Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Deputatul Cătălin Marian Rădulescu și întrebările legate de faptele sale din revoluție Martie 24, 2017


Cătălin Marian Rădulescu, deputat de Argeș, a fost pînă în 14 martie 2017 vicepreședinte al Comisiei parlamentare a Revoluționarilor, iar acum a rămas simplu membru al acesteia. A stîrnit oarecare scandal cu niște declarații date ziarului „Adevărul” în care spunea că a păstrat arma de la revoluție cu care a tras nu știe în cine și e gata să mai tragă cu ea la nevoie (linc), dar declarația s-a dovedit mincinoasă, pistolul-mitralieră deținut de Rădulescu, ca armă de panoplie, fiind de fapt fabricat la 10 ani după revoluție (linc). Rădulescu, care spune că după revoluție a devenit vicepreședinte CFSN Argeș (CV-ul său de pe saitul Camerei Deputaților spune că a fost secretar al acestui organism), a mai declarat că a participat la revoluție în Timișoara, din prima zi, fiind prezent la casa pastorului Tokes și unul din prietenii săi fiind împușcat lîngă el. Iată declarația lui Rădulescu despre faptele sale din 1989 (al doilea fișier video – linc): (more…)

 

Relațiile lui Gelu Voican Voiculescu cu Paul Goma (1) Martie 13, 2017


Pe acest blog am mai prezentat diferite materiale din dosarul de securitate a lui Gelu Voican Voiculescu, primite de mine de la CNSAS în cadrul procesului care urmărește lămurirea colaborării sale cu securitatea, proces care are sorocul în 16 martie 2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Printre ele și declarația pe care Voiculescu a dat-o securității cu privire la Paul Goma (linc) cît și un raport al securității (linc) din care rezultă că Gelu Voican cerea securității să primească sarcini pe linie SLOMR (sindicatul liber al oamenilor muncii din România, organizație înființată de Paul Goma).

Am primit de la CNSAS aproape 16 kg de documente din dosarul lui Gelu Voican Voiculescu. Problema cu aceste documente e că numele persoanelor care apar acolo sînt anonimizate, așa că de cele mai multe ori nu se prea înțelege despre ce e vorba. La lotul inițial de 12 kg de documente CNSAS a anonimizat toate numele cu excepția ofițerilor de securitate și a lui Gelu Voican însuși, iar la al doilea lot de 3,8 kg documente pe care l-am primit la rejudecare, după hotărîrea ÎCCJ de obligare a CNSAS să prezinte dosarul complet, a fost anonimizat inclusiv numele lui Gelu Voican, cînd apărea în hîrtii. Aproape imposibil să mai înțelegi ceva în condițiile astea! (more…)

 

Recursul în procesul cu Gelu Voican Voiculescu și CNSAS Februarie 2, 2017


Actualizare ora 12,35: Procesul s-a amînat pentru 16 martie 2017 datorită faptului că Gregorian Bivolaru n-a fost citat. Gelu Voican Voiculescu şi-a angajat avocată şi aceasta a spus că că avocata de pînă acum a lui Bivolaru, doamna Mihaela Mîţu, ar fi depus o hîrtie prin care declară că nu-l mai reprezintă pe Bivolaru în acest proces. A rămas ca instanţa să investigheze unde se află Gregorian Bivolaru (după zvonuri enunţate în proces de avocata lui Voiculescu, la închisoarea Aiud) ca să-l citeze corect. Domnul Bivolaru fusese arestat în februarie 2016 în Franţa (linc), între timp a fost adus în România să-şi ispăşească pedeapsa cu închisoarea primită pentru relaţii sexuale cu o minoră (linc). Acum are alte priorităţi decît acest proces, în care am văzut că nu a făcut recurs.

Azi 2 februarie 2016 2017 la Înalta Curte de Casație și Justiție se judecă recursul din procesul deschis de mine și de Gregorian Bivolaru, avînd ca scop lămurirea colaborării cu securitatea a fostului vice-primministru FSN Gelu Voican Voiculescu. Am prezentat la vremea respectivă pe acest blog evoluția acestui proces (vezi lista de lincuri de la sfîrșitul acestui articol), început în 2010, care a mai fost odată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție dar a fost trimis la rejudecare, iar acum a ajuns din nou la faza de recurs în fața ÎCCJ. Găsiți pe acest blog și textul complet al sentinței Curții de Apel București, dată în faza de rejudecare, prin care se respingea cererea mea și a lui Gregorian Bivolaru de a se constata colaborarea cu securitatea a lui Gelu Voican Voiculescu, cu motivația: Informațiile furnizate de Gelu Voican Voiculescu securității nu îndeplinesc cumulativ condițiile de denunțare de activități potrivnice regimului și de a urmări îngrădirea drepturilor omului (linc).

