise, negru pe roşu, în acest document deja, pentru că este un ziar al anilor 2001.

03:51 Dumitru Dincă: Precum şi pe marginea informaţiilor pe care le-am primit de la anumiţi cetăţeni care sînt în asociaţia lui. Nu mai departe, cu martori pot să probez, că un cetăţean care este membru al asociaţiei „23 decembrie”, astăzi chiar a venit şi mi-a spus următorul lucru: „Domnu’ Dincă, dumneata văd că te baţi cu ei, eu n-am putere, mie mi-e frică. Dar eu pot să spun următorul lucru: domnul Costin, împreună cu staful lui, cu clica lui, că acolo e o clică, ne-au cerut cîte un milion de lei, fără să ne elibereze nici un fel de chitanţă”.

04:31 Doru Braia: Vă daţi seama că e foarte grav ceea ce spuneţi. Vă puteţi susţine această afirmaţie?

04:34 Dumitru Dincă: Absolut. Dacă spun că eu o pot proba (…)

04:50 Dumitru Dincă: Oamenilor acestora li s-a cerut cîte un milion, fără să li se elibereze chitanţă, sub pretext că le-ar trebui aceşti bani ca să dea în judecată SSPR-ul ca să le dea certificate. Deci, eu am făcut calculul, că mă pricep la calcule din astea. Deci, 7000 de revoluţionari, din care zic nu 7000, 5000 dacă au dat cîte un milion, 5 miliarde de lei vechi. (Fesan: 150000 de euro) Este o sumă pentru care (Braia: sînt sume fabuloase), este o sumă pentru care merită să ne îngrijorăm?

[În această problemă Dumitru Dincă se îngrijorează fără rost, banii respectivi nu au fost delapidaţi ci au fost folosiţi cu adevărat aşa cum li s-a făgăduit oamenilor, pentru a deschide procese contra SSPR-ului. După cum declara Puiu Nicolae Fesan în octombrie 2008 în faţa plenului Senatului, SSPR-ul are pe rol 9800 de procese legate de preschimbarea certificatelor]

05:34 Doru Braia: Păi sigur că da, mai ales că cunoaştem cu toţii, sînt încă oameni cu sechele foarte grave de pe urma evenimentelor din decembrie ’89, poate că banii le-ar fi mai necesari acelora.

05:44 Dumitru Dincă: Şi asta n-ar fi nimic. Dar se mai practică o metodă. O metodă pe cît de murdară, pe atît de des folosită. Adică cel care cere un certificat de revoluţionar, şi se duce şi îi spune numai un minut, vă rog frumos ajutaţi-mă şi pe mine să-mi iau certificat. Poate că omul are dreptate sau nu are.

06:09 Doru Braia: Domnilor, din păcate iar a fugit timpul (…)

 

„Căpuşele revoluţiei” la N24TV (3). Fesan: în jurul meu sînt numai falsuri, falsuri şi falsuri. Ţi-e groază să mai deschizi un dosar noiembrie 8, 2008


A 3-a parte din emisiunea „Căpuşele revoluţiei” difuzată de N24TV, avînd ca moderator pe Doru Braia şi invitaţi pe Puiu Nicolae Fesan (secretar de stat la SSPR) şi Dumitru Dincă (lider al baricadei din 21 decembrie 1989, de la Piaţa Universităţii din Bucureşti). Primele episoade ale acestei emisiuni prezentate deja pe acest blog:
Mai jos, transcrierea unor replici din emisiune şi comentarii ale mele cu litere cursive, între paranteze drepte.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Fesan Puiu Nicolae la AN24TV 3/5, Fes…„, posted with vodpod

00:21 Doru Braia: Domnule Fesan, rămăsesem la fenomenul duplicatelor. Deci 7000 de membri înscrişi în asociaţia revoluţionară „Metrou”, 3008 au primit duplicate, din care 800 au şi primit drepturi. Ce înseamnă drepturi?

