Televiziunea franceză La Cinq în decembrie 1989 despre România (video)

Pe vimeo am găsit o înregistrare despre care se spune că provine de la televiziunea franceză La Cinq, în care se relatează despre revoluția română. Cel care a încărcat (în 2012) înregistrarea pe vimeo are numele de utilizator vimeo „Revoutia Romana 1989”. Nu e precizată data exactă a emisiunii, dar se pomenește despre vizita lui Ceaușescu în Iran cu explicația „această dimineață”. Bănuiesc așadar că emisiunea e din 19 sau 20 decembrie 1989, Ceaușescu ajungînd în Iran în 18 decembrie pe la prînz și întorcîndu-se în 20 decembrie pe la ora 15 (linc).

Tălmăcire proprie (rog ajutor dacă sesizați greșeli la tălmăcire ori cuvinte care n-au fost deslușite bine; cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele): Continuă lectura

New York Times, 20 decembrie 1989: „Statele Unite au puține mijloace să influențeze guvernul român”

Ziarul „New York Times” din 20 decembrie 1989 publică articolul lui Thomas L. Friedman „Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca brutală”. Îl reproduc aici, cu tălmăcire. Amintesc că același Thomas Friedman iscălise și în 19 decembrie 1989 un articol în New York Times despre revoluția română, care a fost deja prezentat pe acest blog (linc). Articolul relatează poziția oficială a autorităților americane despre situația din România, cum a fost comunicată presei. Am prezentat pe acest blog poziția guvernului american și din relatarea făcută de Chicago Tribune din 20 decembrie 1989 (linc). Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive între paranteze drepte.

Reprimarea de către România a protestelor condamnată de către SUA ca „brutală”
de Thomas L. Friedman
special pentru New York Times

Washington, 19 decembrie. Casa Albă [clădirea unde locuiește președintele SUA; prin extensie, Președinția SUA] a condamnat azi reprimarea continuă a manifestanțiilor politici ca „brutală” și a spus că Statele Unite se gîndește să acționeze împreună cu aliații ei apuseni și cu Moscova pentru un anume fel de răspuns coordonat.

Agențiile de presă din estul Europei au difuzat azi relatări despre faptul că noi deschideri ale focului asupra demonstranților au avut loc în orașul Timișoara din vestul României. Într-una din cele mai senzaționale dintre acestea, agenția Taniug a Iugoslaviei a spus că există relatări neconfirmate că ar fi existat pînă la 2000 de morți. Alte relatări din Ungaria și Iugoslavia au vorbit de sute de morți.

Departamentul de Stat [Ministerul de externe american] a declarat că încă nu poate confirma nici un fel de număr de victime cu privire la ciocnirile care au fost relatate între poliție și manifestanți la Timișoara, dar a spus că doi funcționari ai ambasadei americane au fost trimiși luni în oraș din București, pentru a încerca să obțină informații din sursă directă. [deplasarea către Timişoara a unor angajaţi ai ambasadei SUA de la Bucureşti, declarată oficial de guvernul american şi relatată de presă, a fost ulterior declarată dovadă a plănuirii din străinătate a revoluţiei] Continuă lectura

Chicago Tribune, 20 decembrie 1989. SUA au foarte puţine mijloace de a influenţa guvernul român, dar prin intermediul CSCE vor acţiona să afle ce se întîmplă şi să înfrîneze autorităţile de la Bucureşti

Ziarul „Chicago Tribune” din 20 decembrie 1989 îşi informează cititorii despre evenimentele din România. Traduc pentru cititorii acestui blog cele apărute în importantul ziar american. Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive între paranteze drepte.

Martorii se tem că sute de persoane au murit în protestele din România

Marţi [19 decembrie] s-a relatat că împuşcăturile împotriva demonstranţilor au continuat în vestul României, unde martorii spun că forţele de securitate ar fi omorît sute de persoane care protestau împotriva durului regim comunist al preşedintelui Nicolae Ceauşescu.