Împotriva respectivei sentințe am făcut recurs. Prezint mai jos textul recursului meu.

Curtea de Apel Bucureşti
Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal
Dosar 5744/2/2010 (rejudecare)

Domnule președinte

Subsemnatul, Mioc Marius Remus, domiciliat în Timişoara (…), în calitate de reclamant în această pricină, formulez

RECURS
împotriva sentinței civile nr. 3458 din 22 decembrie 2015

Cer casarea sentinței, anularea adeverinţei nr. 1245/2010 emisă de CNSAS şi constatarea de către instanţă a calităţii de colaborator al securităţii a pîrîtului Gelu Voican Voiculescu.

În subsidiar cer casarea sentinței și modificarea adeverinţei CNSAS nr. 1245/2010 în sensul constatării calităţii de colaborator al securităţii a pîrîtului Gelu Voican Voiculescu.

            ÎN FAPT: (more…)

 

Ion Iliescu, Petre Roman și alți șefi FSN, puși sub acuzare în dosarul mineriadei din 1990 Decembrie 24, 2016


sentintemineriada-1Conform unui comunicat al Ministerului Public (linc), o serie de șefi ai FSN din 1990 printre care fostul președinte Ion Iliescu și fostul primministru Petre Roman, au fost puși sub acuzare în dosarul mineriadei din iunie 1990, pentru infracțiuni împotriva umanității. Remarc prezența printre acuzați și a lui Adrian Sârbu, care pare să fie fostul patron al ProTV. Redau comunicatul:

Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:

În cauza cunoscută generic sub denumirea „Mineriada 13 – 15 iunie 1990”, procurori militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanța din data de 23 decembrie 2016, punerea în mişcare a acţiunii penale, sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității, prev. de art. 439 alin. 1, lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, faţă de inculpaţii:
ILIESCU ION, la data săvârșirii faptelor, președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României;
ROMAN PETRE, la data săvârșirii faptelor, prim-ministru al Guvernului  interimar al României;
VOICULESCU GELU VOICAN, la data săvârșirii faptelor, viceprim-ministru al guvernului interimar al României;
NICOLAE DUMITRU, la data săvârșirii faptelor, prim-vicepreședinte al Frontului Salvării Naționale;
MĂGUREANU VIRGIL, la data săvârșirii faptelor, director al Serviciului Român de Informații;
– general (rez.) FLORESCU MUGUREL CRISTIAN, la data săvârșirii faptelor, adjunct al procurorului general al României și șef al Direcției Procuraturilor Militare.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele:

În perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii au decis, organizat și coordonat un atac generalizat și sistematic, lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației municipiului București, atac în care au implicat participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atac ce a avut următoarele consecințe:
1. uciderea prin împușcare a 4 persoane şi rănirea prin împușcare a 3 persoane, fapte ce constituie 7 acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. a din C.p.;
2. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
3. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p..

De asemenea, în aceeaşi cauză, s-a dispus punerea în mișcarea acțiunii penale sub aspectul săvârşirii de infracțiuni contra umanității în forma prev. de art. 439 alin. 1, lit.  g și j din Codul penal, față de următorii inculpaţi:
– amiral (rez.) DUMITRESCU EMIL, la data săvârșirii faptelor, membru al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne;
IONESCU CAZEMIR BENEDICT, la data săvârșirii faptelor, vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională;
SÂRBU ADRIAN, la data săvârșirii faptelor, șef de cabinet și consilier al primului ministru;
COZMA MIRON, la data săvârșirii faptelor, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”;
DRELLA MATEI, la data săvârșirii faptelor, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni;
BURLEC PLĂIEȘ CORNEL, la data săvârșirii faptelor, ministru adjunct la Ministerul Minelor;
– general (rez.)DOBRINOIU VASILE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne;
– general (rez.) PETER PETRE, la data săvârșirii faptelor, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele, aparținând Ministerului de Interne.

