Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

1986. Analiză a securității: „Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar (…). Măsura (…) a avut un efect pozitiv și în mediul familiei Tokes” decembrie 6, 2018


În 1986, după 2 ani de șomaj, Laszlo Tokes avea să fie numit preot ajutător la Timișoara. Am mai pomenit acest lucru în articolul 1986. Plan al securităţii de a interveni pentru angajarea lui Laszlo Tokes la Timişoara (linc). Acum prezint un alt document din arhiva CNSAS, din care rezultă cum vedea securitatea situația creată după mutarea lui Laszlo Tokes la Timișoara.

MINISTERUL DE INTERNE            STRICT SECRET
INSPECTORATUL JUDEȚEAN CLUJ      Ex nr 1
Securitate – Serviciul I/B        Data 10 07 86

Către MINISTERUL DE INTERNE      [Rezoluție scrisă de mînă]: Să pregătim analize
DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI     Intrare nr. (neciteț)0072009 Ziua 12 luna 07 1986
Direcția I – Serviciul II

BUCUREȘTI

Din datele recent obținute, privind pe preoții reformați TOKES LASZLO și TOKES ISTVAN din CLuj-Napoca, rezultă următoarele:

– TOKES LASZLO, începînd cu data de 1 iunie 1986, funcționează ca preot capelan la biserica reformată din Timișoara, unde urmează să se mute împreună cu soția, profesoară în localitatea Corni, județul Botoșani.

Reîncadrarea lui TOKES LASZLO în rîndul deservenților a făcut ca acesta să renunțe la intenția de a întreprinde acțiuni cu caracter protestatar, sub motivul că nu i se asigură un loc de muncă și că ar fi privat de unele drepturi și libertăți cetățenești.

Măsura luată prin organele competente, a avut un efect pozitiv și în mediul familiei TOKES, astfel că TOKES ISTVAN, față de legăturile sale, își manifestă satisfacție privind rezolvarea situației fiului său, aducînd elogii și aprecieri pozitive la adresa episcopului PAPP LASZLO.

Recenta întîlnire de la Oradea – dintre TOKES ISTVAN, TOKES LASZLO și episcopul PAPP LASZLO – o califică ca o întrevedere utilă și expresie a încrederii reciproce. (more…)

 

Arhiva Fundației Transilvania înființată în 1990 de Laszlo Tokes, Miklos Nemeth, Andras Suto și Abraham Dezso – disponibilă pe internet februarie 22, 2018


Prin voința lui Dumnezeu, a ajuns la dispoziția mea arhiva Fundației Transilvania, înființată în 1990 de Laszlo Tokes împreună cu personalități maghiare precum Miklos Nemeth (prim-ministru al Ungariei 1988-1990), Andras Suto (scriitor maghiar din Ardeal), Abraham Dezso (revoluționar maghiar din 1956, figură marcantă a emigrației anticomuniste maghiare după acest an), Sandor Csoori, Geza Szocs și alții. De fapt, am avut la dispoziție arhiva rămasă de la răposatul Abraham Dezso, secretarul general al Fundației, și am fotografiat și scanat tot ce am putut.

Pe alt sait al meu – documente1989.wordpress.com – am pus respectivele documente (linc). Sînt cîteva sute de pagini scanate ori fotografiate. Aproape toate sînt în limba maghiară. Sînt documente contabile (chitanțe, documente bancare, rapoarte, mi se pare că există și un control al fiscului maghiar la această Fundație), corespondență (printre altele, cu politicieni importanți din Ungaria, cum ar fi Viktor Orban sau Gyula Horn) și unele articole de ziar pe care răposatul Abraham Dezso a considerat necesar să le arhiveze lîngă aceste documente. Acum lucrez la o nouă carte legată de Laszlo Tokes. Necunoscînd limba maghiară, am nevoie de ajutor de la cunoscătorii acestei limbi pentru a înțelege ce scrie în aceste documente (și în altele pe care le am). Dacă e cineva dispus să mă ajute să-mi scrie e-mail la marius_mioc@excite.com. În cazul unui volum mai mare de traduceri se poate discuta trecerea persoanei respective ca și coautor al cărții pe care o pregătesc și o plată într-un număr de exemplare ale cărții tipărite. (more…)

 

Miklos Kovacs, omul de încredere a lui Laszlo Tokes în 1989 decembrie 13, 2017



În octombrie anul acesta am fost la Budapesta împreună cu domnul Zoltan Makkai (ziarist la săptămînalul unguresc timişorean „Heti Uj Szo”), pentru a mă întîlni cu Miklos Kovacs, unul din oamenii de încredere ai domnului Laszlo Tokes din perioada premergătoare revoluției. Am făcut aceasta în cadrul documentării pe care o fac pentru următoarea mea lucrare de popularizare a științei consacrată evenimentelor din decembrie 1989, care va fi consacrată relațiilor din biserica reformată maghiară din România și acțiunilor lui Laszlo Tokes și grupului său de susținători. Va fi probabil o carte care va avea un CD atașat, pe CD-ul respectiv vor intra cîteva sute de pagini de documente scanate, cît și alte materiale, printre care şi înregistrare video a interviului cu domnul Kovacs.

La Budapesta, alături de domnul Miklos Kovacs

În 1972 domnul Kovacs a dorit să cunoască comunitățile maghiare din Ardeal. A făcut o vizită acolo, unde s-a întîlnit cu episcopul catolic Aron Marton (linc), iar apoi a organizat trimiterea de cărți ungurești în Ardeal. Autoritățile române au sesizat despre asta autoritățile comuniste ungare, iar acestea i-au retras pașaportul și l-au dat afară de la facultatea de teologie catolică.