În Washington, Casa Albă [reşedinţa preşedintelui american; figurat, preşedinţia americană] a condamnat ca „brutală” continua înnăbuşire a demonstranţilor politici şi s-a afirmat că Statele Unite se gîndesc să lucreze împreună cu aliaţii ei din Vest şi cu Moscova pentru a dezvolta un răspuns coordonat.

Agenţii de presă est-europene au relatat împuşcături şi focuri în oraşul Timişoara din vestul României. Într-unul din cele mai înfiorătoare rapoarte, agenţia Tanjug a Iugoslaviei a spus că există relatări neconfirmate despre pînă la 2000 de morţi. Alte rapoarte din Ungaria şi Iugoslavia vorbesc de sute de morţi. Continuă lectura

Europa Liberă, 21 decembrie 1989 ora 2. Ne miră reacţiile mai degrabă palide ale Moscovei. Sute şi posibil chiar mii de persoane au fost ucise. Frontul Eliberării Naţionale (audio)

A 3-a parte ediţiei speciale – din noaptea de 20/21 decembrie 1989 – a emisiunii „Actualitatea Românească” de la radio Europa Liberă. Moderator: Emil Hurezeanu. Participă la program Mircea Carp, Doina Alexandru, Neculai Constantin Munteanu, Ariadna Combes, Jean Steiger, William Totok.
În sumar: Informaţii ale agenţiilor de presă internaționale cu amănunte despre represiunea demonstraţiilor de la Timișoara (Radio Sofia, AFP); Corespondenţă din Paris de la Ariadna Combes despre manifestațiile de protest ale Ligii pentru apărarea drepturilor omului şi a reţelei de solidaritate cu satele românești; Reacţii oficiale de la Moscova și mediile de informare ruse (Doina Alexandru); Condamnarea regimului Ceaușescu de către forţe din Israel (Jean Steiger); Apel al grupării Frontul Eliberării Naţionale din România (Mircea Stoica, profesor universitar specialist în drept constituțional, Budapesta); Relatare de la Berlin cu informaţii de primă sursă primite telefonic de la Bucureşti şi Timișoara (William Totok): mărturia unui bănățean ajuns în Occident, după trecerea prin Timișoara în zilele de 17-18 decembrie; Mesaj al profesorului Victor Frunză despre evenimentele de la Timișoara.

Fă clic pentru a asculta emisiunea de pe saitul radio Europa Liberă (48 minute 4 secunde)

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Culisele revoluţiei (3). Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important (video)

A 3-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele două părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Samoşchin: Cine fură revoluţia şi de ce? (2). Această deplasare a „dreptului de autor” în materie de Revoluţia Română şi, respectiv, în materie de victime omeneşti, spre factorul extern, convine cel mai mult celor care au fost atunci în vîrful armatei

Viaceslav Samoşchin

Prezint a doua parte (şi ultima) a articolului ziaristului rus Viaceslav Samoşchin despre revoluţia română. Această parte a fost publicată pe saitul agenţiei inforusia în 13 aprilie 2010 (linc).

Vezi şi prima parte a acestui articol: Schema, care nu are la bază fapte reale, se cere umplută cu asemenea fapte (linc).

Opiniile din articol aparţin autorului, comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte. Continuă lectura

Despre Chiţac şi Stănculescu, în 1999 (13). „Ceauşescu nu a murit la stîlpul de execuţie. Au tras într-un mort acolo!”. „E o legendă (…). Expertul acela francez la care vă referiţi era un laborator privat care au fugit în Spania fiindcă au fost prinşi cu escrocherii” (video)

Continuarea emisiunii difuzată de Antena 1 în 1999, despre condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu. Participă la emisiune: Adrian Păunescu (moderator), Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”), Marius Mioc, Lorin Fortuna (preşedintele Frontului Democratic Român înfiinţat în timpul revoluţiei la Timişoara), Şerban Săndulescu (senator PNŢCD, membru al Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989”, între timp răposat), Sorin Roşca Stănescu (ziarist), Gelu Voican-Voiculescu (fost viceprimministru în guvernul CFSN), Neculae Cerveni (parlamentar CDR, fost deţinut politic, fost avocat în procesul C.P.Ex., între timp răposat).

Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele doisprezece părţi ale acestei emisiuni:
Comisia Senatorială „Decembrie 1989” a fost boicotată de revoluţionarii din Timişoara
Au existat două momente ale acelor evenimente. Un moment al revoluţiei şi unul al loviturii de stat
„M-aţi făcut caghebist. Susţineţi această idee?”. „Bineînţeles c-o susţin”
Lovitura de stat e discutabilă, dar preluarea puterii de oameni care nu aveau nimic de a face cu revoluţia e o realitate
Armata, luptînd cu teroriştii, n-a fost capabilă să prindă nici un terorist. Aceasta denotă o capacitate de luptă îngrijorător de scăzută a armatei române
Nici un moment n-am crezut că revoluţia va învinge
Era stabilit ca generalul Milea să preia puterea
Există un mit al atotputerniciei securităţii. Eu unul n-am crezut în acest mit
Cei care au fost împuşcaţi sau arestaţi la Timişoara sînt români. Nu avem nici un cetăţean străin printre ei
Guvernanţi dispuşi să se menţină la putere dînd armatei ordin să tragă în români încă mai există
Teroriştii respectivi, făcuţi ca să încerce o reabilitare falsă a armatei
Armata n-a fost trimisă la graniţă, ci în mijlocul oraşului

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Radio Europa Liberă, „Actualitatea Românească” din 20 decembrie 1989. Înregistrare cu împuşcături din Timişoara. Şevardnadze: „Nu pot spune dacă acolo au pierit într-adevăr oameni, însă îmi exprim regretul”. Herta Muller şi Radu Câmpeanu de partea revoluţiei (audio)

Emisiunea „Actualitatea românească” din 20 decembrie 1989 difuzată de radio „Europa Liberă” cuprinde o înregistrare din 17 decembrie 1989 din Timişoara şi o declaraţie a unui participant direct la evenimente.

Alte emisiuni înregistrate de la „Europa Liberă” din timpul revoluţiei le puteţi găsi la pagina „Mijloacele de informare în masă străine în decembrie 1989”.

Fă clic pentru a asculta emisiunea de pe saitul radio Europa Liberă (34 minute 57 secunde)

Linc de rezervă

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Radio Europa Liberă, emisiunea „Actualitatea românească” din 19 decembrie 1989 (audio)

Continui prezentarea reacţiilor mijloacelor de informare în masă din străinătate despre revoluţia română cu înregistrarea emisiunii „Actualitatea românească” a postului de radio Europa liberă din 19 decembrie 1989. Amintesc că la vremea respectivă radio Europa Liberă a fost principala sursă de informare a românilor despre revoluţie, în condiţiile în care regimul Ceauşescu pretindea că nimic deosebit nu se întîmplase (abia în seara de 20 decembrie 1989 a recunoscut Ceauşescu, printr-o cuvîntare televizată – linc, că au existat tulburări la Timişoara). Ca de obicei, intervenţiile mele sînt cu litere cursive între paranteze drepte.

Faceţi clic pentru a asculta emisiunea „Actualitatea românească” din 19 decembrie 1989 a postului de radio Europa Liberă (saitul respectivului post de radio) – 39 minute 58 secunde

Linc de rezervă

Descriere emisiune: Continuă lectura

Gruzia, Oseţia de Sud şi Abhazia – cîteva date pentru înţelegerea conflictului

În 8 august 2008 izbucnea războiului din Oseţia de Sud, care a fost urmat de intervenţia rusă şi de extinderea războiului şi în Abhazia, cealaltă regiune separatistă din Gruzia. Am publicat în acea perioadă un articol, pe care îl republic acum şi pe acest blog, pentru înţelegerea situaţiei din zonă (care are asemănări cu situaţia din Transnistria moldovenească). Continuă lectura