00:41 Puiu Nicolae Fesan: Unii şi-au luat terenuri, spaţii comerciale, locuinţe, locuri de veci. Ce dă legea, foi de drum [12 bilete de tren gratuite], cartelă Metrorex, bani de la bancă.

00:52 Doru Braia: Să înţelegem că acele pauze din enumerarea cronologică a revoluţionarilor (Fesan: S-au folosit), acele pauze de cîte 70, 80, chiar o sută şi ceva, sărea numărul de la 483 la 560, să spunem, acolo aveau loc aceste duplicate, erau introduse aceste duplicate?

01:12 Puiu Nicolae Fesan: Da. Aceşti oameni care nu au fost trecuţi în Monitorul Oficial, care şi-au luat certificate în ’96, oamenii aceştia şi-au luat certificate în ’92. În ’92 după ce şi-au luat certificatul, şi-au preschimbat certificatul în ’96. N-au fost trecuţi în nici un Monitor Oficial, în schimb în 2002 sînt făcute aceste duplicate în locurile rămase goale.

01:31 Doru Braia: Ia arătaţi-ne.

01:33 Puiu Nicolae Fesan: Un certificat duplicat este acesta în care se vede foarte clar semnătura domnului Iordan Rădulescu, este o ştampilă, iar semnătura domnului director este de asemenea o ştampilă.

01:44 Doru Braia: Stimaţi telespectatori, sigur că pe ecran probabil nu veţi remarca, dar cu ochiul liber se vede (e arătată imaginea unui asemenea certificat), aceste două semnături sînt nişte semnături-ştampile. Deci, cu siguranţă, cei doi înscrişi aici nu au văzut acest certificat pentru a-l semna. Este un duplicat, scrie şi aicea.

02:05 Puiu Nicolae Fesan: Dar pe matcă nu scrie duplicat. (Braia: Pe matcă nu?) Pe matcă nu, ca să ne inducă pe noi în eroare, cei care venim după dînşii.

02:11 Doru Braia: Iată încă o metodă de a frauda banii publici, nu puţini, de către nişte oameni lipsiţi totalmente de scrupule, pentru care eu aş putea să bag mîna în foc că n-au nici în clin, nici în mînecă cu revoluţia şi o folosesc exclusiv ca o făbricuţă de făcut bani de unde ei pot suge ca nişte caracatiţe. Aşa scrie în acest ziar. Aşa am citit şi eu. Ziarul asociaţiei „21 Decembrie”. Cu ce dată e ziarul acela?

02:46 Puiu Nicolae Fesan: Din 21 decembrie 2001 (Braia: 7 ani deja).

02:52 Dumitru Dincă: Numai că atunci Mărieş nu era preşedinte la asociaţia „21 Decembrie”. Domnu’ Braia …

[La acea vreme preşedinte al Asociaţiei „21 Decembrie” era Constantin Calancea]

03:00 Puiu Nicolae Fesan: Acuma nu putem să-l acuzăm pe Mărieş. Dumneavoastră vreţi să spuneţi că domnul Mărieş i-ar spăla imaginea domnului Costin acuma? După părerea dumneavoastră? (Dincă: da). Domnule, intru în această discuţie cu dumneavoastră, de ce? Fiindcă prea mult aceşti doi oameni sînt legaţi total, de cînd am venit aicea sînt împreună peste tot. Doru Mărieş este considerat de mine o poziţie extraordinară în asociaţia „21 Decembrie”, şi asociaţia „21 Decembrie” este asociaţia, din punctul multora, multor revoluţionari, asociaţia cea mai verticală din România.

03:43 Doru Braia: Vreau să vă spun ceva domnule Dumitru Dincă şi dumneavoastră domnule Fesan. Domnul Teodor Mărieş a fost de cîteva ori în această emisiune şi domnia sa mi-a reclamat deasemeni atare situaţii: falsuri, duplicate, merite nemeritate. Eu nu pot să cred că dacă domnul Mărieş ar afla că domnul Viorel Hrebenciuc, mare cerber al partidului comunist român în Bacău, are certificat de revoluţionar, nu pot să cred că nu s-ar burzului.

