Ședințele consiliului parohial al bisericii reformate din Timișoara (unde a fost preot Laszlo Tokes), perioada 29 decembrie 1988 – 27 ianuarie 1990, integral pe internet

Cartea mea despre cazul Laszlo Tokes, publicată în 2002, unde am prezentat fragmente din procesele verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara

Cartea mea despre cazul Laszlo Tokes, publicată în 2002, unde am prezentat fragmente din procesele verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara

În 2001, cînd mi-am făcut documentarea pentru cartea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes”, m-am dus la biserica reformată din Timișoara, unde fusese preot Laszlo Tokes și, prin amabilitatea domnului Ferencz Banyai, care avea pe atunci postul de preot la acea biserică (era și protopop, deci șef peste toate bisericile reformate din zonă), am xeroxat procesele verbale ale ședințelor consiliului parohial al respectivei biserici. Procesele verbale respective erau scrise de mînă, în limba maghiară, într-un catastif mare (format minim A3) care cuprindea procese verbale începînd cu mulți ani înainte de 1989 și continuînd cîțiva ani după revoluție. Am xeroxat din catastiful ăla procesele verbale începînd cu cel din 29 decembrie 1988 pînă la 27 ianuarie 1990. Mă gîndesc acum că nu trebuia să mă zgîrcesc și ar fi trebuit să xeroxez tot din 1986 începînd, de cînd Tokes s-a mutat la Timișoara. Am apelat apoi la doamna Eva Labadi, timișoreancă de obîrșie maghiară, care a tălmăcit respectivele procese verbale. Fragmente din acele procese verbale, anume ce am considerat mai relevant pentru cazul Laszlo Tokes și revoluția din 1989, le-am publicat în carte. Recent, pe un alt sait al meu, documente1989.wordpress.com, am pus integral tot materialul pe care-l xeroxasem în 2001 referitor la ședințele consiliului parohial reformat din Timișoara. Deci nu e doar ceea ce am publicat în cartea mea din 2002, ci absolut tot ce era scris în catastiful cu procese verbale ale consiliului parohial reformat din Timișoara. Este textul original, scris de mînă în maghiară. Cu prilejul ăsta se poate verifica dacă traducerea publicată în cartea mea e corectă și rog cititorii care observă vreo inexactitate a traducerii să mi-o semnaleze la rubrica de comentarii a acestui articol. Doamna Labadi mi-a spus că a fost destul de greu să facă traducerea fiindcă e folosit un limbaj bisericesc cu care dînsa nu e obișnuită.

PV260189_0Puteți vedea procesele verbale despre care am vorbit în articolul „Procesele verbale ale consiliului parohial al bisericii reformate din Timișoara (unde era preot Laszlo Tokes), 29 decembrie 1988 – 27 ianuarie 1990” (linc) de pe saitul amintit. Mai jos prezint capitolul din cartea mea „Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul Laszlo Tokes” în care am publicat tălmăcirea unor fragmente din aceste procese verbale.

Documente din arhiva Parohiei Reformate din Timişoara
(tălmăcire: Eva Labadi)

            Proces Verbal
încheiat azi 29 decembrie 1988 cu ocazia adunării comunităţii bisericeşti reformate din Timişoara, a presbiteriului

Preşedinte: Tőkés László preot
Secretar: Bencsik Józsefne [adică soţia lui Bencsik József] – presbiter

Sînt prezenţi: Unterweger Tibor, primcurator, Szalay Gusztav, curator, Lehocz Karoly, Sutka Erszebet, Korneth József, Bencsik Józsefne, Szalay Mihaly, Muţiu Livia, Gasza Juliana, Sepsi Belane [adică soţia lui Sepsi Bela = Sepssy Ildiko], Bancsov Janos, Kabai József, Vintilă Janosne [soţia lui Vintilă Janos], Dosai Molnar Ilona prebiteri.

După rugăciune şi cîntec se face prezenţa, apoi preşedintele deschide şedinţa şi constată că a fost legal convocată şi are dreptul să ia hotărîri. Pentru autentificarea procesului verbal sînt rugaţi să semneze Korneth József şi Sutka Erszebet presbiteri. Continuă lectura

Richard Andrew Hall: Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România (V). Recapitularea dovezilor

În 2009 am publicat pe acest blog traducerea unor fragmente din teza de doctorat a profesorului american Richard Andrew Hall„Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România de după Ceauşescu”. Respectiva teză de doctorat a fost susţinută în decembrie 1996 la Universitatea Indiana. Voi prezenta în perioada următoare noi fragmente din această teză de doctorat. În textul lucrării domnului Hall, fragmentele pe care le voi prezenta sînt anterioare celor deja traduse, care au fost numerotate 1-8, şi le voi numerota cu cifre romane. Cu litere cursive între paranteze drepte am introdus în text unele comentarii ale mele.

