Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Timișoara. Adevăr sau minciună (video). Invitați: Sergiu Nicolaescu, Florin Constantiniu, Radu Tinu și Marius Mioc februarie 4, 2019


Emisiune din 1996 la Antena 1 despre revoluția din 1989. Invitați: Sergiu Nicolaescu (senator FSN, inițiator al Comisiei Senatoriale Decembrie 1989), Florin Constantiniu (istoric, colaborator a lui Ilie Ceaușescu înainte de 1989), Marius Mioc și Tinu Radu (adjunct al șefului securității Timiș în 1989, inculpat la data emisiunii în procesul revoluției de la Timișoara, așteptînd hotărîrea de la recurs; avea să fie achitat de completul de 9 judecători cu 5 voturi contra 4 pe motiv de neîntrunire a tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii; mă întreb dacă invitarea lui la emisiune nu a avut scopul de a-i da un sprijin indirect în procesul în care aștepta verdictul). (more…)

 

Cu Sergiu Nicolaescu despre revoluţie (video). Un fenomen unic în istoria militară universală … Nu se cunoaşte în istorie un caz unde partea înfrîntă, respectiv aceşti terorişti, să nu fi lăsat nici un mort, rănit sau prizonier ianuarie 4, 2013


Regizorul Sergiu Nicolaescu a murit în 3 ianuarie, la vîrsta de 82 de ani (linc).

Pe acest blog m-am referit în repetate rînduri la activităţile legate de revoluţie ale răposatului regizor.
Vezi:
Polemica cu Sergiu Nicolaescu, legată de raportul Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989” pe care o condusese
Recenzie la cartea lui Sergiu Nicolaescu “Revoluţia, începutul adevărului” (Editura Topaz 1995)
Boicotarea comisiei senatoriale “Decembrie 1989″ de către Asociaţia “17 Decembrie”
Sergiu Nicolaescu falsifică istoria Congresului 12 PCR, cu intervenţia lui Pîrvulescu
Sergiu Nicolaescu: Ieşiţi în stradă, români! Veniţi aici la Televiziune! Bucureştiul are 2 milioane, 1 milion să fie aici! TVR 22 decembrie 1989 (video dispărut de pe youtube dar transcrierea discursului lui Sergiu Nicolaescu se poate vedea pe blogul meu)

În decembrie 1996, cînd Ion Iliescu pierduse alegerile, am participat la o emisiune TV despre revoluţie la postul Antena 1, alături de Sergiu Nicolaescu, Radu Tinu şi istoricul Florin Constantiniu. Reiau acea emisiune, pe care am mai prezentat-o pe acest blog (vezi Sergiu Nicolaescu nervos), dînd însă acuma şi transcrierea. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele de acum.

Transcrierea înregistrării: (more…)

 

O problemă rămasă de lămurit: teroriştii de după 22 decembrie 1989 octombrie 16, 2008


După condamnarea generalilor Chiţac şi Stănculescu se vehiculează ideea că s-au lămurit misterele revoluţiei, toţi vinovaţii au fost pedepsiţi.

Se neglijează însă un lucru: cei doi generali au fost pedepsiţi strict pentru morţii de pînă în 22 decembrie de la Timişoara. Majoritatea morţilor din decembrie 1989 au apărut datorită „teroriştilor” apăruţi în 22 decembrie 1989 seara, după fuga lui Ceauşescu. E vorba de acei terorişti care au stîrnit atîta panică, care au făcut pe viitorul vicepreşedinte al CPUN Cazimir Ionescu să spună la televiziune în 22 decembrie 1989: “O coloană blindată motorizată se îndreaptă spre Piteşti pentru a ocupa punctul atomic, rafinăria, rezervoarele de cianură, barajul de la Curtea de Argeş! Odată cu căderea acestor puncte oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării! Cerem armatei să intervină! Cerem poporului să se deplaseze de urgenţă, să intervină … aviaţia să intervină, toţi cei care pot face ceva să împiedice coloana blindată motorizată care se îndreaptă spre Piteşti! Ne paşte o mare primejdie!” (minutul 05:41 al acestei înregistrări video).

„Sîntem în faţa unui fenomen unic în istoria universală: s-au confruntat două forţe: armata şi aşa-zişii terorişti. Nu se cunoaşte în istorie vreun caz unde partea înfrîntă, respectiv aceşti terorişti, să nu fi lăsat nici un mort, nici un rănit şi nici un prizonier”, spunea istoricul Florin Constantiniu, într-o emisiune TV prezentată anterior pe acest blog (minutul 19:22).

Deocamdată, cunoaştem că s-a lămurit în justiţie cazul Otopeni, în care 50 de ostaşi de la o unitate militară din Cîmpina au fost ucişi fiind confundaţi cu teroriştii. Şi în alte cazuri găsim tot confuzii, oameni care s-au împuşcat între ei, fiecare crezînd că trage împotriva teroriştilor.

