În decembrie 1989 securiștii au fost înarmați ori au ținut armele în depozit?

copertaprLa lansarea la Timișoara a cărții generalului Aurel Rogojan (linc) „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor”, dar și cu multe alte prilejuri, s-a afirmat că în decembrie 1989 generalul Iulian Vlad (șeful securității ceaușiste) ar fi transmis securiștilor ordinul de a nu se înarma. Toate armele ar fi fost ținute în depozit, nici măcar în rasteluri, s-a pretins la respectiva lansare de carte.

Această susținere nu este nouă. Cu titlul de exemplu, încă din 2008 fostul vicepreședinte FSN-ist Gelu Voican Voiculescu a pretins, într-un interviu din ziarul timișorean „Agenda Zilei” (linc), că generalul Iulian Vlad „ceruse încă din 18 decembrie să se sigileze armamentul și să se adopte o atitudine pasivă față de demonstranți”. O mulțime de alte articole din presa scrisă și online au susținut același lucru, că în timpul revoluției Iulian Vlad a cerut tuturor securiștilor să nu se înarmeze. Este motivul pentru care în cartea domnului Rogojan (fost șef de cabinet a lui Iulian Vlad) se pomenește chiar de necesitatea ridicării unei statui pentru Iulian Vlad. Ideea ar fi fost enunțată de fostul președinte italian Francesco Cossiga (linc), domnul Rogojan doar ne transmite părerea lui Cossiga.

Că afirmația despre păstrarea armelor securiștilor doar în depozit, în timpul revoluției, reprezintă o minciună, ne arată primul mare proces al revoluției din Timișoara, așa-numitul „proces al celor 25” (cu inculpat principal Ion Coman). La respectivul proces mai mulți securiști au recunoscut faptul că au fost înarmați în timpul revoluției. Singurul lucru pe care nu l-au recunoscut este că au tras în populație. Inculpatul locotenent-colonel Gheorghe Atudoroaie a recunoscut faptul că a transmis ordinul de înarmare pentru securiști. În final Atudoroaie a fost achitat, simpla transmitere a ordinului de înarmare, fără a se dovedi că a transmis și ordin de deschidere a focului împotriva manifestanților, nefiind îndestulătoare pentru condamnarea acestuia. Șeful securității Timiș, Traian Sima, în cazul căruia s-a dovedit ca a dat nu doar ordin de înarmare ci și de folosire a armelor, a fost însă condamnat la închisoare. Declarațiile lui Atudoroaie se coroborează cu declarațiile multor alți securiști (de pildă, maiorul Radu Tinu recunoștea că a fost înarmat cu pistol mitralieră dar a spus că nu l-a folosit), cît și cu documentele aflate la dosarul procesului cu privire la eliberarea armamentului. Toate acestea au fost consemnate în hotărîrea judecătorească din respectivul proces, hotărîre a cărei motivare am publicat-o integral în 2004 în cartea „Curtea Supremă de Justiție – Procesele revoluției din Timișoara (1989)”. Ulterior cartea respectivă a fost publicată și pe internet, pe saitul „Procesul Comunismului” (linc).

Redau mai jos fragmente din hotărîrea judecătorească în care instanța constată, printre altele, că securiștii din Timișoara au fost înarmați în timpul revoluției: Continuă lectura

Radu Tinu despre revoluția română (video)