04:17 Puiu Nicolae Fesan: Dar nici nu cred că l-a văzut vreodată domnul Hrebenciuc, certificatul ăla.

04:22 Doru Braia: Mă rog, dar îl are. I s-a dat. De ce nu l-a dat înapoi?

04:24 Dumitru Dincă: Vă înşelaţi, pentru că între mine şi domnul Mărieş fiind şi o legătură de prietenie care a existat din ’90, am încercat să discut cu el această …

04:41 Doru Braia: Subiectul e „căpuşele revoluţiei”. Îl consideraţi o căpuşă a revoluţiei pe Teodor Mărieş? Înţeleg că n-are certificat.

04:48 Puiu Nicolae Fesan: Nu are certificat şi nu beneficiază de nimic. Şi este cel mai corect om pe care îl am ca preşedinte de asociaţie. Din toţi preşedinţii de asociaţie cu Doru Mărieş n-am avut niciodată nimic. Nici cu George Costin n-am avut nimica. Problema a început în momentul în care mi-a cerut să fac acea hotărîre de guvern. De acolo a început tot măcelul. De fapt el începuse cu două luni înainte.

05:12 Doru Braia: O secundă, domnu’ Dincă. Parcă printre predecesorii dumneavoastră s-a aflat la un moment dat şi domnul Dorin Lazăr Maior?

05:19 Puiu Nicolae Fesan: Dorin Lazăr Maior a fost şi era precum domnul Emilian Vasile Cutean, în perioada 2000-2002.

05:26 Doru Braia: A, era şeful de recunoaştere a calităţii (Fesan: Exact) de revoluţionar, luptător, etc. Păi cum, un om care a luat 230 de miliarde de la Bancorex şi n-a mai returnat nici un leu?

05:41 Puiu Nicolae Fesan: La vremea aia nu cred că avea aşa (Braia: Este inculpat într-un proces, într-un megaproces). Nu cunosc situaţia (Braia: A fost şi arestat la un moment dat). A avut nişte probleme, într-adevăr, dar ni ştiu exact nimic, nu pot să vă spun nimic despre dînsul, că nu m-a interesat.

05:56 Doru Braia: Dar a fost şeful comisiei.

05:57 Puiu Nicolae Fesan: A fost şeful comisiei parlamentare, sigur.

[Pe lîngă SSPR mai există şi o comisie parlamentară care verifică corectitudinea acordării certificatelor de luptător în revoluţie]

06:00 Doru Braia: V-au apărut de la acele comisii certificate recunoscute de acele comisii care ulterior s-au dovedit a fi false?

06:06 Puiu Nicolae Fesan: Nu, că n-au trebuit. N-au trebuit recunoscute de către comisie aceste duplicate, că n-au ştiut decît …

06:11 Doru Braia: Nu, false în sensul că, mi-aţi arătat în episodul trecut cum o persoană, în documente, era trecută în acelaşi loc, în trei locuri, în acelaşi moment în trei locuri.

06:22 Puiu Nicolae Fesan: Aşa este. Era tot de la asociaţia „23 metrou”. Omul a făcut revoluţie la Mangalia şi a apărut …

06:31 Doru Braia: Respectivul om a avut certificat confirmat de o comisie parlamentară?

06:35 Puiu Nicolae Fesan: Nu. Respectivul certificat n-a fost confirmat de o comisie parlamentară, a fost făcut un duplicat în 2002, şi i s-a dat omului, şi atît. Era publicat într-o erată.

[Una din şmecheriile făcute cu certificate de revoluţionar, despre care am mai scris pe acest blog, este publicarea în Monitorul Oficial, de către SSPR, a unor „erate” la Decretul Prezidenţial prin care s-au atribuit titluri de luptători în revoluţie conform vechii Legi 42/1990. SSPR nu avea dreptul legal să corecteze un decret prezidenţial]

06:44 Doru Braia: Un duplicat în genul ăstuia care mi l-aţi arătat acuma. (Fesan: Şi s-a publicat într-o erată) A, acuma înţeleg eu, duplicatele astea erau făcute pentru a se eluda comisia parlamentară.