Oare de ce a apărut în 22 decembrie ideea că există terorişti care încearcă să-l readucă pe Ceauşescu la putere? Nu am dovezi juridice, dar pot face un raţionament.

Să ne punem în pielea comandanţilor militari care ştiau că se implicaseră în reprimarea revoluţiei, la ordinul lui Ceauşescu. Cînd au văzut că dictatura se prăbuşeşte sub presiunea maselor populare, care era principala lor preocupare? Idealurile comunismului sau ale capitalismului? Nu cred. Logic mi se pare că toţi aceşti comandanţi militari se preocupau în primul rînd de propria lor soartă. Se ştiau vinovaţi de moartea unor oameni şi se gîndeau că după căderea lui Ceauşescu ar putea fi traşi la răspundere pentru asta. Puteau ajunge chiar în faţa plutonului de execuţie, căci pedeapsa cu moartea nu fusese încă abrogată. La Timişoara, manifestul Frontului Democratic Român, la punctul III alineatul 1 cerea tragerea la răspundere a celor care au dat ordin să se tragă în popor.

Mi se pare firesc ca aceşti comandanţi militari să fi încercat să manevreze astfel încît să-şi asigure spatele în condiţiile schimbărilor politice care deveneau inevitabile. Aruncarea întregii vini pe Ceauşescu şi executarea sa grabnică, pentru ca acesta să nu poată spune exact cine sînt cei care i-au executat ordinele, a fost una din stratageme. Apariţia „teroriştilor”, care au îngăduit comandanţilor militari să salveze revoluţia de aceştia (dar şi să ofere motivul pentru omorîrea grabnică a lui Ceauşescu) ar putea fi altă stratagemă.

Poporului îi trebuiau totuşi nişte ţapi ispăşitori pentru morţii înregistraţi. Pe lîngă Ceauşescu, s-au oferit poporului şi unii comandanţi din Ministerul de Interne (miliţie şi securitate), care aveau o parte din vină dar s-a pretins că o au toată. Doi generali de miliţie prezenţi la Timişoara în timpul revoluţiei (Constantin Nuţă, şeful I.G.M. şi Velicu Mihalea) au fost ucişi în cursul luptei cu „teroriştii” – elicopterul în care se aflau în calitate de arestaţi fiind doborît. Ministerul Apărării Naţionale s-a pretins neimplicat şi salvator al revoluţiei în lupta cu „teroriştii”.

În cursul anchetei, generalul de securitate Emil Macri, inculpat pentru reprimarea revoluţiei de la Timişoara, mort ulterior în arest, scria într-o declaraţie din 24 februarie 1990 (greşit datată 1989), pe care o prezint în facsimil mai jos: „Nu vreau să influenţez organele de anchetă pe piste false, dar pentru stabilirea adevărului sugerez să se verifice dacă nu chiar şefii armatei au provocat diversiunea pentru a acoperi evenimentele sau mai exact faptele lor din Timişoara şi a demonstra în „timpul” revoluţiei că sînt utili acesteia (…) Personal apreciez că doborîrea elicopterului în care s-a aflat generalul Nuţă s-a făcut ca acesta să fie înlăturat şi a nu putea vorbi despre cooperarea sa cu armata în legătură cu evenimentele din Timişoara”.

Scenariul n-a putut decurge lin datorită mişcărilor de stradă ale revoluţionarilor, care văzuseră că s-a tras şi de către armată, iar în starea de spirit de după revoluţie nu mai acceptau minciuna, cît şi din cauza cadrelor militare neimplicate, care în ianuarie 1990 au iniţiat Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) a cărui primă revendicare era stabilirea adevărului despre revoluţie.

 

Emisiune TV despre revoluţia din 1989, în 16 decembrie 1996 – Sergiu Nicolaescu nervos (video) octombrie 10, 2008


Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

În 16 decembrie 1996, nu mult după ce Emil Constantinescu cîştigase alegerile prezidenţiale, făgăduind şi „adevărul despre revoluţie”, am participat la o emisiune a Antenei 1, cu Sergiu Nicolaescu (senator PDSR, iniţiator al Comisiei Senatoriale Decembrie 1989, azi membru în Colegiul Naţional al Institutului Revoluţiei Române), Florin Constantiniu (istoric) şi Radu Tinu (maior de securitate din Timişoara, fost inculpat în procesul „Timişoara”).

La acea vreme Sergiu Nicolaescu îşi cultiva imaginea de „guru” al revoluţiei , om care a studiat amănunţit problema şi dezvăluie adevărul. În această emisiune l-am contrazis în mai multe probleme, ceea ce l-a făcut nervos. Dacă vreţi să-l vedeţi pe Sergiu Nicolaescu nervos urmăriţi clipul de mai jos, care cuprinde ultima parte a emisiunii, în care discuţiile au fost cele mai animate. Răbufniri de nervozitate au existat şi după emisiune, regret că nu le am filmate.