Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cozi la ANAF pentru depunerea declarațiilor on-line iulie 11, 2018


ANAF Timiș, 11 iulie 2018. Coadă pentru depunerea declarațiilor on-line

Avînd niște activități economice independente am și eu obligația (pînă la 16 iulie) să depun declarația 212 cu veniturile realizate în 2017 și estimate pentru 2018. Am încercat s-o depun on-line, că domnul ministru Teodorovici a făcut mare reclamă pentru acest sistem, dînsul fiind hotărît să modernizeze ANAFul. Se acordă și 5% reducere la impozite pentru cei care depun online și plătesc impozitele mai devreme (condiții care trebuie îndeplinite cumulativ). Domnul Teodorovici e cunoscut și pentru uimirea cu care a aflat că în trecut la ANAF se practica metoda „formularele online se depun la etajul 2” (linc), și că această expresie nu e o glumă, ci o realitate.

Am încercat și eu să-mi depun declarația online. Înregistrarea în spațiul virtual ANAF am izbutit-o, am completat formularul de declarație 212, dar cînd să o trimit îmi apare eroare. De 4 ori am încercat să trimit declarația, în 2 zile diferite, am consumat timp și nervi, dar saitul ANAF îmi trimitea mereu mesaje de eroare. Așa că m-am dus personal la sediul ANAF (noroc că locuiesc în capitala de județ) să rezolv problema, cu un stic pe care salvasem declarația completată.

Aici era un afiș că se oferă asistență pentru trimiterea declarațiilor online la mezanin, camera 03C. Iar în fața camerei respective era coada pe care o vedeți în imaginea alăturată. Colegi de suferință cu mine care nu izbutiseră să depună declarația online de acasă, cred că majoritatea tot cu 212 aveau probleme, că asta e la modă în perioada asta a anului. În camera respectivă puteai beneficia de un computer din partea casei de pe care să-ți depui declarația online și de sfaturi de la un angajat ANAF. Totul s-a isprăvit cu bine, am izbutit depunerea declarației, și am fost cuprins de un simțămînt de satisfacție de care nu aș fi avut parte dacă depunerea declarației ar fi fost ceva simplu. (more…)

 

ANAF Timiș: Răniții din revoluție datorează CASS iulie 6, 2018

Filed under: politica românească — mariusmioc @ 8:01 am
Tags: , , ,

Am pomenit pe acest blog despre OUG 88/2017 (linc) care prin art. I pct. 7 a schimbat art. 224 din legea asigurărilor de sănătate precizînd că persoanele prevăzute în art. 3 alin. 1 lit. b) din Legea 341/2004 (adică răniții din revoluție) beneficiază de asigurare fără plata contribuției.

Arătam în articolul Reforma fiscală micșorează veniturile majorității celor care primesc indemnizații de revoluționar. Schimbări la asigurările de sănătate pentru răniții din revoluție. Diletantismul saitului avocatnet.ro (linc), că respectiva ordonanță a determinat apariția a mai multor articole și emisiuni TV (avocatnet.ro, bzi.ro, Antena 3) în care se spunea mincinos că revoluționarii, în totalitate, ar fi scutiți de plata asigurărilor de sănătate, deși OUG 88/2017 face referire doar la răniți. Scriam însă în articol și despre răniți:

Neclară îmi este situația răniților în revoluție care au alte cîștiguri decît indemnizația de revoluționar. Ei „beneficiază de asigurare, fără plata contribuției”, dar beneficiază și de scutire de la plata contribuției? Înțeleg că dacă nu au nici un fel de venituri ori dacă singurul lor venit este indemnizația de revoluționar (care, zice legea 341/2004, nu e considerată venit), vor beneficia de asigurare medicală fără să plătească. Deasemeni, ei fiind prevăzuți la art. 224 alin. 1 din legea asigurărilor de sănătate, nu mai sînt prevăzuți la art. 224 alin. 2 din aceeași lege, printre cei care „au obligația să se asigure”. Dar dacă au alte venituri, nu li se poate totuși stabili obligație de plată? Adică obligație de asigurare nu există, beneficiază de asigurare și dacă nu plătesc, dar obligație de plată există totuși? Cam ăsta a fost mereu modul de interpretare a legilor cînd e vorba de drepturile revoluționarilor. Deocamdată lucrurile sînt prea proaspete ca să știu cum se va interpreta legea la ANAF.