06:54 Puiu Nicolae Fesan: Păi da, nu mai exista nici o comisie parlamentară, din 13 mai 1997.

[Puţin înainte Fesan spusese că Dorin Lazăr Maior a fost şeful comisiei parlamentare a revoluţionarilor în perioada 2000-2002, acum zice că n-a mai existat nici o comisie parlamentară de acest fel din 1997. Coerenţa este unul din duşmanii personali ai domnului secretar de stat Puiu Fesan]

07:00 Dumitru Dincă: Legal, nu mai trebuia să fie acordat nici un titlu de luptător cu merite deosebite, rănit sau erou-martir, atîta timp cît comisia îţi încheiase lucrările.

07:11 Doru Braia: Se oprise procesul de recunoaştere, din acel moment.

07:15 Dumitru Dincă: Din momentul desfiinţării comisiei (Braia: Ştiu, ne amintim cu toţii că s-au anunţat nişte date, cine se anunţă pînă la data de), nu mai trebuia să mai existe.

07:22 Doru Braia: Aşa au mai fost date nişte certificate cu forma asta de duplicat.

07:25 Puiu Nicolae Fesan: 761 de oameni, stimate domn, au fost trecuţi peste alţi oameni. De exemplu, peste Costel Balint a fost trecut un cetăţean Ciobanu. Peste secretarul comisiei parlamentare a fost trecut altă persoană.

07:39 Doru Braia: Atuncea, domnule secretar de stat, nu-mi rămîne decît să-mi nominalizaţi cine a făcut aceste treceri. Că datele le ştiţi, anii îi ştiţi, cine răspunde?

07:49 Puiu Nicolae Fesan: Deocamdată, această lucrare există dată la DNA, fiindcă prejudiciul este mult mai mare decît un milion (Braia: cam la cît s-ar ridica?) Se ridică la ordinul zecilor de milioane de dolari, zecilor de milioane de euro. Este dat la DNA şi aştept, şi o să aştept pînă o să-mi cadă tot părul din cap. Pînă cînd o să fiu chemat acolo şi o să fiu confruntat cu ei. N-am ce face. Eu sînt obligat să încep de la adevăr către dreptate şi chiar dacă stăm strîmb, de multe ori stăm strîmb, să judecăm drept. Sînt obligat prin asta. Prin măsurile pe care le iau, eu sînt obligat în momentul ăsta să judec cinstit. Şi nu pot să judec cinstit atîta timp cît în jurul meu sînt numai falsuri, falsuri şi falsuri. Ţi-e groază să mai deschizi un dosar. Te îngrozeşti. Te apucă frica.

08:45 Doru Braia: Domnule secretar de stat, domnule Dincă, vă propun un punct următor, şi anume: cineva, cu inspiraţie formidabilă, a atribuit aceeaşi cifră 8 unui articol foarte important al Legii 341, şi anume de a nu se acorda nici o recunoştiinţă, nici o formă de recunoştiinţă acelora care au fost colaboratori sau mai mult chiar, agenţi ai securităţii. Ce părere aveţi, domnule Dincă, de acest punct? Seamănă cu punctul 8 al proclamaţiei de la Timişoara.

09:18 Dumitru Dincă: Al proclamaţiei de la Timişoara, da. Consider că cel care, legiuitorul, în speţă, care a avut în vedere asemenea persoane, s-a gîndit că o parte dintre foştii torţionari, dintre foştii oameni care au creat probleme în perioada comunistă cetăţenilor, nu merită ca să aibe certificat.

09:47 Doru Braia: Asta spune legea. Spune colaboratori, nu numai torţionari, nu numai ăla care a dat cu bîta. Colaboratori, deci informatori, deţinători de locuinţe conspirative.

