Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 decembrie 13, 2017



În octombrie anul acesta am fost la Budapesta împreună cu domnul Zoltan Makkai (ziarist la săptămînalul unguresc timişorean „Heti Uj Szo”), pentru a mă întîlni cu Miklos Kovacs, unul din oamenii de încredere ai domnului Laszlo Tokes din perioada premergătoare revoluției. Am făcut aceasta în cadrul documentării pe care o fac pentru următoarea mea lucrare de popularizare a științei consacrată evenimentelor din decembrie 1989, care va fi consacrată relațiilor din biserica reformată maghiară din România și acțiunilor lui Laszlo Tokes și grupului său de susținători. Va fi probabil o carte care va avea un CD atașat, pe CD-ul respectiv vor intra cîteva sute de pagini de documente scanate, cît și alte materiale, printre care şi înregistrare video a interviului cu domnul Kovacs.

La Budapesta, alături de domnul Miklos Kovacs

În 1972 domnul Kovacs a dorit să cunoască comunitățile maghiare din Ardeal. A făcut o vizită acolo, unde s-a întîlnit cu episcopul catolic Aron Marton (linc), iar apoi a organizat trimiterea de cărți ungurești în Ardeal. Autoritățile române au sesizat despre asta autoritățile comuniste ungare, iar acestea i-au retras pașaportul și l-au dat afară de la facultatea de teologie catolică.

După mai mulți ani, cînd Miklos Kovacs devenise taximetrist, ușa taxiului e deschisă de o doamnă care-l întreabă dacă vrea să continue activitățile de ajutorare a ungurilor din Ardeal. Doamna respectivă era Eleonora Telegdi, mama parlamentarului canadian de obîrșie maghiară Andrew Telegdi (răposat în 2017 – linc). Aceasta l-a contactat pe domnul Kovacs în numele Fundației Unite Maghiare (United Hungarian Fund) din Canada, organizație a canadienilor de obîrșie maghiară care uneori acționa și sub denumirea de Fundația Rakoczi (domnul Kovacs nu mi-a spus asta, dar din cercetări proprii știu că în spatele acestor organizații stă familia de bogătași maghiaro-canadieni Aykler).

Urmare a îndemnului Eleonorei Telegdi, domnul Kovacs a înființat și coordonat o rețea de curieri maghiari care, în perioada comunistă, ajutau populația maghiară din Transilvania. L-am întrebat cîte persoane au făcut parte din reţea. După spusele dumisale, pînă în 1989 se ajunsese la un număr de 300 curieri, dintre care vreo 40 au intrat în legătură cu Laszlo Tokes. Domnul Kovacs mi-a arătat un caiet în care a ținut evidența curierilor, dar n-am stat să-l studiez în amănunt, așa că nu pot confirma numerele amintite de dînsul. Finanțarea rețelei s-a făcut prin organizația amintită a ungurilor canadieni. Miklos Kovacs s-a ocupat personal de recrutarea oamenilor. Familia Tokes (Laszlo, dar şi tatăl Istvan din Cluj) au intrat în atenţia reţelei domnului Kovacs din 1988, cea care i-a spus domnului Kovacs că Istvan şi Laszlo Tokes sînt 2 persoane care trebuie sprijinite fiind tot doamna Eleonora Telegdi din Canada (de amintit că fratele lui Laszlo Tokes, Istvan jr., locuia în Canada).

Ajutorul pentru ungurii din Ardeal a început cu trimiterea de medicamente și alimente, dar apoi s-a extins și la preluarea de texte dizidente de felul celor scrise de Laszlo Tokes (dar nu numai de acesta) și difuzarea lor în mijloace de informare în masă. La vremea respectivă consemnul pentru ziariști a fost să nu pomenească numele lui Miklos Kovacs. (more…)

 

Decembrie 1989: Evacuarea lui Edith Tokes, soția lui Laszlo Tokes octombrie 28, 2016


cerere_evacuare_editDupă ce sentința Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Laszlo Tokes rămăsese definitivă și după ce, în 7 decembrie 1989, Laszlo Tokes primise de la executorul judecătoresc, somația prin care i se punea în vedere să evacueze locuința în răstimp de 8 zile (linc), pe data de 10 decembrie, la slujba duminicală, Laszlo Tokes și-a anunțat enoriașii despre acestea. Totodată a comentat că sentința judecătoriei Timișoara se referă doar la evacuarea sa, nu și a soției.