Pentru republicarea în altă parte a acestei teze este nevoie să cereţi aprobarea autorului, cu care se poate lua legătura la hallria@comcast.net

Fragmentele deja traduse din teza de doctorat a profesorului Hall:
Începutul sfîrşitului: Timişoara 15-17 decembrie 1989
O privire de ansamblu asupra revoltei din Timişoara
„Ialta-Malta” şi teoria intervenţiei străine în revoluţia de la Timişoara
Întrebări despre tratarea cazului Tokes de către regim
Recapitularea dovezilor – fragmentul prezentat acum
Ceauşescu pleacă în Iran
18-19 decembrie. Evenimentele din Timişoara în absenţa lui Ceauşescu
20 decembrie 1989: Protestatarii cuceresc Timişoara
Greşeala fatală a lui Ceauşescu: mitingul din 21 decembrie
Cine a aruncat “petarda”?
Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti
Ce l-a făcut pe Ceauşescu să fugă?
Ceauşeştii în timpul fugii
Concluzii

Recapitularea dovezilor Continuă lectura

Laszlo Tokes vorbind la lansarea cărţii mele „Revoluţia fără mistere” (video)

În 2002 am tipărit, la editura „Almanahul Banatului”, cartea „Revoluţia fără mistere”. Motoul scris pe pagina a 2-a a cărţii, preluat dintr-o cuvîntare a mea de la conferinţa de presă a asociaţiei „17 Decembrie” din 25 august 1994, este:

Desigur, mai există enigme. Nu se ştie de pildă ce culoare aveau ciorapii purtaţi de Laszlo Tokes în 16 decembrie 1989. În linii mari însă, credem istoria revoluţiei din Timişoara cunoscută.

Se pare însă că presa dîmboviţeană postrevoluţionară este de altă părere şi va continua să dezbată cele două mari enigme pe care le-a născocit: enigma începutului revoluţiei şi enigma găinii care a născut pui vii.

În anul respectiv, la sediul asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, am organizat lansarea respectivei cărţi. La lansare a fost prezent şi actualul vicepreşedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes care a ţinut cuvîntarea a cărei filmare şi transcriere o prezint mai jos. Cartea conţine şi un interviu cu Laszlo Tokes, pentru care mă deplasasem la Oradea cu Traian Orban şi Gino Rado de la asociaţia „Memorialul Revoluţiei”. Ei au avut şi aparatura de filmare (de altfel respectivul interviu e prezentat integral pe acest blog, la pagina Documente despre revoluţia din Timişoara), iar înţelegerea mea cu „Memorialul Revoluţiei” a fost ca eu să plătesc benzina pentru deplasarea la Oradea, iar ei mă ajută la filmare, înregistrarea interviului fiind disponibilă pentru amîndouă părţile.

La masa de la care se ţin cuvîntările, de la stînga la dreapta se află: Miodrag Milin, istoric şi profesor universitar timişorean, Bodo Barna, scriitor şi politician UDMR care avea o funcţie în direcţia de cultură a Consiliului Judeţean Timiş, Laszlo Tokes, Traian Orban, preşedintele asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” şi Marius Mioc. Înaintea lui Laszlo Tokes, vorbiseră despre carte Miodrag Milin şi Bodo Barna. Mulţumesc asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” care mi-a pus la dispoziţie această înregistrare. Se observă unele greutăţi, de înţeles, pe care domnul Tokes le are la exprimarea în limba română. La transcriere am redat fidel cum s-a exprimat.

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Cazul Laszlo Tokes: moartea lui Ujvarossy – crimă sau sinucidere?; agresiunea din noiembrie 1989 (documente, video)

Actualizare 6 noiembrie 2010: Înlocuire înregistrare video de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare video de pe youtube.com

Moartea lui Erno Ujvarossy, un apropiat a lui Laszlo Tokes, în 14 septembrie 1989, a fost considerată de către Laszlo Tokes şi anturajul acestuia drept un asasinat politic făcut de securitate. Acest caz a fost popularizat prin scrisorile lui Tokes, contribuind la atragerea atenţiei şi simpatiei unor cercuri politice din exterior faţă de cazul Tokes. În decembrie 1989 atît radio Europa Liberă cît şi agenţia Reuter pomeneau despre Erno Ujvarossy, considerat a fi victimă a regimului Ceauşescu. Sala de la subsolul bisericii reformate din Timişoara, amenajată cu contribuţia lui Erno Ujvarossy, poartă numele acestuia.

