Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

26 decembrie 1989. Brucan: Tendințele de a organiza mitinguri sînt fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste. Doina Cornea: Avem încredere în cei care au rezistat. Pe domnul Iliescu nu-l cunosc din acest unghi. Petre Popescu: Situația devine mult mai critică. Bandiții pun megafoane pe ferestre (video) Decembrie 28, 2017


Problema contestării FSN de către o parte a revoluționarilor din CC, chiar din decembrie 1989, a mai fost tratată pe acest blog:
– 26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu
– 26 decembrie 1989: TVR oprește primul miting anti-FSN (video)
– Cazimir Ionescu despre 26 decembrie 1989: La revoluționarii din Comitetul Central… a apărut o foarte periculoasă mișcare contrarevoluționară (video)
– 26 decembrie 1989: TVRL anunță apariția Partidului Democrat (video)

Domnul Viorel Ringhilescu, revoluționar bucureștean din CC, a pus pe youtube un fragment din emisiunea TVR din 26 decembrie 1989 în care Silviu Brucan numește acțiunea revoluționarilor din CC drept „terorism politic”. De remarcat și atacul furibund pe care Brucan îl lansează la adresa politicii lui Mihail Gorbaciov, apreciind că în URSS s-au făcut greșeli fundamentale și „în momentul de față n-au ce mînca oamenii sovietici”. Crainicul TVR Petre Popescu îi numește pe revoluționarii care contestau FSN drept „bandiți”. Doina Cornea, invitată și ea în emisiune (ceea ce nu se va mai întîmpla prea des ulterior) spune că nu-l cunoaște pe Ion Iliescu ca fiind printre persoanele care ar fi rezistat în timpul dictaturii. Brucan o liniștește: „îl cunoaștem noi”. Mai spune Doina Cornea să nu se tragă în tineri cu „gloanțe morale” – adică exact ce făcuse înainte Brucan cînd îi calificase pe revoluționarii care contestau FSN drept „fațeta politică a activității militare a elementelor teroriste”.

Precizez că eu îmi amintesc de Ion Iliescu exact cum și-l amintea Doina Cornea. Scriam într-un articol mai vechi (linc): „Ion Iliescu era o persoană căreia i se crease o aură de dizidenţă, dar nu se putea spune nimic concret în ce a constat dizidenţa dînsului. Unor foşti ştabi comunişti precum Bîrlădeanu sau Brucan sau securistului Dumitru Mazilu li se pot aduce multe critici, dar nu li se poate contesta faptul că au avut curajul iscălirii unor documente contestatare împotriva regimului Ceauşescu, dar despre Iliescu se ştia că nu iscălise nimic”. Între timp, cu ajutorul Institutului Revoluției Române condus de Ion Iliescu și a ceea ce numim, cu scîrbă și dispreț, mass-media bucureșteană, s-a creat în opinia publică ideea că dizidența lui Iliescu față de Ceaușescu e un fapt istoric de necontestat. De fapt, a fost un articol în revista „Time” pe vremea lui Ceaușescu în care lui Iliescu i se atribuia mincinos statutul de coleg de facultate a lui Gorbaciov și se presupunea că ar putea să-l urmeze pe Ceaușescu la conducerea țării. Articolul, difuzat prin zvonuri și poate pomenit și de Europa Liberă (aveau obiceiul să facă revista presei apusene despre România) a contribuit la răspîndirea (chiar și înainte de 1989) ideii că Iliescu s-ar fi opus lui Ceaușescu.

Se vede din acest fragment cum pretextul luptei cu „teroriștii” e folosit de FSN pentru a reduce la tăcere contestările la adresa legitimității sale.