La vremea respectivă, Laszlo Tokes locuia împreună cu soția Edith, care era gravidă. În prezent cuplul a divorțat iar Laszlo Tokes s-a recăsătorit (are și un copil cu noua nevastă și mai așteaptă unul, pe lîngă cei trei copii din prima căsătorie).

Autoritățile au luat notă despre afirmația lui Tokes, au constatat că este întemeiată – adică într-adevăr sentința de evacuare se referă numai la Laszlo Tokes, nu și la soția acestuia -, și, ca urmare, încearcă să corecteze omisiunea. În 13 decembrie 1989 episcopia reformată din Oradea depune la Judecătoria Timișoara o cerere de ordonanță prezidențială prin care se cere evacuarea și a soției lui Laszlo Tokes. Judecarea cererii a fost programată pentru 15 decembrie 1989, adică exact ziua cînd expira răstimpul prevăzut în somație ca Laszlo Tokes să evacueze de bună voie locuința.

Dosarul 12015/1989 al Judecătoriei Timișoara cu privire la evacuarea lui Edith Tokes conține doar 2 file: cererea de evacuare formulată de Episcopia Oradea și Încheierea de ședință din 15 decembrie 1989 prin care se suspendă cauza, ca urmare a faptului că nici una din părți nu s-a prezentat la proces. De remarcat că încheierea de ședință a fost dactilografiată pe formular pretipărit, dar nu a fost semnată nici de judecător, nici de grefier. Cred că e vorba aici de o oarecare derută a autorităților, care nu erau complet hotărîte despre felul cum să procedeze.

Redau cele consemnate în respectivul dosar: (more…)

 

Evacuarea lui Laszlo Tokes din locuința parohială, în decembrie 1989. Dosarul de executare al sentinței – integral pe internet octombrie 24, 2016


img_20161022_0002Începutul revoluției române din 1989 se leagă de adunarea mai multor persoane în jurul casei preotului Laszlo Tokes, cu scopul de a împiedica evacuarea acestuia din locuință. Laszlo Tokes însuși e cel care, la slujba duminicală din 10 decembrie 1989, a anunțat enoriașii că pe 15 decembrie e plănuită evacuarea sa. Cu privire la aceasta, au apărut ulterior diferite speculații. De pildă, Radu Portocală, în maculatura intitulată „România. Autopsia unei lovituri de stat” apărută în Franța în 1990 și tradusă în românește în 1991 (Editura Agora Timișoreană în colaborare cu Editura Continent), scria: Cu o lună mai tîrziu – şi totul conduce la concluzia că ar fi vorba de ramura conspirativă – autorităţile ecleziastice, prin vocea episcopului reformat László Papp, decid mutarea disciplinară a pastorului Tőkés în satul Mineu. (…) Amănunt interesant: în România s-a aflat totdeauna despre cineva că a fost arestat, niciodată că va fi arestat. (…) Miliţia ar fi trebuit să pună în practică executarea sentinţei, dar Securitatea veghează de la distanţă şi lansează zvonul – la începutul lunii decembrie – că pastorul va fi arestat între 15 şi 17 ale aceleaşi luni” (pag. 31-32 la traducerea românească). Antonia Rados, în cartea „Complotul Securităţii. Revoluţia trădată din România”, Editura Saeculum I.O., Bucureşti 1999 (traducere după originalul apărut în Germania în 1990), capitolul „Cine l-a avertizat pe Tőkés?”, pag. 39-40, scria: „Tőkés era un pastor incomod (…) Încă din primele zile ale lunii decembrie i se adusese la cunoştiinţă că urma să fie mutat într-o comună îndepărtată. Dar însuşi faptul de a fi fost informat era cu totul neobişnuit, căci regimul n-avea obiceiul să-şi anunţe planurile de represiune în prealabil, secretul fiind păstrat cu stricteţe”. (more…)