AgendaRaduTinu1AgendaRaduTinu2

În 15 decembrie 2014 saitul pressalert (linc) l-a invitat pe Tinu Radu, fost adjunct al șefului securității Timiș în decembrie 1989, pentru a povesti despre revoluție. Prezint cititorilor acestui blog respectiva emisiune. Primele 3 minute 42 de secunde de la începutul înregistrării sînt „moarte”, vă îndemn să săriți peste ele. Reporterul se numește Dragoș Boța. Este de remarcat în acest interviu că reporterul face cîteva încercări de a pune la îndoială unele afirmații ale interlocutorului său, în contrast cu obiceiul răspîndit în presa dîmbovițeană ca atunci cînd sînt interviați foști securiști reporterii să joace doar rolul de curea de transmisie pentru mesajele acestora. Explicația e că reporterul e timișorean. Dragoș Boța este primul ziarist pe care-l cunosc care îi cere lui Radu Tinu explicații asupra neconcordanțelor dintre declarațiile sale din 1999, cînd spunea că revoluția de la Timișoara a fost spontană, și cele din 2004 începînd, cînd a vorbit despre agenturili străine. Eu semnalasem pe acest blog (linc) respectivele neconcordanțe cît și refuzul puzderiei de ziariști care l-au interviat pe Radu în legătură cu decembrie 1989 de a-l întreba pe interlocutor despre ele. Iată că după atîția ani în sfîrșit s-a găsit un ziarist care să-l întrebe despre asta. Se trece foarte repede peste subiect, dar faptul că subiectul a fost totuși atins e o premieră.

Domnul Boța, deși a făcut eforturi pentru a se documenta cu privire la invitatul său, încă dovedește multe lipsuri în documentare. De pildă, pare complet ignorant asupra celor scrise în agenda personală a lui Radu Tinu, agendă depusă ca dovadă la procesul în care acesta fusese inculpat, și despre care a scris și ziaristul Iosif Costinaș, cel mort în condiții ciudate (linc), în ziarul „Timișoara” (vezi mai sus scanarea respectivului articol). În respectiva agendă apar adnotări despre diferiți cetățeni români, spre exemplu „Mioc Marius – stud. TCM”, dar nimic despre implicare activă a agenturilor străine. Există doar o scurtă adnotare despre doi diplomați – Radu Tinu pomenește pe larg în interviu despre asta. Dar subiectul agendei personale a domnului Radu Tinu îl voi trata într-un articol separat pe acest blog. În continuare, dau transcrierea emisiunii-interviu cu Tinu Radu, în care am inserat cu litere cursive între paranteze drepte comentarii ale mele. Pentru înlesnirea urmăririi discuției am împărțit-o în capitole, al căror titluri le-am ales eu. Capitolele respective sînt:
– Pălăvrăgeli inițiale
– Securitate sau SRI e același lucru. Mi-am slujit țara
– Am fost victima unor procurori comuniști derbedei. Nu uit și nu iert. Mi-am făcut liste de dușmani. Mai am trei care trăiesc din listele astea
– Virgil Măgureanu a discutat cu cei din complet să fim eliberați. Cred că vorbise cu Iliescu sau cu Petre Roman
– Herta Muller a fost un produs al serviciilor de spionaj german
– Banii primiți de Laszlo Tokes
– Interviul dat de Tokes emisarilor din Canada
– Din nou despre banii primiți de Tokes
– Am găsit două poziții total diferite în declarațiile dumneavoastră
– Ați prins măcar un provocator? N-aveai cum atunci!
– Cele 40 de cadavre incinerate
– Vizita la Timișoara a lui Denis Curry
– Patria a priori. Instrucțiuni de folosire
– Informatorii securității din balconul operei
– Armele de la operă. Planul de atacare al operei
– Vă simțiți responsabil pentru ceea ce s-a întîmplat în 1989?

Transcriere înregistrare: Continuă lectura

Minciunile istoricului Cristian Troncotă. Declaraţia lui Iulian Vlad în procesul revoluţiei de la Timişoara

revistaSecu

Cristian Troncotă este un istoric la modă, care apare des în diferite emisiuni televizate (de pildă, în serialul „Moştenirea clandestină” al Monicăi Ghiurco). Pe saitul CNSAS poate fi citită revista „Securitatea” din decembrie 1987 (linc), publicaţie cu circuit închis a fostului Departament al Securităţii Statului, la care colabora cu un articol şi locotenentul major Cristian Troncotă. Avem deci explicaţia faptului că atîta lume din presa dîmboviţeană de astăzi îl consideră pe domnul Troncotă un expert în probleme de istorie recentă a României.