Transcriere înregistrare (cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele): (more…)

 

26 decembrie 1989: TVRL anunță apariția Partidului Democrat (video) Decembrie 27, 2017


Am arătat ieri (linc) ce povestea Cazimir Ionescu despre atmosfera existentă în sediul CC în 26 decembrie 1989, cînd printre revoluționarii de acolo apăruse o mișcare de contestare a FSN, declarată drept „contrarevoluționară” de conducători ai FSN, și cînd reprezentanți ai FSN erau huiduiți de revoluționari. La stațiile de metrou se făceau chemări către populație pentru a se aduna ca să manifesteze împotriva noii conduceri (contrar celor scrise de Ion Iliescu în „Revoluție și reformă”, conform cărora noua conducere era „unanim recunoscută”). Revoluționarii, nicidecum ceaușiștii, erau principala primejdie pentru puterea CFSN. Astăzi istoria se poate falsifica cu mai mult tupeu și apar articole de felul celor a lui Dan Turturică, conform cărora „există argumente serioase” că Iulian Vlad e omul care a vrut să blocheze forțele conduse de Ion Iliescu (linc), iar revoluționarii sînt prezentați ca oamenii lui Iliescu (am pățit-o personal, deși am scris cărți în care-l numeam pe Ion Iliescu „falsificator al istoriei” și am dat interviuri în care-l numeam „ocrotitor al criminalilor din 1989”; dar am văzut pe facebook că și Dumitru Dincă, revoluționar care a inițiat mișcarea din Piața Universității din 1990 și apoi a fost băgat în pușcărie de regimul Iliescu, e numit de tot felul de anonimi, probabil tineri care n-au trăit evenimentele, ca susținător a lui Ion Iliescu).

Pentru dezamorsarea situației, Cazimir Ionescu a acceptat să meargă la TVR cu un reprezentant al revoluționarilor care să anunțe acolo înființarea unui nou partid politic. Pînă atunci TVR prezentase ca mișcare revoluționară exclusiv FSN-ul. Prin acceptarea prezentării la TVR a Partidului Democrat format de revoluționarii din CC, Cazimir Ionescu a izbutit pe moment o parțială dezamorsare a tensiunilor. Domnul Ionescu domină discuția, îi oferă lui Adrian Ștefănescu cele „5 minute de faimă” lăsîndu-l să expună la TV platforma program a noului partid (ceea ce nu schimbă deloc realitatea că TVR rămîne sub control FSN), dar contestarea FSN nu venea de la platforma program ci de la anumite fapte concrete ale noii puteri. În final Cazimir Ionescu îi cere lui Ștefănescu ca revoluționarii să elibereze zona din fața CC pentru că „armata nu-și poate face datoria”. Datoria armatei era, se subînțelegea, să lupte cu „teroriștii”, și se vede cum pretextul teroriștilor a slujit la întărirea puterii FSN și înăbușirea contestărilor la adresa acestuia, contestări venite de la revoluționari, nu de la ceaușiști (care, în majoritate, nu știau cum să se pretindă mai credibil anticeaușiști și prigoniți ai dictaturii). Redau mai jos respectiva intervenție televizată.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

12 ianuarie 1990 – cînd s-a clătinat puterea FSN. Darie Novăceanu: „Timp de șase ore, Piața Victoriei a devenit piața rușinii și profanării” Octombrie 30, 2017


12 ianuarie 1990, decretată zi de doliu în amintirea mucenicilor revoluției, a fost ziua în care puterea FSN s-a clătinat. Doliul național a fost prilejul adunării unor mari mulțimi de oameni care să discute despre revoluție. Inevitabil, în discuții s-a ajuns și la întrebări legate despre ce s-a întîmplat în acele zile și nedumeririle apărute cu pivire la teroriști și la cei care au preluat puterea. De aici o parte a mulțimii venită pentru comemorarea victimelor revoluției s-a transformat în mulțime protestatară. Despre cele întîmplate în 12 ianuarie 1990 am scris deja pe acest blog, pe baza relatărilor din presa momentului:
– 12 ianuarie 1990 – înlăturarea lui Lorin Fortuna de la conducerea judeţului Timiş
– 12 ianuarie 1990, a doua încercare de răsturnare a regimului Iliescu
– Ziarul „Adevărul”, după mitingul din 12 ianuarie 1990: „Revoluţia are nevoie de calm!”

Prezint acum articolul redactorului șef al ziarului „Adevărul”, Darie Novăceanu, despre mitingul din 12 ianuarie 1990, articol publicat în ziarul din 14 ianuarie 1990. Articolul urmează linia ziarului de calmare a spiritelor și susținere a FSN. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii ale mele.