 

Îl vizitam pe Tokes aproape zilnic decembrie 9, 2015


copertarcumafostDin cartea mea „Revoluția din Timișoara așa cum a fost” publicată în 1997 am mai prezentat deja cîteva mărturii ale celor implicați în revoluția timișoreană. Prezint acum declarația lui Arpad Gazda, un apropiat al pastorului Laszlo Tokes.

Născut în 28 ianuarie 1966 la Covasna, de religie reformată, Arpad Gazda era în 1989 lăcătuş mecanic la IJPIPS şi student seralist la fizică. A fost printre cei reținuți în noaptea de 16/17 decembrie 1989 în clădirea bisericii reformate din Timișoara, cînd miliția a intrat în clădire ca să-l evacueze pe Laszlo Tokes. În 1995, cînd mi-a dat declarația de mai jos, era corespondent de Timişoara al săptămînalului orădean „Erdelyi Naplo”. În 1999 a absolvit jurnalistica la Universitatea din Budapesta. Este unul din cei mai cunoscuți ziariști unguri din România. A lucrat în conducerea ziarului clujean „Kronika” și apoi a devenit corespondent de Transilvania al agenției maghiare de presă MTI.

Declarația lui Arpad Gazda am retipărit-o și în cărțile „Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei” și „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”. (more…)

 

Laszlo şi Edith Tokes au divorţat. Judecătoria Oradea apreciază că e vina comună a soţilor februarie 23, 2011

Filed under: justiţie — mariusmioc @ 11:16 pm
Tags: , ,

Judecătoria Oradea a admis divorţul europarlamentarului Laszlo Tokes de Edith Tokes, anunţă saitul realitatea.net (linc). (more…)

 

Aluzii la problemele familiale ale lui Laszlo Tokes din perioada 1988-1989, în arhiva parohiei reformate din Timişoara martie 31, 2010


În cartea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” am publicat extrase din procesele verbale ale şedinţelor consiliului parohial reformat din Timişoara din perioada premergătoare revoluţiei.

Există în aceste procese verbale (din 29 decembrie 1988 şi din 26 ianuarie 1989) nişte referiri la scrisori anonime legate de viaţa particulară a domnului Laszlo Tokes, care au fost trimise în acea perioadă atît parohiei reformate cît şi familiei soţiei şi episcopiei din Oradea, şi care ar fi urmărit discreditarea morală a domnului Tokes. Posibil ca aceste scrisori să fi fost trimise la iniţiativa securităţii, este cunoscut că în acea perioadă securitatea supraveghea îndeaproape toate mişcările lui Laszlo Tokes. (more…)

 

Edith Tokes a cerut divorţul de Laszlo Tokes martie 29, 2010

Filed under: Uncategorized — mariusmioc @ 10:39 pm
Tags: , ,

Doamna Edith Tokes, soţia europarlamentarului Laszlo Tokes, a cerut divorţul, după cum anunţă agenţia Mediafax (linc). În cererea de divorţ, înaintată judecătoriei Oradea, ea invocă infidelitatea soţului, pe care o va dovedi „dacă se impune”, neglijarea ei, prin faptul că nu era invitată la dineuri şi petreceri ale soţului, şi unele obiceiuri ale soţului care ar fi traumatizat-o psihic, cum ar fi acela de a comunica cu familia prin scrisori şi de a-i cere socoteală pentru orice cheltuială, cu bonul ataşat: lapte, fructe, curent, etc. (more…)