[Amintesc că şi despre Doru Braia s-a afirmat că a fost colaborator al securităţii, motiv pentru care a fost exclus din Societatea „Timişoara”. Vezi şi replica lui Doru Braia, referitoare la această problemă]

 

„Căpuşele revoluţiei” la N24TV (2). Puiu Nicolae Fesan: Hrebenciuc şi Sechelariu au primit certificate de revoluţionar fără să ceară (video) noiembrie 5, 2008


Continuarea emisiunii despre „Căpuşele revoluţiei” de la N24 TV, cu Doru Braia, Puiu Nicolae Fesan şi Dumitru Dincă. Primul episod al acestei emisiuni, în care Dumitru Dincă îl acuză pe George Corstin, poate fi văzut tot pe acest blog. Mai jos, transcrierea cîtorva replici cu comentariile mele inserate cu litere cursive între parateze drepte.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Fesan Puiu Nicolae la AN24TV 2/5, Hre…„, posted with vodpod

 

00:00 Dumitru Dincă: Să mă dea în judecată [George Costin] (Braia: Vă va da cu siguranţă. Mi-a dat un telefon şi mi-a spus că vă va da) În cazul în care este nemulţumit de ceea ce spun să mă dea în judecată. Poate fi comparat domnul George Costin cu Petre Ioan, de exemplu, de la „Tic-Tac”, cu Liviu Crăciun Viorel, cu Romeo Raicu, cu Radu Silaghi, cu Dan Iosif, cu Popa Ionel, cu Nicolae Dide, cu Mircea Dinescu, cu Diana Lupescu, cu Adrian Ştefănescu (Fesan: Şi Dide nici nu are certificatul preschimbat; Braia: N-a cerut), cu Viorel Curt? Deci Adrian Ştefănescu, Viorel Cociu şi Nicolae Viezure sînt oamenii care au făcut marşuri, care au plecat de la Piaţa Romană pe Ştefan cel Mare, platforma Obor cu Mecanică Fină şi aşa mai departe.

00:52 Doru Braia: Şi în opinia dumneavoastră înţeleg că aceste persoane sînt autentici revoluţionari?

01:00 Dumitru Dincă: Dacă împotriva domnului George Costin am un cui şi bine justificat, pentru oamenii ăştia bag mîna în foc şi sînt gata oricînd să mor pentru cele ce afirm. Oamenii ăştia au făcut revoluţie, oamenii ăştia au făcut-o conştient, deci nu au driblat cum se spune în fotbal. (Braia: Radu Filipescu) Mircea Dinescu (Braia: Ion Caramitru, care i-a fost alături), Mircea Dinescu a fost în data de 21 decembrie în stradă. Ion Caramitru, împreună cu Mircea Dinescu, împreună cu Sergiu Nicolaescu, împreună cu alţi oameni, cu Gelu Voican, cu toţi cei care au apărut pe la televiziune, în data de 22 decembrie au fost acolo şi au rupt porţile televiziunii.

01:54 Doru Braia: Aşa-i consider şi eu şi foarte multă lume din opinia publică, pe aceştia îi consideră autenticii luptători. Restul au fost mai mult sau mai puţin chibiţi, mai mult sau mai puţin trecători pe stradă la momentul X, mai mult sau mai puţin accidentaţi. Chiar aş vrea să comentez şi cu dumneavoastră domnule secretar de stat. Am citit mai multe nume prin cimitirul, aşa-numitul cimitir al eroilor. Eu spun aşa-numitul, pentru că eu acolo am găsit şi nume de miliţieni, şi nume de securişti, şi nume de militari, oameni care au ieşit din locurile lor de baştină şi de muncă împotriva revoluţionarilor de pînă în 22 decembrie ora 12 şi 8 minute [ora la care Ceauşescu a fugit cu elicopterul din sediul C.C.]. Eu aia o consider, pînă acolo lupta. După aia a fost beneficiul aflării în treabă.