Din probatoriul administrat în cauză au rezultat următoarele: în perioada 11 – 15 iunie 1990, inculpaţii  au aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității din București, precum și a populației Bucureștiului, atac în care a fost  implicată participarea forțelor armate ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și a unui număr de peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării și a avut  următoarele consecințe:
1. vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1269 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. g din C.p.;
2. privarea de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic, a unui număr total de 1242 de persoane, fapte ce constituie tot atâtea acte materiale ale infracțiunii în forma prev. de art. 439, alin. 1, lit. j din C.p.;

În cauză, urmărirea penală se efectuează, în continuare, față de alți 18 suspecți, sub aspectul săvârșirii acelorași infracțiuni de crime  împotriva umanității, prev. de art. 439 alin. 1 lit a, g și j din Codul penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal.

 Precizăm că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate în nicio situaţie să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

(more…)

 

Ion Iliescu la TVR, 22 decembrie 1989: „o grupă din unitățile securității … au început să tragă asupra cetățenilor și asupra sediului comitetulului central … apelăm la toți cetățenii ca să elibereze piața și zona din jurul palatului și a sediului, ca să poată pătrunde armata” (video) Decembrie 9, 2016


Actualizare 9 decembrie 2016, ora 11,25: Adăugare trimitere la ponegrirea lui Ion Caramitru în cadrul campaniei de falsificare a istoriei revoluției dusă de ziarul „Adevărul” sub conducerea lui Grigore Cartianu.

O nouă secvență a emisiunii TVR din 22 decembrie 1989. Dacă data și ora aparatului video a fost setată corect, se pare că e fragmentul din emisiunea TVR transmis în 22 decembrie, între ora 21,27 și ora 21,42. Se vede cum, după ce Ion Caramitru striga în Piața Palatului să nu se mai tragă, fiindcă sînt „militarii noștri” (secvență pe care o mai dădusem pe acest blog – linc), Ion Iliescu îl contrazice din studioul televiziunii, spunînd că cei care trag sînt „o grupă din unitățile securității”, bezmetici, sinucigași. Iliescu cere oamenilor să părăsească Piața, pentru ca armata să restabilească ordinea, precizînd că generalul Gușă se află în sediul CC, dar că și acolo civilii pătrunși „împiedică rezolvarea problemelor operative”. Teodor Brateș face o scurtă referire la zvonul privind arestarea lui Ion Iliescu (problemă pe care am tratat-o anterior pe acest blog – linc; n-a fost doar zvon), aspect pe care Ion Iliescu încearcă să-l minimalizeze, dar Gelu Voican Voiculescu precizează din spatele său că „contralovitura nu a reușit!”. Iliescu mai anunță că urmează să prezinte o chemare a Consiliului Frontului Salvării Naționale, dar fiindcă încă n-a finalizat documentul o va face peste cîteva minute (bănuiesc că e vorba de comunicatul CFSN al cărui citire la TVR am prezentat-o anterior pe acest blog – linc). După ce telespectatorilor li se spusese că bucureștenii aflați la CC ori în jurul acestuia „împiedică rezolvarea problemelor operative” (li se sugerează oamenilor să plece acasă), locuitorii din Cluj și Rîmnicu Vîlcea sînt chemați să iasă în stradă „pentru a ajuta armata să facă față unor grupuri de securiști”. În final sînt prezentate niște fotografii ale familiei Ceaușescu, luate din casa acesteia, cu membrii familiei în concediu ori la vînătoare.

Este de remarcat că ulterior, în cadrul campaniei de falsificare a istoriei revoluției dusă de ziarul „Adevărul” sub conducerea lui Grigore Cartianu, Ion Caramitru, prima persoană care a dezvăluit că s-a tras aiurea după fuga lui Ceaușescu, a fost supus ponegririlor (linc). A spune adevărul despre revoluție e un lucru care nu se iartă de către gașca lui Cartianu!

Transcriere înregistrare: (more…)

 

În decembrie 1989 securiștii au fost înarmați ori au ținut armele în depozit? Octombrie 17, 2016


copertaprLa lansarea la Timișoara a cărții generalului Aurel Rogojan (linc) „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor”, dar și cu multe alte prilejuri, s-a afirmat că în decembrie 1989 generalul Iulian Vlad (șeful securității ceaușiste) ar fi transmis securiștilor ordinul de a nu se înarma. Toate armele ar fi fost ținute în depozit, nici măcar în rasteluri, s-a pretins la respectiva lansare de carte.