Ce a scris locotenentul major Cristian Troncotă în perioada ceauşistă are mai puţină importanţă. La vremea aceea dumnealui era o persoană prea măruntă şi publicase prea puţin ca să izbutească să se compromită din punct de vedere profesional. Adevărata autocompromitere profesională domnul Troncotă o poate realiza abia acum, în condiţiile libertăţii. Continuă lectura

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale

Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme. Continuă lectura

Jurnalul acţiunilor operative ale M.I. Timiş – 19 decembrie 1989. „2 foşti subofiţeri de miliţie incită locatarii să dea foc apartamentelor cadrelor de miliţie şi securitate”

Continui prezentarea Jurnalului acţiunilor operative ale MI Timiş, cu însemnările din 19 decembrie 1989.

Vezi fragmentele prezentate anterior pe acest blog:
Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 17 decembrie 1989
Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dimineaţa. “30 de femei violente cer cadavrele celor decedaţi”
Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dupămasa şi seara. „Dacă se mai bagă armata pe Calea Girocului ele vor lua copiii cadrelor militare şi îi vor pune în faţă”

Documentul este din dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, fotografiat de asociaţia “21 Decembrie” şi prezentat pe saitul dosarele revoluţiei. Eu l-am preluat de acolo, prelucrînd imaginile prin rotire şi decupare astfel încît să fie mai lesne de citit.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 19 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 19 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii sau completări care îmi aparţin.

IMG_0031_JurnalMI

Ora 02,00 // Activitatea grupului de pompieri este supravegheată din blocul situat în str. Înfrăţirii nr. 15, scara A ap. 16 şis cara B ap. 12 // cpt. Condeescu // mr. Soficam // Comandament // lt. Prică Continuă lectura

Jurnalul acţiunilor operative ale M.I. Timiş – 18 decembrie 1989 dupămasa şi seara. „Dacă se mai bagă armata pe Calea Girocului ele vor lua copiii cadrelor militare şi îi vor pune în faţă”

Continui prezentarea Jurnalului acţiunilor operative ale MI Timiş, cu însemnările din după masa şi seara de 18 decembrie 1989.

Vezi fragmentele prezentate anterior pe acest blog:
Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 17 decembrie 1989
Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dimineaţa. „30 de femei violente cer cadavrele celor decedaţi”

Documentul este din dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, fotografiat de asociaţia “21 Decembrie” şi prezentat pe saitul dosarele revoluţiei. Eu l-am preluat de acolo, prelucrînd imaginile prin rotire şi decupare astfel încît să fie mai lesne de citit.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 18 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 18 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii sau completări care îmi aparţin.

IMG_0020_JurnalMI

Ora 12,09 // CD – 902 / Aro alb 3 ataşaţi militari Franţa; DISCRES BERNARD ataşat militar; METAUT FRANCAIS, BEHAVETEGUY BERNARD ataşaţi adjuncţi Franţa. Vin spre Timişoara // Lt. maj. Pop Valer // Lt. Sîrbu V. // comandament cpt. Prică D-tru // cdt Continuă lectura

Registrul comunicări teren al serviciului filaj al Securităţii Timiş în decembrie 1989

Am prezentat în trecut pe acest blog 2 rapoarte făcute de Nicolae Mavru, şeful serviciului „F” (filaj) al securităţii Timiş, în decembrie 1989. Vezi:
Raportul Securităţii despre filajul făcut la locuinţa lui Tokes
Raportul serviciului de filaj al Securităţii Timiş din 19 decembrie 1989

Prezint acum şi Registrul cu comunicări din teren al serviciului filaj al securităţii Timiş, din decembrie 1989, primit de mine prin intermediul asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”. Comentariile şi explicaţiile mele sînt inserate în text cu litere cursive între paranteze drepte. Uneori am pus semne de întrebare cînd n-am fost sigur că am transcris sau interpretat corect documentul. Se pot observa anumite prescurtări şi indicative folosite de securitate – ajutorul cititorilor acestui blog pentru descifrarea lor ar fi de folos.