Să fim lucizi: Tiranul e mort!

Între euforie și luciditate, adunarea din Piața Victoriei a introdus pentru cîteva ore, nu numai în acest spațiu, ci în toată țara, anarhia, lichelismul și vînătoarea de capete. N-a fost un miting, nici o manifestație, cum cu multă eroare se mai susține. Aceasta presupuns ordine, atitudine politică limpede, platformă sau listă de revendicări la fel de limpezi și, neapărat, reprezentanți onești. Așa ceva n-a existat în Piața Victoriei. A fost doar o adunare, mă tem că nu chiar spontană; o înghesuială perfectă, stăpînită de geometria imundă a haosului, capabilă să pună în pericol destinul fragil al libertății abia cîștigate.

Nimic mai inoportun în ziua cînd patria și-a coborît drapelele în bernă și s-a rugat în toate bisericile ei, cinstind memoria eroilor care i-au adus această libertate încă fragilă.

Timp de șase ore, Piața Victoriei a devenit piața rușinii și profanării: multe din lozincile care s-au rostit țîșneau direct din gîtul sticlelor cu băuturi alcoolice. Unele erau îndreptățite, altele numai explicabile. Și înclin să cred că, poate, era bine ca Frontul Salvării Naționale să nu fi apărut deloc în fața acestei înghesuieli. Pentru că, dincolo de aceste lozinci, lucrul cel mai neadevărat și mai fără temei n-a venit din masă, ci de la Front, de la singurul microfon în stare de funcționare: „Noi sîntem poporul!”, a strigat Dumitru Mazilu, reprezentant al Frontului [vicepreședinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale în acel moment; în 12 ianuarie 1990 o parte din mulțime a cerut „jos Iliescu” și părea să sprijine preluarea puterii de Dumitru Mazilu], în momentul în care un gunoi cu aspirații politico-artistice cerea îndepărtarea din Front a unui alt reprezentant, absolut reprezentativ pentru acest Front [bănuiesc că se referă aici la momentul cînd s-a cerut îndepărtarea lui Ion Iliescu]. Dumnezeule! Vocea care a rostit acest neadevăr tragic, repetîndu-l de cîteva ori pentru ca cei fără discernămînt să și-l însușească și certifice, ar trebui să tacă pentru mult timp, să facă penitență și să ceară iertare poporului român. Pentru că poporul nu se afla în piață decît ca noțiune și n-a fost reprezentat în acest spațiu decît prin prezența celor cinstiți și demni față de ei înșiși. Nimeni în această țară nu mai are dreptul să confiște poporul în folosul său personal. Ajunge că timp de douăzeci și cinci de ani a stat confiscat de tiranul care a făcut ce a vrut într-o țară la fel de confiscată și ea, cu toate nopțile și zilele ei. Tiranul e mort. Nu mai vrem alt tiran! (more…)

 

Deputatul Cătălin Marian Rădulescu și întrebările legate de faptele sale din revoluție Martie 24, 2017


Cătălin Marian Rădulescu, deputat de Argeș, a fost pînă în 14 martie 2017 vicepreședinte al Comisiei parlamentare a Revoluționarilor, iar acum a rămas simplu membru al acesteia. A stîrnit oarecare scandal cu niște declarații date ziarului „Adevărul” în care spunea că a păstrat arma de la revoluție cu care a tras nu știe în cine și e gata să mai tragă cu ea la nevoie (linc), dar declarația s-a dovedit mincinoasă, pistolul-mitralieră deținut de Rădulescu, ca armă de panoplie, fiind de fapt fabricat la 10 ani după revoluție (linc). Rădulescu, care spune că după revoluție a devenit vicepreședinte CFSN Argeș (CV-ul său de pe saitul Camerei Deputaților spune că a fost secretar al acestui organism), a mai declarat că a participat la revoluție în Timișoara, din prima zi, fiind prezent la casa pastorului Tokes și unul din prietenii săi fiind împușcat lîngă el. Iată declarația lui Rădulescu despre faptele sale din 1989 (al doilea fișier video – linc): (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (140). Cernavodă (jud. Constanța) Decembrie 26, 2016