(more…)

 

Se clatină taxa forfetară? iulie 16, 2009


„Impozitul forfetar, o eroare a executivului”, spune ministrul economiei Adriean Videanu. „Impozitul forfetar este o gafă şi va trebui eliminat imediat ce există o creştere economică” a spus şi preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. Mircea Geoană, preşedintele PSD, e mai nuanţat: „Propunem eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri începînd cu 1 septembrie, dar numai sub condiţia că găsim resursele suplimentare dintr-o serie de propuneri pentru a putea să compensăm lipsa de venituri la buget”. (more…)

 

Taxa forfetară pentru IMM: Libertate economică, dar nu pentru căţei aprilie 7, 2009


Chintesenţa politicii Uniunii Europene, la care România a aderat în 2007, este distrugerea micilor întreprinzători, pentru a scuti marile firme de concurenţă. Guvernul Emil Boc pare hotărît să aplice politica Uniunii Europene, dînd dovadă de multă inventivitate în acest scop. (more…)

 

Primăria Timişoara îndeplineşte planul cincinal european la spaţii verzi septembrie 6, 2008


Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, România a primit de la Bruxeles sarcini de îndeplinit referitor la spaţiile verzi din oraşe. Pînă în 2010 trebuie să avem 20 de metri pătraţi de spaţiu verde pentru fiecare orăşean, iar pînă în 2012 – 26 metri pătraţi, spune Vasile Ciupa, şeful Direcţiei de Mediu din Timişoara. Fiindcă acum nu există destule spaţii verzi, primăria Timişoara a găsit soluţia: se vor cumpăra vreo 40 de hectare în jurul oraşului. „Legea spune că aceste spaţii verzi pot fi pe o rază de pînă la 20 kilometri de oraş”, explică competent Ciupa.

Într-adevăr, după cumpărarea acestor terenuri, se va putea raporta la Bruxeles îndeplinirea planului cincinal de creştere a suprafeţei de spaţii verzi. Practic, efectul va fi zero. În cartierele de locuinţe, spaţiile verzi vor ocupa aceeaşi suprafaţă ca şi pînă acum. Faptul că la 20 de kilometri de oraş vor exista nişte spaţii verzi nu va influenţa deloc viaţa timişorenilor. Spaţii verzi pe o rază de 20 de kilometri de oraş se găsesc şi acum, iar din punct de vedere al cetăţeanului de rînd doritor să se relaxeze în mijlocul naturii, are puţină importanţă de care primărie aparţine spaţiul verde pentru care a călătorit 20 de kilometri. Birocraţii de la Bruxeles ar putea fi impresionaţi de planul primăriei, dar pentru cetăţeni singurul lucru care contează este spaţiul verde aflat efectiv în oraş, între blocuri. Iar aici, Primăria s-a remarcat prin reducerea acestor spaţii (ne amintim de pildă de hotelul construit în Parcul Poporului).

Spaţii verzi există însă nu doar pe terenuri proprietate a statului, ci şi pe terenuri particulare. Sistemul actual de impozitare îndeamnă însă proprietarii să valorifice cu maximă eficienţă economică terenurile deţinute. Deoarece pentru fiecare petec de pămînt trebuie plătit impozit, un teren lăsat spaţiu verde este o pagubă. Fiscalitatea stimulează astfel eliminarea spaţiilor verzi de pe terenurile particulare.

Dacă s-ar dori cu adevărat rezolvarea problemei spaţiilor verzi, mai bine s-ar reduce impozitele pentru proprietarii care acceptă ca pămîntul deţinut în interiorul oraşelor să rămînă spaţiu verde. Dacă proprietarul lasă pămîntul neîngrădit, la dispoziţia oricui, ar putea fi complet scutit de impozit, iar dacă-l îngrădeşte, să se reducă impozitul la valoarea celui pentru teren extravilan.

Birocraţii nu vor accepta însă asemenea soluţii. Scopul lor nu e rezolvarea problemelor, ci întocmirea de „proiecte” care să justifice cheltuirea unor sume cît mai mari din banii contribuabililor. Cumpărarea a 40 de hectare e doar începutul. Plăcerea cea mare va fi amenajarea acestora la „standarde europene”, că doar nu va putea fi lăsată iarba să crească de capul ei. Ţinînd seama că numai pentru întreţinerea amărîtului de Parc al Poporului primăria vrea să cheltuie 120000 de euro, mă întreb cît îi va mai costa pe contribuabilii timişoreni întreţinerea celor 40 de hectare suplimentare.