[Însemnare pe care după semnătură o identific ca aparţinînd procurorului militar Romeo Bălan, atunci căpitan, azi general pensionat. Cel mai probabil înscrisul acesta a fost depus şi la dosarul „procesului celor 25”] Filele 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76 şi 77 din Registru comunicări teren al Serivicului „F” [filaj], în registrat la M.I. sub nr. 0457/06.05.1989

Procuror militar şef adj[unct] [semnătură Romeo Bălan] Continuă lectura

Institutul Revoluţiei atacă vehement „Jurnalul Naţional”

În „Caietele Revoluţiei” nr. 2/2010 (linc), publicaţie editată de Institutul Revoluţiei Române, la paginile 50-55 este publicat articolul lui Titus Suciu – „De ce nu iubiţi revoluţia română, domnule?”.

Articolul este o critică vehementă a unor afirmaţii şi analize despre revoluţia română publicate în 2004 de „Jurnalul Naţional”. „Ceea ce putea să se constituie într-o prestaţie ziaristică onestă se dovedeşte manipulare ordinară (…) Jurnalul Naţional terfeleşte Revoluţia Română, mai ales perioada ei timişoreană, 16-20 decembrie (…) Este vorba de o adevărată campanie, coordonată de Marius Tucă pe două fronturi (…) Ne reîntîlnim cu o semnătură ce deja ne-a convins că nu va însemna nimic în jurnalismul românesc, Răzvan Belciuganu (…) De ce nu respectaţi, de ce nu iubiţi Revoluţia Română, domnule Tucă, domnule Cristoiu?”, sînt cîteva fraze din articolul domnului Titus Suciu.

Amintesc că şi eu am fost critic cu privire la campania „Jurnalului Naţional” din 2004 legată de „adevărul despre revoluţie”, ceea ce m-a determinat în 10 martie 2004 să scot ziarul-ediţie specială „Revoluţia din 1989 şi minciunile lui Marius Tucă”, iar în 2005 cartea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (carte care, încă înainte de a fi tipărită, din decembrie 2004 a fost disponibilă pe internet pe saitul procesulcomunismului.com – linc – varianta de pe internet are pe alocuri mici diferenţe faţă de varianta tipărită). Ulterior am reluat şi pe acest blog o parte din articolele mele din 2004. Continuă lectura

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989

Iarăşi prezint un capitol din cartea mea „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” editată în 2005. De această dată este un comentariu la articolul lui Răzvan Belciuganu „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj” din Jurnalul Naţional din 16 septembrie 2004 (linc). Comentariile mele ulterioare sînt între paranteze drepte, cu litere cursive, iar citatele din „Jurnalul Naţiuonal” sînt cu litere cursive.

„Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989

În cadrul propagandei de reabilitare a Securităţii, „Jurnalul Naţional” din 16 septembrie 2004 publică articolul „Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj”. Ce „enigme” ale revoluţiei rezolvă acest articol? Cităm: „Generalul Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului, a cerut în vara anului 1989 de la Arhivele Securităţii, potrivit mai multor mărturii ale unor ofiţeri de informaţii, dosarul Revoluţiei maghiare din 1956. Conform spuselor acestor ofiţeri, generalul le-a studiat gînditor (…) Cei care i-au fost subordonaţi generalului Iulian Vlad spun că acesta a fost de fapt, momentul în care Securitatea a ales soluţia de non-combat”. Continuă lectura

Culisele revoluţiei (9). În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie (video)

A 9-a parte a emisiunii „Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele opt părţi ale emisiunii:
Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”.
Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
Măgureanu: „Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
Măgureanu: „Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”

Transcriere înregistrare: Continuă lectura