02:52 Puiu Nicolae Fesan: De la 1052 a crescut eroilor datorită faptului că au fost asimilaţi şi cei care au murit în legătură cu evenimetele din decembrie, aşa li se spunea atunci. Deci a crescut numărul eroilor deoarece şi cei care au fost pe baricada cealaltă, aicea făceam o paralelă cu domnul Dincă şi spuneam „dom’le nu trebe să asemănăm pe Ioan fără de Ţară cu legea 42, Magna Carta cu legea 42. Aicea voiam eu de fapt să vă spun că oameni care au luptat împotriva revoluţiei au certificate şi beneficiază de prerogativele legii 341 sau au beneficiat de prerogativele legii 42, iar oameni care au fost şi au luptat în revoluţie dar n-au fost atît de şmecheri, cum se foloseşte pe aici un termen şi nu şi-au luat certificate, au rămas pe dinafară. Oameni adevăraţi.

[Secretarul de stat Puiu Fesan pare să nu cunoască art. 8 din Legea 341/2004 (disponibilă pe saitul SSPR), care spune: „De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele, civili sau militari, care sînt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au instigat şi au luptat, sub orice formă, împotriva Revoluţiei din decembrie 1989„. Este anume datoria lui Fesan să elimine pe cei care au acţionat „sub orice formă” împotriva revoluţiei dintre cei care vor beneficia de preschimbarea certificatelor, dacă nu înţelege să-şi facă această datorie este foarte grav]

03:40 Doru Braia: În estimările dumneavoastră, cam cîte persoane dintre acestea ar putea fi aşa?

03:46 Puiu Nicolae Fesan: Eu cred că peste 30%.

03:48 Doru Braia: Deci din 23161 plus 28, să spunem 23190, 30%, păi ar fi deja vreo 6000, 7000? Atîţia sînt impostori, practic.

[Se pare că 23190 este numărul total al celor care au cerut preschimbarea certificatelor conform Legii 341/2004. Acest număr ar putea să crească ca urmare a prelungirii termenului de depunere a cererilor de către guvernul Tăriceanu, prin Ordonanţa nr. 1/2008]

04:00 Puiu Nicolae Fesan: Da, aşa este. Sînt oameni care au [neînţelegibil] la revoluţie, sînt oameni care au murit la revoluţie, sînt oameni care n-au avut nimic de-a face cu revoluţia şi şi-au făcut doar datoria, c-a fost ofiţer al armatei române, c-a fost ofiţer al Ministerului de Interne sau al securităţii, şi şi-a făcut doar datoria.

04:18 Dumitru Dincă: C-a fost salariat.

04:23 Doru Braia: Apropo. Ne-aţi pus la dispoziţie şi vă mulţumim pentru asta, întregul nomenclator al revoluţionarilor recunoscuţi, în ce condiţii vom mai cerceta şi veţi mai cerceta, şi cu stupoare am citit la poziţia 274 numele Viorel Hrebenciuc. E acelaşi cu şeful grupului parlamentar PSD?

04:49 Puiu Nicolae Fesan: Da. Cu părere de rău. (Braia: păi dînsul era mare grangure în PCR-ul de Bacău!) Dînsul nu cred c-a cerut vreo dată certificatul de luptător cu merite deosebite în revoluţie. Certificatul de luptător cu merite deosebite i-a fost dus dînsului, în 2002 (Braia: peşcheş). Nu cred c-a plătit. I s-a dus certificatul ca să arate cît sîntem noi de plecaţi, sau mai ştiu eu cum.

05:17 Doru Braia: Îl găsesc, o poziţie înaintea domniei sale, pe domnul Dumitru Sechelariu, vestitul baron.

05:25 Puiu Nicolae Fesan: Aşa este. În aceste duplicate apar.

05:28 Doru Braia: Aveţi cunoştiinţă, domnul Sechelariu, măcar în documentele alea care cu siguranţă sînt. Cum a fost redat ca revoluţionar?