Sala Erno Ujvarossy de la subsolul bisericii reformate din Timişoara

Sala Erno Ujvarossy de la subsolul bisericii reformate din Timişoara

În majoritatea cărţilor despre revoluţie în limba română, subiectul Erno Ujvarossy este neglijat. Totuşi, Radu Portocală, în „Autopsia unei lovituri de stat”, Agora timişoreană în colaborare cu Editura Continent, 1991 (tălmăcire după originalul în limba franceză apărut în 1990), scrie la pag. 31: „În luna septembrie 1989, Ernő Újvárossy, cel mai apropiat colaborator al pastorului Tőkés, a fost găsit asasinat. Caracterul politic al crimei era indubitabil”. Mai găsim pomenit cazul Ujvarossy în volumul „1989-1999. După zece ani” editat în 1999 de Episcopia reformată din Oradea, unde Istvan Tolnay scrie: „Acum cînd ne pregătim de cea de-a zecea aniversare a Revoluţiei Timişorene, recitim din nou cu durere numele celor căzuţi şi dispăruţi în timpul evenimentelor, plecîndu-ne capul în faţa jertfei lor. Această listă a durerii o completăm cu numele celui care a fost Újvárossy Ernő. Martiriul meşterului constructor constituie capitolul cel mai dureros al perioadei premergătoare lui decembrie ’89. Acest om de omenie a mers pînă la sacrificiul suprem. Vom afla oare vreodată de ce a trebuit să moară şi să devină primul martir al Timişorii?”.

Mai jos, prezint înregistrarea video cu Laszlo Tokes vorbind despre moartea lui Erno Ujvarossy, cît şi despre agresarea sa în propria-i locuinţă, în 2 noiembrie 1989.

Problema principală cu moartea lui Ujvarossy este că, deşi Laszlo Tokes şi anturajul acestuia au susţinut încă din 1989 şi continuă să susţină că respectivul a fost victima unui asasinat politic, familia acestuia e rezervată faţă de asemenea concluzii. „Familia lui nu e interesată să facă dreptate. Urmaşii lui sînt nişte nenorociţi (…) familia, fraţii lui nu dau importanţă investigaţiei” îmi spunea Tokes (minutul 11:58 al fragmentului de înregistrare video prezentat mai jos).

Am încercat să fac o anchetă proprie pe acest subiect. Am luat legătura telefonic cu Magda Ghenici, fiica lui Erno Ujvarossy, căreia i-am cerut o întrevedere pentru a discuta despre moartea tatălui ei. Deşi iniţial a acceptat ideea unei discuţii, apoi s-a răzgîndit. Despre această Magda Ghenici mi se atrăsese atenţia că nu ţine legătura cu parohia reformată, fiindcă „e căsătorită cu un moldovean”.

Ceea ce am putut stabili este că într-adevăr a existat un Erno Ujvarossy care a fost găsit mort în Pădurea Verde de lîngă Timişoara în 14 septembrie 1989 (vezi mai jos actele medico-legale; la buletinul de analiză, care era legat într-un dosar gros şi lîngă cotorul dosarului nu s-a văzut actul la xeroxare, am completat cu pixul literele lipsă) şi că acesta era unul dintre susţinătorii lui Laszlo Tokes în anul 1989. Poliţia mi-a declarat că n-a anchetat cazul, deşi raportul medico-legal arată că autopsia s-a efectuat anume la cererea Miliţiei municipiului Timişoara. Am cerut apoi explicaţii poliţiei asupra acestei neconcordanţe, prezint mai jos şi al doilea răspuns al poliţiei, cam neconcludent – spune că ei se refereau la faptul că Laszlo Tokes n-a reclamat moartea lui Ujvarossy, deşi eu întrebasem în general dacă s-a investigat moartea lui Ujvarossy, nu neapărat la plîngerea lui Tokes. Parchetul nu mi-a dat informaţii. Mai pe larg despre problema Ujvarossy citiţi în capitolul Ujvarossy – martir sau sinucigaş? al cărţii mele. Apreciez că ar fi utilă verificarea existenţei unui dosar de securitate legat de Erno Ujvarossy în arhiva CNSAS. Legislaţia actuală nu-mi îngăduie să fac personal o asemenea verificare, din motive de confidenţialitate doar membrii familiei celui răposat pot cere să vadă dosarul.

În ceea ce priveşte agresarea lui Laszlo Tokes în propria-i locuinţă, poliţia confirmă că în noiembrie 1989 acesta a depus o plîngere despre aşa ceva, dar investigaţiile, redeschise după revoluţia din decembrie 1989, n-au dus la nici un rezultat (vezi mai jos răspunsurile oficiale ale poliţiei).

raport medico-legal despre moartea lui Erno Ujvarossy

Raport medico-legal despre moartea lui Ujvarossy - pag. 2