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)Bucureşti. RadiodifuziuneBucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioaneBucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopterBucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi MurariuBucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliatBucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul SoldeaBucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)OtopeniBucureşti. Şoseaua OlteniţeiBucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?Bucureşti. Casa ScînteiiBucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea MoşilorBucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul CaritasBucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur OborBucurești. Str. LemneaBucurești. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua ViilorBucurești. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea LarometBucurești. Cadavre neidentificateTimișoaraBrașov. Deschiderea foculuiBraşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului JudeţeanBrașov. Zona CapitolBrașov. Zona Parc – PoștăBrașov. Zona ModaromBrașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, SiteiBrașov. Alte victimeBrașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața TeatruluiBrașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea BucureştiBrașov. Alte victime (2)Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil IvașcuBrașov. Magazinul Universal TîmpaBrașov. Zona centralăBrașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)Brașov. Alte victime (3)Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)Brașov. Victime ale UM 01107 BrașovBrașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)Brașov. Persoane reținuteAradAlba IuliaCugirZlatna, jud. AlbaBlajReșița (1)CaransebeșReșița (2)Caransebeș. Împușcat lîngă aeroportCaransebeș. Răspînditori de manifesteReșița (3)Reșița. Reținuți sub acuzația de terorismCaransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militareCraiovaBrădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcațiBrăilaGalațiBuzăuBacăuFocșaniPiatra NeamțIașiCluj și TurdaTîrgu MureșMiercurea CiucCristurul SecuiescOdorheiul SecuiescSfîntul Gheorghe (județul Covasna)Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)Baraolt (județul Covasna)SibiuHunedoaraHațeg (jud. Hunedoara)Orăștie (jud. Hunedoara)Vînju Mare (jud. Mehedinți)Arestatul din Turnu SeverinRîmnicu VîlceaTîrgoviștePenitenciarul MărgineniBoteni (jud. Dîmbovița)PiteștiGiurgiuPrundu (jud. Giurgiu)Mihai Bravu (jud. Giurgiu)Ilfov (localități neprecizate)Mogoșoaia (jud. Ilfov)Pantelimon (jud. Ilfov)Buftea (jud. Ilfov)CălărașiSlobozia (jud. Ialomița)ConstanțaEforie Nord (jud. Constanța)Eforie Sud (jud. Constanța)

În acest fragment prezint evenimente din Cernavodă (jud. Constanța)

27. Parte vătămată Lungianu Corneliu (Constanţa-Vol. 5) – rănit (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (139). Eforie Sud (jud. Constanța) Decembrie 7, 2016