05:32 Puiu Nicolae Fesan: Nu am dosarele şi dînşii nu au cerut preschimbarea certificatelor şi nici nu şi-au luat certificatele vreodată. Această fabrică de revoluţionari care a apărut în 2000-2002, sînt 761 de persoane care nu au …

[Conform art. 11 alin. 2 din HG 1412/2004 – normele metodologice de aplicare a Legii 341/2004 – cererea pentru preschimbarea certificatelor de revoluţionar se depune doar personal sau prin mandatar cu procură legalizată. Este o îmbunătăţire faţă de vechea Lege 42/1990, fiind de nădăjduit că nu vor mai apărea astfel de cazuri cu posesori de certificat care dacă sînt luaţi la întrebări declară că n-au cerut ei certificatul şi nu se ştie cine l-a cerut în numele lor. Într-o vreme pe saitul SSPR se puteau vedea toate cererile de preschimbare în ordine cronologică, inclusiv cu persoana care a depus respectiva cerere (titular sau mandatar), dar informaţia a fost scoasă de pe sait, s-a considerat că prea multă transparenţă strică]

05:46 Doru Braia: Să luăm cele două nume. Cît timp au deţinut certificatele legea 42 şi-a făcut efectele. Domnul Hrebenciuc probabil n-a plătit impozit, că dînsul a fost numai salariat la stat.

06:01 Puiu Nicolae Fesan: Nu. La vremea aia nu. Pe legea 42 era tăiat impozitul, dînsul a obţinut, i s-a făcut un duplicat în 2002 iar impozitul pe salar s-a tăiat în 1997.

06:13 Doru Braia: Dar pînă în 1997? (Fesan: păi n-a avut, pînă în 2002 n-a avut) A, n-a avut. Dar în 2002 i s-a adus aşa un certificat de luptător cu merite deosebite?

06:20 Puiu Nicolae Fesan: Da, i s-a adus. (Braia: Cine i l-a adus?) Se spune că fostul subsecretar de stat, domnul George Costin. Domnul George Costin a venit la mine chiar la început, dacă vă uitaţi în agenda mea este primul om care a venit în audienţă, a 2-a zi, uitaţi: George Costin, Bucureşti, marţi 26.07, cu o sută de dosare a venit la mine, şi a venit să-i fac o hotărîre de guvern prin care să încalc legea partidelor şi să-şi poată cumpăra spaţiul de pe strada Ghiocei, că vrea să-şi construiască acolo hotel. Şi a venit şi cu hotărîrea de guvern gata făcută, trebuia doar s-o trimit mai departe.

06:58 Doru Braia: E acelaşi domn Costin care se află acum în fruntea greviştilor foamei?

07:04 Puiu Nicolae Fesan: Sigur, dom’le, el este aceeaşi persoană. El este peste tot. Dacă ne uităm, el este omul care este preşedintele Blocului Naţional al Revoluţionarilor, el este omul care făcea certificate în 2002 că aşa spune ziarul, nu eu spun, uitaţi, presa spune, asociaţia „21 Decembrie” spune lucrul ăsta, „fabrica de revoluţionari”.

07:23 Doru Braia: Ia mai citiţi-ne ce mai scrie acolo.

07:26 Puiu Nicolae Fesan: Spune că fabrica de revoluţionari nu şi-a închis porţile şi funcţionează. Deci după 5 ani, după ce nu mai lucrează nici o comisie, nu mai există nici comisie guvernamentală nici comisie.

07:37 Doru Braia: Eu nu mai înţeleg nimic. Acest ziar este editat de asociaţia „21 Decembrie”? Înţeleg că asociaţia „21 Decembrie” i s-a alăturat domnului Costin acum.

07:49 Puiu Nicolae Fesan: Ei sînt prieteni acuma, nu ştiu. S-a schimbat (Braia: păi dînşii au scris ce au scris) Da, dînşii au scris, asociaţia „21 Decembrie”.

[Asociaţia „21 Decembrie” îl criticase pe Costin în publicaţia proprie în vremea cînd era condusă de Constantin Calancea. Odată cu schimbarea conducerii asociaţiei părţile s-au împăcat]

(Va urma)