După mai mulți ani, cînd Miklos Kovacs devenise taximetrist, ușa taxiului e deschisă de o doamnă care-l întreabă dacă vrea să continue activitățile de ajutorare a ungurilor din Ardeal. Doamna respectivă era Eleonora Telegdi, mama parlamentarului canadian de obîrșie maghiară Andrew Telegdi (răposat în 2017 – linc). Aceasta l-a contactat pe domnul Kovacs în numele Fundației Unite Maghiare (United Hungarian Fund) din Canada, organizație a canadienilor de obîrșie maghiară care uneori acționa și sub denumirea de Fundația Rakoczi (domnul Kovacs nu mi-a spus asta, dar din cercetări proprii știu că în spatele acestor organizații stă familia de bogătași maghiaro-canadieni Aykler).

Urmare a îndemnului Eleonorei Telegdi, domnul Kovacs a înființat și coordonat o rețea de curieri maghiari care, în perioada comunistă, ajutau populația maghiară din Transilvania. L-am întrebat cîte persoane au făcut parte din reţea. După spusele dumisale, pînă în 1989 se ajunsese la un număr de 300 curieri, dintre care vreo 40 au intrat în legătură cu Laszlo Tokes. Domnul Kovacs mi-a arătat un caiet în care a ținut evidența curierilor, dar n-am stat să-l studiez în amănunt, așa că nu pot confirma numerele amintite de dînsul. Finanțarea rețelei s-a făcut prin organizația amintită a ungurilor canadieni. Miklos Kovacs s-a ocupat personal de recrutarea oamenilor. Familia Tokes (Laszlo, dar şi tatăl Istvan din Cluj) au intrat în atenţia reţelei domnului Kovacs din 1988, cea care i-a spus domnului Kovacs că Istvan şi Laszlo Tokes sînt 2 persoane care trebuie sprijinite fiind tot doamna Eleonora Telegdi din Canada (de amintit că fratele lui Laszlo Tokes, Istvan jr., locuia în Canada).

Ajutorul pentru ungurii din Ardeal a început cu trimiterea de medicamente și alimente, dar apoi s-a extins și la preluarea de texte dizidente de felul celor scrise de Laszlo Tokes (dar nu numai de acesta) și difuzarea lor în mijloace de informare în masă. La vremea respectivă consemnul pentru ziariști a fost să nu pomenească numele lui Miklos Kovacs. (more…)

 

Federaţia maghiară pentru drepturile omului şi revoluţia română noiembrie 18, 2015


Articol publicat și pe contributors (linc)

Szoczi1989

Cartea lui Arpad Szoczi – „Timişoara. Adevărata poveste despre revoluţia română” (editura Partium, Oradea 2014; au apărut şi ediţii în limbile engleză şi maghiară; conform spuselor autorului ediţia în română e mai recentă şi cuprinde ultimele actualizări) este de fapt o carte despre acţiunile organizaţiei americano-canadiene numită Federaţia Maghiară pentru Drepturile Omului, întreprinse împotriva regimului ceauşist, printre care cea mai importantă a fost pregătirea interviului cu Laszlo Tokes care a fost prezentat la televiziunea maghiară în 24 iulie 1989. Interviul a contribuit la consolidarea şi popularizarea statutului de dizident a lui Laszlo Tokes, indirect contribuind astfel şi la izbucnirea revoluţiei române.

Autorul însuşi, născut în Canada într-o familie mixtă maghiaro-germană, a fost activist al Federaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului, deci cunoaşte bine subiectul asupra căruia scrie. Alt activist al respectivei organizaţii a fost Istvan Tokes, fratele lui Laszlo Tokes.

Pe același subiect ca și cartea autorul a realizat și un film – „Umbra lui Dracula – adevărata istorie din spatele revoluției române” (linc), cu care în 2010 a primit premiul „Cel mai bun producător de film documentar” la Festivalul Ungar de Filme. Filmul a fost deja prezentat la televiziuni din Ungaria, Canada, Polonia și Spania. În România, filmul a putut fi văzut la Timișoara în decembrie 2009, la aniversarea a 20 de ani de la revoluție (linc). (more…)

 

Aniversarea revoluţiei la Timişoara. Invitaţi: Emil Constantinescu, Lech Walesa, Viktor Orban, Laszlo Tokes, Imre Pozsgay ş.a. decembrie 11, 2009


Am amintit deja despre sesiunea de comunicări despre revoluţie organizată de Fundaţia Academia Civică, Societatea Timişoara şi Asociaţia Memorialul Revoluţiei, care a început în 10 decembrie şi va continua în 11 decembrie 2009, la casa Adam Muller Gutenbrun. (more…)

 

Un fals lesne demonstrabil: Extras din Nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către Departamentul Securităţii Statului iulie 15, 2009


Acest „Extras din nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu” despre Laszlo Tokes l-am găsit prima oară publicat în cartea lui Constantin Sava şi Constantin Monac „Revoluţia română din decembrie 1989 retrăită prin documente şi mărturii”, Editura Axioma Edit, Bucureşti 2001, pag. 125-128. Am remarcat încă de atunci folosirea, în cuprinsul acestei note pretins prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a expresiei „fostul organ de represiune comunistă”. Concluzia pe care am tras-o este că acea notă e un fals alcătuit după revoluţie, fiindcă e de neconceput ca într-o notă informativă prezentată lui Nicolae Ceauşescu să se folosească expresia „fostul organ de represiune comunistă”. O altă concluzie pe care am tras-o este lipsa de inteligenţă a falsificatorilor istoriei Constantin Sava şi Constantin Monac, care publică un fals atît de lesne demonstrabil. Ca sursă a acestui document ni se dă „Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992”. (more…)