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

În octombrie 2015 în dosarul revoluției s-a dat o nouă ordonanță de clasare, pentru ca ulterior cercetările să fie redeschise. Eu voi continua să prezint pînă la capăt ordonanța din 2010. Ordonanța din 2015 copiază în mare parte ceea ce fusese stabilit prin ordonanța din 2010.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale – Istoricul dosarului – Situaţia de fapt generală – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6) – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7) – Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu – Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare – Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989 – Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8) – Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi – Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii – Bucureşti. CC – situaţie generală – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2) – Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4) – Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5) – Bucureşti. Un securist rătăcit în CC – Bucureşti. Moartea generalului Milea – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2) – Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu – Bucureşti. Televiziune – situaţia generală – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3) – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4) – Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism) – Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea – Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)Bucureşti. RadiodifuziuneBucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioaneBucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopterBucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi MurariuBucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliatBucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul SoldeaBucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)OtopeniBucureşti. Şoseaua OlteniţeiBucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?Bucureşti. Casa ScînteiiBucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea MoşilorBucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul CaritasBucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur OborBucurești. Str. LemneaBucurești. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua ViilorBucurești. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea LarometBucurești. Cadavre neidentificateTimișoaraBrașov. Deschiderea foculuiBraşov. Răniţi şi ucişi în zona Consiliului JudeţeanBrașov. Zona CapitolBrașov. Zona Parc – PoștăBrașov. Zona ModaromBrașov. Zonele Uzina 2 Tipografie, Hărmanului, Toamnei, Zizinului, SiteiBrașov. Alte victimeBrașov. Zonele Uzina 2, Rafinărie, Piața TeatruluiBrașov. Zonele Consiliul Judeţean, Hărmanului, Toamnei, spitalul judeţean – Calea BucureştiBrașov. Alte victime (2)Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (1)Brașov. Str. Colinei, cazul în care a fost cercetat Emil IvașcuBrașov. Magazinul Universal TîmpaBrașov. Zona centralăBrașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (2)Brașov. Alte victime (3)Brașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (3)Brașov. Victime ale UM 01107 BrașovBrașov. Victime militari ai UM 01090 Predeal (4)Brașov. Persoane reținuteAradAlba IuliaCugirZlatna, jud. AlbaBlajReșița (1)CaransebeșReșița (2)Caransebeș. Împușcat lîngă aeroportCaransebeș. Răspînditori de manifesteReșița (3)Reșița. Reținuți sub acuzația de terorismCaransebeș. Împușcat în dispozitivul de apărare al unității militareCraiovaBrădești, jud. Dolj. Sovieticii împușcațiBrăilaGalațiBuzăuBacăuFocșaniPiatra NeamțIașiCluj și TurdaTîrgu MureșMiercurea CiucCristurul SecuiescOdorheiul SecuiescSfîntul Gheorghe (județul Covasna)Tîrgu Secuiesc (județul Covasna)Baraolt (județul Covasna)SibiuHunedoaraHațeg (jud. Hunedoara)Orăștie (jud. Hunedoara)Vînju Mare (jud. Mehedinți)Arestatul din Turnu SeverinRîmnicu VîlceaTîrgoviștePenitenciarul MărgineniBoteni (jud. Dîmbovița)PiteștiGiurgiuPrundu (jud. Giurgiu)Mihai Bravu (jud. Giurgiu)Ilfov (localități neprecizate)Mogoșoaia (jud. Ilfov)Pantelimon (jud. Ilfov)Buftea (jud. Ilfov)CălărașiSlobozia (jud. Ialomița)ConstanțaEforie Nord (jud. Constanța)

În acest fragment prezint evenimente din orașul Eforie Sud, județul Constanța.

14. Sercăianu Ion (Constanţa-Vol. 3) – decedat (more…)

 

Petre Mihai Băcanu: Cei vinovați de reprimarea revoluției pînă în 22 sînt vinovați și de ceea ce s-a întîmplat după… Ion Iliescu, împreună cu Gușe și Stănculescu, au avut ideea „să cerem populației să evacueze străzile”. Din cîte știm, cel care i-a propus „un mic foc de artificii”, ca să-i sperie pe demonstranți și să plece acasă … a fost generalul cu piciorul în ghips Noiembrie 14, 2016


bacanurepresiuneaacontinuatrl24dec93Petre Mihai Băcanu, unul dintre puținii ziariști români care au făcut închisoare în perioada ceaușistă fiindcă încercaseră să-și facă meseria în alt cadru decît cel aprobat de regim (a participat la tipărirea unui ziar ilegal), este și unul dintre principalii investigatori ai evenimentelor din decembrie 1989 în primii ani care au urmat revoluției. Acum toate investigațiile din perioada imediat următoare revoluției, cînd lumea își aducea bine aminte evenimentele, se doresc uitate pentru a fi înlocuite cu producții jurnalistice recente scrise pe baza spuselor celor care au ocupat funcții înalte în sistemul represiv ceaușist.

În contextul reluării de către Parchet a „dosarului revoluției”, care își propune să lămurească inclusiv problema teroriștilor de după 22 decembrie, consider folositoare readucerea în atenție a unui articol a lui Petre Mihai Băcanu din „România Liberă” din 24 decembrie 1993 – „Și totuși, represiunea a continuat”. În acest articol domnul Băcanu declară că, în urma minuțioaselor sale anchete despre revoluție, este „foarte aproape de depistarea teroriștilor dar și a celor care i-au inventat”. Cu litere cursive între paranteze drepte am adăugat comentarii ale mele. (more…)