Această susținere nu este nouă. Cu titlul de exemplu, încă din 2008 fostul vicepreședinte FSN-ist Gelu Voican Voiculescu a pretins, într-un interviu din ziarul timișorean „Agenda Zilei” (linc), că generalul Iulian Vlad „ceruse încă din 18 decembrie să se sigileze armamentul și să se adopte o atitudine pasivă față de demonstranți”. O mulțime de alte articole din presa scrisă și online au susținut același lucru, că în timpul revoluției Iulian Vlad a cerut tuturor securiștilor să nu se înarmeze. Este motivul pentru care în cartea domnului Rogojan (fost șef de cabinet a lui Iulian Vlad) se pomenește chiar de necesitatea ridicării unei statui pentru Iulian Vlad. Ideea ar fi fost enunțată de fostul președinte italian Francesco Cossiga (linc), domnul Rogojan doar ne transmite părerea lui Cossiga.

Că afirmația despre păstrarea armelor securiștilor doar în depozit, în timpul revoluției, reprezintă o minciună, ne arată primul mare proces al revoluției din Timișoara, așa-numitul „proces al celor 25” (cu inculpat principal Ion Coman). La respectivul proces mai mulți securiști au recunoscut faptul că au fost înarmați în timpul revoluției. Singurul lucru pe care nu l-au recunoscut este că au tras în populație. Inculpatul locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie a recunoscut faptul că a transmis ordinul de înarmare pentru securiști. În final Atudoroaie a fost achitat, simpla transmitere a ordinului de înarmare, fără a se dovedi că a transmis și ordin de deschidere a focului împotriva manifestanților, nefiind îndestulătoare pentru condamnarea acestuia. Șeful securității Timiș, Traian Sima, în cazul căruia s-a dovedit ca a dat nu doar ordin de înarmare ci și de folosire a armelor, a fost însă condamnat la închisoare. Declarațiile lui Atudoroaie se coroborează cu declarațiile multor alți securiști (de pildă, maiorul Radu Tinu recunoștea că a fost înarmat cu pistol mitralieră dar a spus că nu l-a folosit), cît și cu documentele aflate la dosarul procesului cu privire la eliberarea armamentului. Toate acestea au fost consemnate în hotărîrea judecătorească din respectivul proces, hotărîre a cărei motivare am publicat-o integral în 2004 în cartea „Curtea Supremă de Justiție – Procesele revoluției din Timișoara (1989)”. Ulterior cartea respectivă a fost publicată și pe internet, pe saitul „Procesul Comunismului” (linc).

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească în care instanța constată, printre altele, că securiștii din Timișoara au fost înarmați în timpul revoluției: (more…)

 

Scrisoarea fostului episcop reformat Laszlo Papp către Petre Roman, 19 martie 1990. Tokes a luat contact cu „elemente partizane ale naționalismului utopic” Septembrie 9, 2016


DSCN5099În 19 martie 1990, fostul episcop reformat de Oradea, Laszlo Papp, îi scria o scrisoare lui Petre Roman. Scrisoarea a fost repartizată la cabinetul viceprimministrului Gelu Voican Voiculescu, și a ajuns și la episcopia reformată din Oradea (unde un oarecare Ferencz Szatmari îi face o tălmăcire în maghiară). În acea perioadă la Tîrgu Mureș aveau loc primele ciocniri interetnice de după revoluție. În conducerea episcopiei reformate exista un vid de putere – Laszlo Papp demisionase, iar Laszlo Tokes avea să fie ales episcop în locul său abia în 9 mai 1990.

Redau scrisoarea și tălmăcirea ei în maghiară pentru cititorii acestui blog. Ea face parte din lotul de documente pe care l-am primit recent și despre care am pomenit (linc). Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentarii ale mele.

433/II/PR/27.3.90 [se pare că e numărul și data de înregistrare de la Guvernul României]
Cabinet VPM [viceprimministru] G. Voican 28.3.90 [pare să fie data cînd scrisoarea a ajuns la cabinetul lui Gelu Voican Voiculescu]

Domniei sale
Domnului

Petre Roman
Președintele Consiliului de Miniștri

București

Mult Stimate Domnule Președinte

Vă aduc la cunoștiință cu tot respectul următoarele:

(more…)